Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2026 - VIDEO

1. Campania arheologică din 2026 de la Păuleni-Ciuc "Dâmbul Cetății" a început cu o descoperire din prima zi

Colegii noștri arheologi au reluat săpăturile în situl de pe Dâmbul Cetății, iar prima descoperire din acest an este o mică statuetă antropomorfă (idol feminin), din Eneolitic, aparținând culturii Cucuteni (4500-4050 î. Hr.).

Modelată din două bucăți de lut lipite, statueta a fost apoi arsă. Condițiile de mediu au făcut ca aceasta să se crape în zona lipiturii.

Datorită artei modelării obiectelor din lut, cucutenienii sunt cunoscuți drept cei mai iscusiți meșteri ai Europei eneolitice.

* * *

Situl arheologic se află în apropierea satului Șoimeni, comuna Păuleni-Ciuc, județul Harghita, în locul numit de localnici Dâmbul Cetății.

Primele informații despre sit datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În perioada interbelică, arheologul Al. Ferenczi includea situl în repertoriul cetăților dacice din Transilvania. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, arheologul dr. Zoltán Székely efectua primele săpături arheologice.

Începând cu anul 1999, MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni a reluat cercetările arheologice de la Dâmbul Cetății, aducând informații prețioase pentru cunoașterea culturilor preistorice Cucuteni-Ariușd-Tripolie (mil. V-IV î. Hr.), Bodrogkeresztùr (mil. IV-III î. Hr.), Coțofeni (mil. III î. Hr.), Costișa (mil. III-II î. Hr.) și Wietenberg (mil. II î. Hr.), care au cuprins și zona Carpaților Răsăriteni.

Acesta este unul dintre cele mai importante și complexe situri arheologice din Transilvania. Săpăturile sistematice realizate de-a lungul deceniilor au scos la iveală locuințe, unelte, arme, obiecte de cult și o cantitate impresionantă de ceramică pictată, oferind istoricilor detalii prețioase despre comunitățile preistorice din zona depresionară a Ciucului.

Săpăturile se realizează cu finanțare din partea Ministerului Culturii, din Programul național de finanțare a cercetării arheologice sistematice 2026.

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

2. Astăzi vă prezint o descoperire deosebită, care ne poartă în urmă cu aproximativ 2.300 de ani, în lumea celților și a ritualurilor lor funerare.

Cu ajutorul detectoarelor de metale am identificat locul în care a fost depus, în urmă cu peste două milenii, un războinic celtic. În urma cercetării au fost descoperite mai multe piese asociate mormântului, printre care:
- spada împreună cu fragmente de teacă;
- lance;
- fragmente ceramice;
- fibulă;
- precum și alte obiecte din fier care contribuie la înțelegerea contextului funerar.

Un aspect deosebit de interesant este faptul că unele piese au fost îndoite sau deteriorate intenționat. Astfel de practici sunt întâlnite în anumite contexte funerare din lumea celtică și sunt interpretate ca un act simbolic: obiectul era „scos” din lumea celor vii și trimis, împreună cu proprietarul său, în lumea morților, nemaiputând fi folosit de altcineva.

Ritualurile funerare ale celților
Practicile funerare celtice nu erau identice peste tot și s-au schimbat de-a lungul timpului. În spațiul celtic sunt atestate atât înhumarea, cât și incinerarea, iar zona Transilvaniei nu face excepție.

În cazul incinerării, trupul era ars pe un rug funerar. După ardere, resturile erau adunate și depuse într-o groapă, împreună cu obiecte personale, arme sau vase ceramice.

În cazul înhumării, trupul era depus într-o groapă funerară, uneori alături de obiecte personale și bunuri care puteau indica statutul celui decedat. În mormintele războinicilor puteau fi depuse spade, lănci, elemente de scut, piese de harnașament și alte obiecte.
Este important să precizăm că nu toate comunitățile celtice practicau aceleași ritualuri funerare. Obiceiurile diferă în funcție de perioadă, regiune și comunitate.

O descoperire importantă pentru patrimoniul Sălajului.
Piesele descoperite au o valoare istorică și arheologică deosebită și sperăm ca, după finalizarea procesului de cercetare, conservare și valorificare, acestea să poată fi expuse cât mai curând în cadrul Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău, pentru a putea fi văzute și apreciate de public.

Toate piesele descoperite au fost predate direct Direcției Județene pentru Cultură Sălaj, conform procedurilor legale.
Urmează etapa de diagnostic pentru recuperarea întregului inventar arheologic. Ne-am oprit înainte de a extrage și de a distruge integral contextul funerar al descoperirii.

Pentru noi este o mare bucurie și, în același timp, o onoare să contribuim la îmbogățirea patrimoniului cultural al județului Sălaj și la descoperirea unor noi pagini din istoria acestui ținut.
ADN - descoperim, protejăm și redăm istoriei ceea ce timpul a ascuns.

Sursa informațiilor Vlad Sarmași.

3. Una dintre cele mai importante piese istorice din România a ajuns la Palatul Culturii din Iași.

Piesa este împrumutată de la Muzeul Național de Istorie a României.
Evenimentul este prilejuit de Sacrum Iași Art Festival

Donariul de la Biertan este un obiect votiv din bronz (datând din secolul al IV-lea) și este considerat extrem de important pentru istoria României din următoarele motive:

Importanța istorică
• Dovezi ale populației daco-romane: Inscrierea în limba latină și proveniența sa demonstrează că o populație vorbitoare de latină a continuat să trăiască în Dacia și după retragerea administrației și a legiunilor romane sub Aurelian (în anul 271 d.Hr.).
• Atestarea creștinismului: Obiectul poartă inscripția latină „Ego Zenovius votum posui” („Eu, Zenovius am depus acest dar”), alături de monograma lui Isus Hristos fiind una dintre cele mai vechi dovezi clare ale existenței unei comunități creștine în această zonă.
• Legătura cu un lăcaș de cult: Obiectul făcea parte probabil dintr-un policandru atârnat într-o mică biserică sau spațiu de rugăciune local.

Sursa informațiilor Palatul Culturii din Iași - Complexul Muzeal Național „Moldova".

4. Entuziasmul și motivația unui arheolog sunt determinate de piesele descoperite.

Dintre acestea este și crucea encolpion găsită recent în cercetările preventive de la Roman, Spitalul Precista (responsabil științific de santier dr. George-Dan Hanceanu).

Sursa informațiilor Arheologie la Roman.

5. Cine ar fi crezut că o cupă de lut veche de aproape 4.000 de ani va ajunge, într-o bună zi, la imprimanta 3D?

Modelată în Epoca Bronzului, descoperită la Dunapentele, în Ungaria de astăzi, și ajunsă în colecțiile muzeului nostru în 1906, cupa aparține culturii Nagyrév. Are ornamente geometrice și o poveste cât patru milenii.

Acum, prin proiectul TactileLibrary, povestea ei va putea fi descoperită și prin atingere.

O tehnologie nouă pentru o istorie foarte veche.

Proiect realizat împreună cu Universitatea de Vest din Timișoara și TactileLibrary, cu sprijinul exclusiv al Continental România.

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

6. Astăzi vă prezint o descoperire deosebită, care ne poartă în urmă cu aproximativ 2.300 de ani, în lumea celților și a ritualurilor lor funerare.

Vlad Sarmași, Laviniu Mureșan și Lucian Onea, din Sălaj, au descoperit mormântul unui războinic celt!

Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât cei trei au știut când să se oprească și să contacteze specialiștii, fără să continue extragerea obiectelor și să compromită întregul context arheologic. Un gest de responsabilitate care merită apreciat și care, din păcate, nu este întotdeauna întâlnit în cazul descoperirilor făcute cu detectoare de metale.

În arheologie, contextul este la fel de important ca obiectele descoperite. Poziția obiectelor, asocierea lor cu celelalte piese, urmele ritualurilor funerare și modul în care au fost depuse ne pot spune mult mai multe despre cel înmormântat, despre statutul său și despre comunitatea din care făcea parte. O spadă scoasă din pământ rămâne o piesă interesantă, dar aceeași spadă, cercetată împreună cu întregul inventar funerar, poate contribui la reconstituirea unei povești de acum 2.300 de ani.

Din fericire, în acest caz, arheologii vor avea posibilitatea să cerceteze și să documenteze ceea ce s-a păstrat din contextul original, iar informațiile obținute ar putea fi chiar mai valoroase decât obiectele în sine. Felicitări celor trei pentru descoperire, dar mai ales pentru faptul că au înțeles cât de important este să păstreze și informația arheologică, nu doar artefactele!

Cu ajutorul detectoarelor de metale, cei trei au identificat locul în care a fost depus, în urmă cu peste două milenii, un războinic celt. În urma cercetărilor au fost descoperite mai multe piese asociate mormântului, printre care:
- O spadă, împreună cu fragmente din teacă;
- O lance;
- Fragmente ceramice;
- O fibulă;
- Alte obiecte din fier, care contribuie la înțelegerea contextului funerar.

Un aspect deosebit de interesant este faptul că unele piese au fost îndoite sau deteriorate intenționat. Astfel de practici sunt întâlnite în anumite contexte funerare din lumea celtică și pot fi interpretate ca acte simbolice prin care obiectele erau scoase din uz și depuse alături de defunct. Potrivit unor interpretări, acestea erau astfel separate de lumea celor vii și însoțeau proprietarul în lumea morților.

Practicile funerare celtice nu erau identice peste tot și au cunoscut schimbări de-a lungul timpului. În comunitățile celtice sunt atestate atât înhumarea, cât și incinerarea, iar zona Transilvaniei nu face excepție.

În cazul incinerării, trupul era ars pe un rug funerar. După ardere, resturile funerare erau adunate și depuse într-o groapă sau într-o urnă, uneori împreună cu obiecte personale, arme ori vase ceramice.
În cazul înhumării, trupul era depus într-o groapă funerară, uneori alături de obiecte personale și bunuri care puteau indica statutul celui decedat. În mormintele războinicilor puteau fi depuse spade, lănci, elemente de scut, piese de harnașament și alte obiecte.
Este important să precizăm că nu toate comunitățile celtice practicau aceleași ritualuri funerare. Obiceiurile diferă în funcție de perioadă, regiune și comunitate.

Piesele descoperite au o valoare istorică și arheologică deosebită și sperăm ca, după finalizarea cercetărilor, conservării și valorificării, acestea să poată fi expuse cât mai curând în cadrul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, pentru a putea fi văzute și apreciate de public.

Toate piesele descoperite au fost predate direct Direcției Județene pentru Cultură Sălaj, conform procedurilor legale.

Urmează etapa de diagnostic arheologic, pentru documentarea contextului funerar și recuperarea întregului inventar. Cei trei descoperitori s-au oprit înainte de a extrage toate piesele, evitând astfel distrugerea integrală a contextului arheologic.

Pentru descoperitori, așa cum afirmă pe pagina de Facebook, este o mare bucurie și, în același timp, un onoare să contribuie la îmbogățirea patrimoniului cultural al județului Sălaj și la descoperirea unor noi pagini din istoria acestui ținut.

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

7. Tezaur 86 Tetradrahme de argint emise de triburile geto-dacice sau traco-getice din regiunea Dunării de Jos, care copiau celebrele monede grecești din insula Thasos.

Pe avers prezintă capul tânăr al zeului Dionysos cu coroniță, iar pe revers figura lui Heracle în picioare, sprijinit în măciucă și ținând pielea de leu. Tezaurul a ajuns la primarie, DJC, muzeu.

Sursa informațiilor Teo Teodorescu.

320. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2026 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

sâmbătă, 10 octombrie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2026 - VIDEO - Partea IV

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete