Conferinţă: Civilizaţia Geto-Dacică şi Imperiul Roman în secolele I a. Chr. - I p. Chr.

Sursa informaţiilor Muzeul Municipal Curtea de Argeş.

Exponatul Lunii Iunie - Muzeul Judeţean Teleorman: TRIPTIC ”MAICA DOMNULUI CU PRUNCUL” (sf. sec. XVIII)

Muzeul Judeţean Teleorman organizează marţi, 6 iunie 2017, ora 11.00, deschiderea Exponatului Lunii Iunie.
Pentru această lună este propus publicului vizitator un obiect de cult deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de TRIPTICUL ”MAICA DOMNULUI CU PRUNCUL”(sf. sec. XVIII)
Tripticul (gr. Τρίπτυχος - pliat în trei) este un ansamblu de trei panouri pictate sau sculptate, reprezentând de obicei scene sacre, prinse între ele prin balamale astfel încât panourile laterale să se poată închide peste cel din mijloc.
Tripticul expus datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, este pictat în tempera pe lemn de fag, măsoară 33×21,5 cm - panoul central și 28×10 cm - fiecare panou lateral, și prezintă pe panoul central icoana Maicii Domnului de tipul Hodighitria (Călăuzitoarea, Îndrumătoarea sau Povățuitoarea).
Maica Domnului este reprezentată semibust, încoronată, are mâna dreaptă îndreptată spre Pruncul Iisus, arătându-L drept „calea” spre mântuire, în timp ce cu mâna stângă, în care ține un spic, Îl sprijină.
Fecioara este înveșmântată cu un maforion roșu - culoare ce simbolizează suferinţa şi sfinţenia astfel obţinută - ce-i acoperă capul și umerii, sub acest maforion distingându-se o tunică de culoare albastră - simbolizând umanitatea Maicii Domnului. Pe maforion sunt aplicate trei steluţe - în dreptul frunţii și al celor doi umeri - care simbolizează pururea fecioria Maicii Domnului: înainte, în timpul şi după Naşterea Mântuitorului Hristos.
Pruncul - Iisus - este reprezentat în picioare, purtînd coroană şi veşmânt împărătesc, în mâna dreaptă având globul cruciger (purtător de cruce) ce simbolizează dominația lui spirituală dar și temporală asupra lumii.
Pe voleul stâng, în partea de sus apare reprezentat Arhanghelul Mihail, bust, înaripat, ținând în mâna dreaptă sabia de foc iar în mâna stângă un glob pe care apare prescurtarea IC (Iisus) XC (Hristos). În partea de jos, este reprezentat Sfântul Gheorghe pe un cal alb, în luptă cu un balaur, cu mâna dreaptă înfingând sulița în gura balaurului.
Pe voleul drept, în partea de sus apare reprezentat Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, bust, ținând Evanghelia închisă în mâna stângă iar cu mâna dreaptă binecuvântând. Sfânta Tradiție îl mărturisește neîncetat pe Sfântul Apostol Luca drept zugrav și iconar al Maicii Domnului, prima icoană a Maicii Domnului - Hodighitria fiind zugravită de acesta încă din vremea în care Maica Domnului trăia. În registrul inferior se află o scenă îndrăgită în Balcani, în vremea Turcocraţiei: Sfântul Dimitrie călare pe un cal roșu, lovind cu suliţa pe care o ține în mâna stângă un necredincios căzut la pămînt (uneori o inscripţie îl desemnează pe acesta ca fiind Kaloian, ţarul bulgar, asediator al Salonicului).
Date legate de autorul sau locul de proveniență al acestui triptic nu se cunosc, singura informație care se păstrează fiind aceea că a fost achiziționat de Muzeul Județean Teleorman în anul 1978.

Sursa informaţiilor Muzeul Judeţean Teleorman.

Albina cu 4 brâie (Halictus quadricinctus F.)

VĂ INVITĂM SĂ VIZITAŢI EXPOZIŢIILE NOASTRE!

Începând de astăzi EXPONATUL LUNII IUNIE este

Albina cu 4 brâie (Halictus quadricinctus F.)

Albina cu 4 brâie face parte din familia Halictidae, fiind cea mai mare specie din acest grup de albine întâlnit în ţara noastră.
Este uşor de recunoscut după mărime şi cele 4 dungi albe de perişori de pe abdomen. Albina este solitară şi îşi face cuibul în sol, de preferinţă în substrat argilos, în malurile înalte ale râurilor.
Femela construieşte singură unul sau mai multe cuiburi, le aprovizionează cu polen şi nectar, depune câte un ou în fiecare celulă, după care sigilează celula şi părăseşte cuibul. Larvele ieşite din ou vor consuma hrana strânsă în celulă, iar părinţii nu vor asista la creşterea acestora. La majoritatea speciilor, albina mamă (fondatoarea cuibului) moare înainte de apariţia noii generaţii.
Cuibul are o arhitectură frumoasă, celulele sunt confecţionate din lut fiind dispuse sub formă de faguri. Uneori, mai multe femele (2-4) împart intrarea într-un cuib comun, dar celulele le construiesc şi le aprovizionează individual.
Albina cu 4 brâie este o specie solitară, care prin comportament şi arhitectura unică a cuibului marchează o etapă timpurie în calea către definirea comportamentului social la albine. Cuibul expus a fost extras din malurile lutoase ale râului Bistriţa, la Gherăieşti (Bacău).

Sursa informaţiilor Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea" Bacău.

Familia Rațiu. Contribuții la istoria și cultura orașului Turda

În cadrul evenimentului intitulat #Rațiu100, care marchează ziua de naștere a lui Ion Rațiu, Muzeul de Istorie Turda va vernisa expoziţia permanentă de istorie modernă intitulată: "Familia Rațiu. Contribuții la istoria și cultura orașului Turda". Vernisajul expoziției, la care vor fi prezenți membri ai familiei și prieteni, va avea loc duminică, 4 iunie 2017, ora 15:00 la sediul muzeului din strada B.P. Hașdeu, nr. 2.
------------------------------------------------
Structurată tematic și cronologic, expoziția prezintă acte, documente, fotografii și obiecte personale ale membrilor familiei Rațiu, una dintre cele mai vechi familii nobile din Transilvania. Membrii acestei familii s-au situat în primele rânduri ale mişcării naţionale româneşti, luptând cu toate mijloacele legale pentru drepturile conaţionalilor lor.
--------------------------------------------------
Exponatele prezentate într-o manieră inedităfac parte atât din colecția muzeului, cât și din colecția personală a familiei Rațiu. Sunt prezentate în expoziția care va fi inaugurată mari personalități, precum: Basiliu Raţiu, Dr.Ioan Raţiu, Emilia Rațiu, Nicolae Portos Raţiu și Dr. Augustin Raţiu.
Ca element de noutate, conceptul expozițional aduce în prim plan personalitatea liderului politic Ion Rațiu, prezentând obiecte și imagini inediteatât din viața personală, cât și din cea publică a marelui politician.Unele dintre obiecte sunt expuse pentru prima dată. Ion Augustin Nicolae Rațiu (6 iunie1917, Turda – 17 ianuarie2000, Londra) a fost un politician român, reprezentant al Partidului Național Țărănesc, ale cărui principii auanimat numeroase generații de români.
Evenimentul #Rațiu100 Friends and Family Weekend este dedicat comemorării a 100 de ani de la nașterea lui Ion Rațiu și va avea loc la Turda și Cluj-Napoca, între 2 si 4 iunie 2017.
●
Muzeul de Istorie Turdaeste o instituție de cultură, aflată în subordinea Consiliul Local al Municipiului Turda, ce administrează o valoroasă parte a patrimoniului național. Instituția deţine un patrimoniu de aproximativ 40000 de bunuri culturale mobile, structurate în nu mai puțin de cinci colecții, cea mai mare pondere având-o obiectele de epocă romană. Muzeul funcţionează în clădirea monument istoric din secolele XV-XVI, denumită în literatura de specialitate “Palatul Princiar” de la Turda.

Sursa informaţiilor aici.

Mediaşul în cartografie: Evoluţia urbanistică a Mediaşului ilustrată în hărţi, din anul 1699 până în sec. XIX

Sursa informaţiilor aici.

O nouă monedă comemorativă ucraineană - 31.05.2017

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The fifth coin of the series "Fauna in cultural monuments of Ukraine" dedicated to the Serpent, was issued last May 25 by the Bank of Ukraine. This piece and all of the series have facials of 5 hryven and are minted in 925 silver of purity.

On the obverse of this piece, and all of the series, is represented in gold a monument, piece or historical engraving dedicated to the animal in question, always located or discovered in Ukraine. On the reverse we see a characteristic image of the animal.

This coin commemorates the serpent and its representations in the cultural monuments in different occasions. The tribes and peoples who inhabited Ukrainian lands for thousands of years have created countless works of art and cultural monuments of incalculable value in different periods of history. The image of the serpent plays a prominent role in the ornaments of trypillian ceramics. In the Trypillian culture, snakes were seen as benevolent and protective beings.

The coin on its obverse shows a golden serpent-shaped ring (second-third century AD) found in the ancient city of Tyras (present-day city of Bilhorod-Dnistrovskyi), to the right a double-sided medallion used For the neck (12th century AD). Such medallions were very popular in the ancient Rus of Kiev, being used as protective amulets.

The reverse shows the image of a snake, in the context of a trypillian pottery in which another snake is represented.

Characteristics

Face value: 5 hryven
Metal: 925 Silver
Diameter: 33 mm
Weight: 15.55 g
Issue volume: 4,000

Sursa informaţiilor aici.

Apariţie editorială: Personalități marcante ale evreimii clujene, de Andrei Zador

Personalități marcante ale evreimii clujene, de Andrei Zador

"Personalități marcante ale evreimii clujene"
Atunci când am vrut să încep să mă documentez asupra unor evenimente, mi‑am dat seama (înainte de 1989) că nu există aproape niciun fel de literatură istorică, memorialistică, literară, de specialitate, în domeniu. Abia după anii ’90 au început să apară și la noi scrieri despre deportarea evreilor din Cluj, apoi despre istoria comunităților clujene. Valoroase contribuții au avut Dániel Lőwy, Ladislau Gyémant, Zoltán Tibori Szabó, Lucian Nastasă Kovács, Győrgy Gaal, Francisc Pap și, în ultima vreme, Attila Gidó. Dar, la început, accesul la aceste lucrări (unele voluminoase) era destul de greu, încă nu exista epoca digitalizării și a comunicațiilor facile. (...) Revenind la istoria evreilor clujeni, după citirea pleiadei de remarcabile volume, conferințe, articole, eseuri, ceea ce cred eu că mai lipsește explicit este contribuția unor personalități marcante ale epocii care prin activitatea lor au influențat hotărâtor mersul evenimentelor.
Așa s‑a născut ideea ca datele biografice, dar mai ales acțiunile și activitățile unor lideri comunitari, să le pun cap la cap și să încerc să înjghebez o poveste a lor, de la A la Z. Activitatea acestora se regăsește, oarecum, implicit în toate lucrările amintite, care sunt de fapt lucrări de sinteză. Și aș da un exemplu; numele lui Ernő Marton este amintit (în ordine) la: sionism, publicistică, parlamentari, primărie, partide, Holocaust, Joint, acțiuni de ajutorare, etc., de cel puțin 8–10 ori. Din toate aceste informații am încercat să fac o singură evocare care să aibă un început și sfârșit. Practic din valoroase lucrări de sinteză am trecut la unele evocări punctuale. Poate că am fost prea cutezător; cititorii și timpul vor decide..- din Introducere
Pentru comenzi: comenzi@edituramega.ro

Sursa informaţiilor Editura MEGA.

Expoziție temporară de machete: Daci și romani în miniatură

Muzeul Județean Buzău, instituție de cultură subordonată Consiliului Județean Buzău, în colaborare cu Muzeul Național al Unirii Alba Iulia anunță organizarea expoziției temporare de machete Daci și romani în miniatură. Expoziția este organizată cu prilejul manifestărilor dedicate Zilei Internaționale a Copilului. Aceasta cuprinde 12 machete realizate profesional, opt reconstituiri de steaguri de luptă ce au aparținut legiunilor romane, precum și fotografii cu trupe de reenactment profesionale din România. Machetele reconstituie scene de luptă, scene din timpul construirii fortificațiilor, asedii ale legiunilor romane dar și ale armatelor barbare ș.a.
Vernisajul va avea loc în ziua de 1 iunie 2017, la sediul Muzeului Județean Buzău, începând cu ora 10.00. Intrarea va fi liberă.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 1 iunie - 15 iunie 2017 în holul de la etajul I al sediului Muzeului Județean Buzău.
Programul de vizitare: luni: închis; marți-duminică: 10.00 - 18.00.

Sursa informaţiilor Muzeul Județean Buzău.

Bitis gabonica rhinoceros (Schlegel, 1855) - Vipera de Gabon vest-africană

Exponatul săptămânii la Muzeul Antipa:

Bitis gabonica rhinoceros (Schlegel, 1855) - Vipera de Gabon vest-africană

Bitis gabonica rhinoceros poate fi întâlnită în vestul Africii - mai exact în Guinea, Sierra Leone, Liberia, Coasta de Fildeș, Togo și Ghana.
Adulții acestei specii ajung până la 1,50 m lungime, cu un record de 205 cm în Sierra Leone. Este un animal masiv ce poate depăși 8 kg în greutate. Din dieta sa fac parte păsări și mamifere.
Vipera de Gabon vest-africană este o specie terestră, în principal nocturnă, prezentă în păduri tropicale și zone împădurite până la 1500 m altitudine. Este în general calmă dar scoate zgomote puternice când se simte amenințată. Are caracteristice două coarne situate pe bot, fiind numită și vipera rinocer.
Din punct de vedere al reproducerii, este o specie ovovivipară (ouăle sunt incubate în organismul femelei), femela eliberând între 8-60 de pui.
Cantitatea de venin injectată de un adult variază între 200 și 600 mg. Efectele includ umflare rapidă și puternică, durere intensă, șoc sever și apariția de pustule. Incapacitatea de a controla mișcările, umflarea limbii și a pleoapelor, convulsiile și pierderea conștienței sunt simptome înregistrate. Veninul are acțiune puternic hemoragică.
Este considerată drept o delicatesă de unele populații din Africa.

Vipera de Gabon vest-africană poate fi admirată în cadrul expoziției temporare „#Venin - frumuseți de neatins” de la Muzeul Antipa!

Foto: Alexandru Iftime, exemplar de Bitis gabonica rhinoceros (Schlegel, 1855) - Vipera de Gabon vest-africană

Sursa informaţiilor Muzeul Antipa.

Timbrul românesc: Colecţii de marcă / Distinguished Collections

Colecţii de marcă
Distinguished Collections

Romanian:

Aşa cum spunea scriitorul britanic Aldous Huxley, „frumuseţea este mai rea decât vinul; ameţeşte atât posesorul, cât şi privitorul”, iar frumuseţea şi splendoarea pe care bijuteriile le etalează sunt de necontestat.

Romfilatelia explorează domeniul fascinant al bijuteriilor, prin emisiunea de mărci poştale COLECŢII DE MARCĂ. Asemenea timbrelor, cu dimensiunile lor mici, bijuteriile pot avea valori nebănuite şi sunt produsul unei atente şi migăloase lucrări de creaţie.

Podoabele au fost dintotdeauna parte din cultura umană, ca o formă universală de decoraţie.

Bijuterii create din scoică, piatră şi os au supravieţuit din vremuri preistorice. Este cel mai probabil ca de la început să fi fost purtate ca protecţie pentru pericolele vieţii sau un simbol al statutului sau rangului.

În lumea antică, descoperirea tehnicii de prelucrare a metalului a fost o etapă importantă în arta bijuteriilor. De-a lungul timpului tehnica metalurgiei a devenit mai sofisticată şi decoraţiunile, tot mai detaliate.

Aurul, un material rar şi valoros, era îngropat cu cel decedat pentru a-l însoţi pe posesor în viaţa de apoi. Multe bijuterii arheologice provin din morminte şi tezaure. Uneori, se pare că popoarele dezvoltau ritualuri pentru a renunţa la bijuterii.

Purtarea cerceilor era considerată de către antropologi o formă de magie simpatetică, având darul de a asigura protecţia, sănătatea şi prosperitatea celui care îi purta.

Timbrul cu valoarea nominală de 4 lei are ca subiect doi cercei (sec. VII p.Chr.) descoperiţi la Coşoveni, jud. Dolj. Deşi nu fac parte din aceeaşi pereche, ambii cercei sunt realizaţi din argint aurit, prin aceleaşi tehnici de turnare, batere, granulaţie, lipire, aurire.

Descoperite în mormintele princiare de la Apahida, jud. Cluj, pandantivele cu clopoţei (sec. V p.Chr.) înnobilează timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Acestea sunt realizate din aur şi granate, şi prezintă fiecare un cap de animal, încununate cu câte o prismă cu feţe din granat. Clopoţeii sunt ataşaţi prin lănţişoare subţiri de aur.

Perechea de cercei reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei a fost descoperită într-un mormânt în satul Velţ, jud. Sibiu. Lucrate în sec. V p.Chr., aceştia dezvăluie un meşteşug mai elaborat al realizării, pandantivele cerceilor având fiecare paisprezece feţe, ornate cu granate în formă triunghiulară sau pătrată. Modelul este ornat în plus cu fir de aur perlat, ce înconjoară fiecare din granatele pătrate şi orificiul unde toarta cercelului întâlneşte pandantivul.

Timbrul cu valoarea nominală de 12 lei ilustrează o brăţară plurispiralică de la Sarmizegetusa Regia, jud. Hunedoara. Estimată a fi din secolul I a.Chr., această brăţară de aur, executată prin tehnicile baterii, poansonării şi gravării, cântăreşte aproape un kilogram. Capetele sunt reprezentate de şerpi stilizaţi, iar părţile aplatizate sunt decorate cu motivul „braduţului” şi cu o linie mediană de perle de aur.

Coliţa emisiunii prezintă o brăţară tubulară, descoperită în tezaurul de la Cucuteni-Băiceni, jud. Iaşi, pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei. Brăţara din sec. IV a.Chr. este din aur, lucrat în formă de spirală cu capetele alcătuite din protome (figurină în formă de cap de animal formând un ornament al unui obiect metalic sau ceramic), sub formă de cap de berbec.

Toate piesele ilustrate fac parte din patrimoniul Muzeului Naţional de Istoriei a României.

Cu toate progresele artei prelucrării metalului şi a procesării pietrelor preţioase, scopul pentru care purtăm bijuterii rămâne acelaşi, ele permit posesorului să se exprime non-verbal, arătându-şi bogăţia, statutul social, aflilierea politică, religioasă sau afecţiunea faţă de o anumită persoană.
Acest fapt a permis bijuteriilor să fie ţinta dezvoltării constante şi rafinamentului.

English:

As British writer Aldous Huxley said, “Beauty is worse than wine, it intoxicates both the holder and beholder”, and the beauty and splendor that jewelry displays are undeniable.

Romfilatelia explores the fascinating field of jewelry through the postage stamp issue DISTINGUISHED COLLECTIONS. Much like stamps, with their small dimensions, jewellery can have unimagined values and are the product of careful and scrupulous works of creation.

Ornaments have always been part of human culture, as a universal form of adornment. Jewellery made from shells, stone and bone survives from prehistoric times. It is likely that from an early date it was worn as a protection from the dangers of life or as a mark of status or rank.

In the ancient world the discovery of how to work metals was an important stage in the development of the art of jewellery. Over time, metalworking techniques became more sophisticated and decoration more intricate.

Gold, a rare and highly valued material, was buried with the dead so as to accompany its owner into the afterlife. Much archaeological jewellery comes from tombs and hoards. Sometimes, it appears people may have followed a ritual for the disposal of jewellery.

Wearing earrings was considered by anthropologists a form of sympathetic magic, having the meaning of insuring protection, health and prosperity for the wearer.

The stamp with the face value of Lei 4 has as its subject two earrings (7th century AD), discovered at Cosoveni, Dolj county. Although not part of the same pair, both earrings were created from gilded silver, using the same techniques of pouring, beating, granulation, melding and guiding.

Discovered in the princely tombs of Apahida, Cluj county, the bell pendants (5th century AD) ennoble the stamp with the face value of Lei 4.50. They are made of gold and garnets, and each one has an animal head, crowned with a prism with garnet faces. The bells are attached by thin gold chains.

The pair of earrings represented on the stamp with the face value of Lei 8 was discovered in a grave in Velt village, Sibiu county. Created in the 5th century AD, they illustrate a more elaborate craftsmanship, the pendants of the earrings having fourteen sides, ornamented with triangular or square garnets. The pattern is further adorned with a gold pearl thread that surrounds each of the square garnets and the hole where the earring loop meets the pendant.

The stamp with the face value of Lei 12 illustrates a multi-spiral bracelet from Sarmizegetusa Regia, Hunedoara country.

Estimated to be from the 1st century BC, this gold bracelet, executed by beating, punching and engraving techniques, weighs nearly one kilogram. The heads are represented by stylized snakes, the flattened parts being decorated with the fir tree motif and a medial line of golden pearls.

The souvenir sheet of the issue presents a tubular bracelet, discovered in the hoard of Cucuteni-Baiceni, Iasi county, on the stamp with the face value of Lei 15. The 4th century BC bracelet is gold, worked in the form of a spiral with heads formed from a protome (animal-shaped figure forming an ornament on a metallic or ceramic object) in the form of a ram’s head.

All illustrated pieces are part of the heritage of the National Museum of Romanian History.

With all the advancements of the metal and gem processing art, the purpose of wearing jewellery always remained the same, they enabled wearer to express himself non-verbally, showcase wealth, social status, political and religious affiliation or affections toward someone.

This enabled jewellery to become timeless and a target for constant development and refinement.

Sursa informaţiilor Romfilatelia.

Lacul Roşu jud. Hargita

Despre Lacul Roşu, jud. Hargita:

1. Lacul Roşu
2. Lacul Roşu
3. Legenda Lacului Roşu

O nouă revista numismatică belgiană (Monnaie Magazine Info Nº72 April 2017) - 30.05.2017 - PDF

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Today I'm going to leave the magazine published by Monnaie Royal de Belgique, three or four times a year, which shows the latest issues put up for sale by the Belgian Mint. Apart from the coins minted by this mint, there are also others, from other countries, who try to sell us at exorbitant prices.

Above you can see the cover of number 72 of the magazine Monnaie Info dated April 2017. I leave you with the version that can be read in French, I think even if you do not speak the language, you will understand it without problems.

Link to the magazine PDF

 

 

Sursa informaţiilor aici.