Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO

vineri, 11 august 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea I

1. O nouă descoperire uimitoare la Sarmizegetusa Regia: Ce au găsit arheologii UBB?

2. Cercetări arheologice la Cetatea Sucidava. Noi descoperiri ale studenților aflați în practică la situl cetății daco-romano-bizantină

3. Tezaur monetar de 1313 denari romani republicani

Cu ajutorul lui Dumnezeu și a bunului meu prieten Ovidiu Andreca, după o vreme urâtă și ploioasă pe data de 18-06-2023 ,am ieșit la detecție într-o pădure foarte frumoasă din Gorj, după câteva ore de detecție cu multe sârme și capace de conserve, cu drumuri abrupte și nămoloase, a ieșit soarele și pe strada noastră, norocul ne-a surâs și am descoperit ulcica cu arginti, un frumos tezaur monetar de 1313 denari romani republicani în perfecta stare. Monedele au fost predate conform legii la DJC Gorj. Urez mult noroc tuturor detectoriștilor!

Sursa informațiilor Adi Aditza.

4. Monede romane din argint, descoperite de doi gorjeni

5. EXPOZIȚIE CU CELE MAI NOI DESCOPERIRI ARHEOLOGICE | VIDEO

6. EXPOZIȚIE CU CELE MAI NOI DESCOPERIRI ARHEOLOGICE

Sursa: Youtube Utilizator: TVR Craiova

Zeci de obiecte vechi, de la arme, bijuterii, unelte, vase de lut și obiecte de cult din vremea dacilor și până în contemporaneitate fac obiectul unei expoziții deschise la sfârșitul săptămânii trecute la Muzeul de Istorie din Râmnicu Vâlcea. Expoziția, intitulată “Noi descoperiri arheologice din județul Vâlcea”, va fi deschisă până la sfârșitul lunii viitoare. Arheologii vâlceni au scos din depozite obiectele descoperite în ultimele decenii și le-au expus la Muzeul de Istorie din Râmnicu Vâlcea, într-o expoziție temporară ce are în principal un scop educativ. Sunt piese în mare parte descoperite în cadrul descărcărilor de sarcină arheologică pentru diverse lucrări publice și private de pe teritoriul județului Vâlcea, dar extrem de importante pentru istoria acestor locuri. Vizitatorii pot să afle informații și să vadă piese deosebite, unele unice în țară, cum sunt bronzurile de la Ionești, de exemplu, sau descoperirile din Zătreni, una dintre zonele cele mai bogate în vestigii din Vâlcea și unde recent a fost scos la iveală un mormânt celtic, aparținând unei femei. De asemenea, sunt expuse și ultimele artefacte descoperite în primăvara acestui an, între care trei coliere de mărgele, unul de secol XVIII, de la Biserica cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul din Măciuceni, comuna Măciuca, iar celelalte două, datate ca fiind de la sfârșitul secolului a XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, de la biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva” din comuna Malaia. Expoziția va putea fi vizitată până pe 31 iulie.

7. Amprentele unor căței descoperite de arheologi pe țiglă din anticul Apulum din Alba Iulia, la săpăturile de la Altip

8. Șantierul arheologic medieval din Roman de la Spitalul Precista

Șantierul arheologic medieval din Roman de la Spitalul Precista (responsabil științific cercetător dr. George-Dan Hânceanu) a fost vizitat recent de conferențiar dr. Costin Croitoru, directorul Muzeului Brăilei Carol I, prilej cu care au fost discutate aspecte legate de arheologia urbană și s-au efectuat fotografii cu drona. Mulțumim pentru vizită, interes și implicare!

Sursa informațiilor Arheologie la Roman.

9. Peste 1.300 de monede de argint, romane, descoperite într-o pădure din Gorj

10. 𝐀𝐦 𝐫𝐞𝐥𝐮𝐚𝐭 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐞 𝐢̂𝐧 𝐜𝐢𝐦𝐢𝐭𝐢𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐚𝐜𝐢𝐜 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐒̦𝐢𝐦𝐥𝐞𝐮 𝐒𝐢𝐥𝐯𝐚𝐧𝐢𝐞𝐢-𝐎𝐛𝐬𝐞𝐫𝐯𝐚𝐭𝐨𝐫

”În urma descoperirii unei gropi mari de căutători de comori, realizată în urmă cu probabil peste 100 de ani, în hotarul localității Șimleu Silvaniei, în situl din punctul Observator de pe Măgura Șimleului, s-a decis realizarea unui diagnostic arheologic la locul în care a fost identificat braconajul arheologic.
Cercetarea a debutat în anul 2022 și continuă în 2023.
Cercetarea din anul 2023 intenționează să surprindă, prin extindere, o mai mare suprafață din incinta 5 a sitului pentru descoperirea altor morminte dacice de tipul celui cercetat în anul precedent.
Pentru aceasta a fost trasată, deocamdată, o secțiune lungă de 18m și lată de 1,5, urmând ca, în funcție de descoperiri, aceasta să fie extinsă” - Dr. 𝐇𝐨𝐫𝐞𝐚 𝐏𝐎𝐏, șef secție Cercetare Științifică

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă - Zalău.

11. Descoperire arheologică fabuloasă în Gorj. Peste 1300 monede din perioada romană găsite de doi pasionați de arheologie

12. Tetradrahmă din Tezaurul de la Stâna (sfârșitul secolului III î. Chr.)

13. Biserica Sfântul Ioan a Coconilor

În fața stadionului Municipal “Eugen Popescu” se află un spațiu urban generos, flancat de mai multe imobile cu statut de monument istoric: Casa Armatei, sediul Parchetului, Muzeul de Istorie, Casa poetului George Cair, Muzeul de Artă, Muzeul Poliției Române. Acest spațiu este secționat de strada Justiției, arteră care în dreptul stadionului se curbează, păstrând și astăzi un traseu vechi cel puțin din veacul al XVIII-lea. Compoziția urbanistică a acestui loc are deja o vechime, puțin peste un secol, cu o amprentă a memoriei vie. Însă, vârsta sa ca structură topografică urbană este cu mult mai veche, coborând în secolul al XV-lea. O reamenajare fundamentală a locului s-a petrecut în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, care construiește în apropiere imobilul cunoscut sub denumirea de Casa Coconilor. Această realcătuire a spațiului urban în vremea domnului amintit s-a petrecut pe fondul abandonării orașului Târgoviște de către domnie (ca reședință domnească) după dezastrele suferite de urbe în cumpliții ani 1658-1660. Brâncoveanu, care era legat de Târgoviște profund, prin familia sa, prin anii copilăriei sale și prin tragismul evenimentelor istorice, i-a determinat pe marii boieri ai țării să-și edifice reședințe în vechea cetate de scaun. Acum apar și se dezvoltă mai multe zone ale orașului, precum cea avută de noi în vedere, adică parcul din fața stadionului. Din zona Muzeului de Istorie, urmând strada Justiției până la Colegiul Național Ienăchiță Văcărescu, s-au construit, deseori pe urme mai vechi, numeroase case boierești, într-un stil architectural care va face epocă și în sec. al XVIII-lea, adică stilul brâncovenesc. Case cu beciuri încăpătoare, camere la parter și un etaj în care funcționalitatea încăperilor și mai ales prezența logiilor, te îndemnau să cauți un adăpost împotriva arșiței verii. Câteva beciuri mai există și astăzi, precum cele ale Casei Coconilor, Parchetului și Casei Crețulescu (fost sediu al Muzeului Tiparului). Toate aceste lucruri de mai sus sunt cunoscute multora, merită însă să ne aducem aminte că în acest loc a existat și o biserică, azi dispărută. Este vorba de Biserica Coconilor cu hramul Sf. Ioan Botezătorul. Cu ocazia unor cercetări arheologice în anul 2007 s-au descoperit câteva morminte care aparțineau cimitirului acestei biserici. În anul 2014, lucrări edilitare au dezvelit un zid gros de cărămidă, care nu a fost însă cercetat. Lipsa documentelor de epocă și mai ales a cercetărilor arheologice în zonă ne împiedică să cunoaștem mai multe lucruri despre istoria acestui lăcaș de cult și chiar a zonei întregi. Este foarte probabil ca această biserică să fi fost inclusă în curtea Coconilor sau poate că era, de ce nu, elementul central al unei mici piețe, unde se întretăiau două mari artere ale orașului, Ulița Mare (Calea Domnească) și actuala stradă numită a Justiției. În lumea în care urbanismul ar trebui să reprezinte și expresia culturală a comunității, întreaga zonă ar fi fost mai potrivită amenajării unei piețe pietonale (ca spațiu social-cultural), punând în valoare frumoasa arhitectură a tuturor clădirilor din jur. Muzeele ar fi făcut astfel parte din viața de zi cu zi a cetățenilor urbei și a turiștilor, fără a mai fi ținute captive de garduri și clădiri parazitare, iar ruinele descoperite ar fi arătat prețioasa moștenire istorică a orașului.
Această biserică, despre a cărei istorie nu știm aproape nimic în lipsa unor cercetări arheologice, a fost demolată pe la jumătatea secolului al XIX-lea, amplasamentul acesteia fiind marcat pe Harta rusească a Târgoviștei din anul 1831.

Sursa informațiilor Arheologie medievală în Târgoviște.

14. Descoperire arheologică fabuloasă în Gorj: tezaur monetar cu peste 1300 monede din perioada romană

15. Vas roman păstrat intact timp de 2000 de ani, descoperit la Alba Iulia

16. O sursă importantă pentru cunoașterea potențialului arheologic al județului Neamț o reprezintă diferitele publicații apărute cu multe decenii în urmă și care prezintă ,,la cald" diverse subiecte legate de trecutul îndepărtat al acestei zone.

S-a scris oare până acum o lucrare de sinteză care să trateze această temă pentru un anumit spațiu geografic/provincie? Deși înseamnă o muncă titanică, poate reprezenta un subiect interesant pentru o teză de doctorat, în condițiile în care multe dintre aceste articole de presă erau semnate chiar de arheologi faimoși.
Articolul din imagine a fost publicat în ziarul ,,Curentul", din 1941.

#archaeology #archive #Neamț #science

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

17. Domnul Preda Gheorghe din Scurtești și-a înscris numele pentru a doua oară pe lista celor care au donat artefacte de interes paleontologic Muzeului Județean Buzău!

În urmă cu un an domnul Preda Gheorghe ne dona, chiar de Noaptea Muzeelor, un fragment osteologic provenit de la un mamut. Astăzi, când tocmai ne pregătim de prezentarea publică a altei donații de excepție, domnia sa a predat muzeului un fragment dintr-o măsea de mamut!

Sursa informațiilor Costache Daniel.

18. Fragment de clopot prădat și sfărâmat (Buzău). Decorat cu harpii de la limbi de curea, puse în cămașa de turnare. Analogii ardelene de sec. XV la Sibiu, Șeica Mică, Porumbeni, Bârghiș, Dumitra etc.

Sursa informațiilor Medievistica.

19. A început cercetarea sistematică a sitului de la Şincai, Cetatea Păgânilor

Începand din luna iunie, arheologii Muzeului Judeţean Mureş au reluat săpăturile sistematice de la Şincai, Cetatea Păgânilor. Datorită cercetărilor efectuate de Valeriu Lazăr în anii '70 şi '90, Cetatea Păgânilor este una dintre cele mai cunoscute aşezări din epoca Bronzului Timpuriu (circa 3000/2900 î.Hr., cultura Coţofeni), de unde provin numeroase vase bogat ornamentate, unelte din piatră şi os, precum şi câteva obiecte de cupru.
Echipa de cercetare condusă de Sándor Berecki este formată din arheologii muzeului, Rita E. Németh, Rezi Botond, precum şi din cercetători şi studenţi de la Institutul de Arheologie al Universității Eötvös Lóránd din Budapesta, studenţi de la Universitatea Babeş–Bolyai şi arheologi ai Muzeului Naţional Secuiesc. Cercetarea are şi un caracter didactic.

Cercetarea se va concentra anul acesta pe investigarea arheologică a fenomenelor observate în măsurătorile geofizice efectuate de Facultatea de Arheometrie din cadrul ELTE RTI în anul 2022, pe cunoaşterea stratigrafiei sitului şi pe identificarea secţiunilor de cercetare ale lui V. Lazăr. Săpăturile din acest an se vor încheia pe 14 iulie, urmând să fie reluate în viitor.
Elkezdődött a mezősámsondi Pogányvár régészeti kutatása
A Maros Megyei Múzeum munkatársai idén júniusban kezdték újra a mezősámsondi Pogányvár régészeti feltárását. A 70-es és 90-es években Valeriu Lazăr által végzett ásatások révén a Pogányvár a legismertebb kora bronzkori (kb. Kr.e. 3000/2900, Coţofeni-kultúra) települések közé tartozik, ahonnan számos gazdagon díszített edény, kő- és csonteszköz, valamint néhány réztárgy is előkerült.
A Berecki Sándor által vezetett kutatócsoportot a múzeum régészei, Németh E. Rita, Rezi Botond, továbbá a budapesti Eötvös Lóránd Tudományegyetem Régészettudományi Intézet munkatársai és hallgatói, a Babeş–Bolyai Tudományegyetem hallgatói és a Székely Nemzeti Múzeum régészei alkotják. A kutatásoknak tanásatás jellege is van.
Ebben az évben a kutatások a 2022-es ELTE RTI ARÖM Tanszék által végzett geofizikai méréseken észlelt jelenségek régészeti vizsgálatára, a lelőhely rétegtanának megismerésére és a V. Lazăr kutatóárkainak az azonosítására összpontosítanak. A jelenlegi ásatások július 14-én zárulnak, a feltárásokat a következő években is folytatni fogják.

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

20. Când copiii ne vizitează muzeul le spun că deși au stat 5-6 milenii în pământ, vasele culturii Cucuteni încă mai păstrează pictura, obținută din pigmenți naturali, ceea ce ne arată că meșterii olari din acea perioadă stăpâneau foarte bine acest meșteșug.

Și le mai spun copiilor că povestea ceramicii este una tare interesantă și că realizarea vaselor de lut implica multă pricepere, experimentare și chiar eșecuri.
Iar noi, arheologii, împreună cu specialiști din alte domenii, încercăm să aflăm întreaga poveste a vaselor de lut cucuteniene și cum erau acestea pictate.

#archaeology #prehistory #pottery #science #museum

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

21. Spații funerare ridicate cu mii de ani în urmă, tumulii sunt movile de dimensiuni variabile, întâlniți pe un spațiu extrem de vast.

În perioada evului mediu, mulți dintre acești tumuli erau adevărate repere de hotar, consemnate în documentele vremii.
Prin dimensiunile lor, aceste movile au aprins imaginația oamenilor din trecut, care le-au considerat morminte de uriași sau morminte ale unor luptători din timpul....lui Ștefan cel Mare.
Pentru județul Neamț nu există, deocamdată, o repertoriere a acestor tumuli, dar se lucrează la asta.
Și se mai lucrează și la verificarea legendelor legate de acești tumuli...

#archaeology #tumulus #prehistory #research #science

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

63. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

vineri, 11 august 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete