luni, 30 iulie 2018

Ultimii dinozauri ai Transilvaniei, vin la Dej






Ultimii dinozauri ai Transilvaniei, vin la Dej!

Cu ocazia Zilelor Municipiului Dej, Muzeul Municipal va deschide vineri, la ora 10:00, Expoziția „Ultimii dinozauri ai Transilvaniei”, organizată în colaborare cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Expoziția este temporară și poate fi vizitată în perioada 27 iulie -30 octombrie 2018.
Exponatele sunt replici științifice ale unor dinozauri care au trăit în Transilvania, în Cretacicul târziu (în urmă cu aprox. 65 milioane de ani).



Sursa informațiilor Muzeul Municipal Dej.

Expoziției temporare „Pe culmile Carpaților”





Miercuri, 1 august 2018, ora 12.00, la Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” Galați va avea loc vernisajul expoziției temporare „Pe culmile Carpaților”, manifestare organizată în colaborare cu Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. Expoziția își propune să popularizeze în rândul publicului bioregiunea montană şi diversitatea ei specifică, scopul principal fiind acela de a creşte gradul de conştientizare vizavi de nevoia reală de a proteja habitatele şi speciile ameninţate cu dispariţia sau pe cele endemice care depind în întregime de condiţiile ecologice oferite de Munţii Carpaţi. Dintre speciile care vor fi expuse, amintim: lupul, ursul brun, cerbul carpatin, capra neagră, marmota, vulturul negru (specie extincta în fauna României), râsul, chițcanul de munte etc. Expoziţia este completată cu partea de interactivitate, care constă în jocuri educative ce au la bază tehnologii de ultimă generaţie din domeniul IT (masă multi-touch, kinect, tablete), care facilitează accesul la cunoaştere prin contact nemijlocit şi prin implicarea tuturor simţurilor. Carpaţii din România sunt alcătuiţi din trei mari diviziuni: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Occidentali. Aceștia cuprind o suprafaţă de aproximativ 66.300 km2 (27,8% din teritoriul ţării), iar lungimea este de peste 910 kilometri. Expoziţia temporară “Pe culmile Carpaților” va putea fi vizitată la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi până pe 4 august 2019.



Sursa informațiilor Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” Galați.

Lansare carte arheoastronomie și conferință publică - Reșița: CERUL DE PIATRĂ


Vă așteptăm vineri 3 august de la ora 18:00 la Muzeul Banatului Montan la lansarea cărții de arheoastronomie universala Cerul de Piatra de Marc și Simina Frîncu. Lansarea va fi urmată de o conferință publică deosebit de interesantă cu tema: Astronomia între știință și credință, ce explorează originile acestei științe într-o vreme în care cerul era dominat de zei și știință încă nu luase naștere. Prelegerea este susținută de conf. univ. dr. Marc Frîncu.



Sursa informațiilor aici.

Exponatul săptămânii: 30 iulie-5 august 2018 -Tipar din Epoca Migrațiilor









Exponatul săptămânii: 30 iulie-5 august 2018

Tipar din Epoca Migrațiilor:

Pe scurt:
Obiectul acestei săptămâni este un tipar cu modele creștine (cruci) și florale, din piatră dură, folosit pentru confecționarea aplicelor. A fost descoperit întâmplător lângă satul Zăpodia (punctul „Movilă”), com. Traian, jud. Bacău și este datat în sec. al VI-lea-al VII-lea d.Hr. Acest artefact este unul important pentru înțelegerea atât a comunităților care au locuit în acest spațiu în Epoca Migrațiilor, cât și a creștinismului timpuriu la nord de Dunăre.

Tiparul și utilizarea lui:
Una dintre cele mai des utilizate tehnici de producere a bijuteriilor presupunea crearea unui tipar (din piatră, de obicei, din os sau lut) în care era săpată forma obiectului dorit. Metalul topit trebuia doar turnat în acele forme și se obținea obiectul finit. Astfel, diferite tipuri de bijuterii puteau fi produse în masă.
Tiparul descoperit pe teritoriul comunei Traian este de influență bizantină și este important pentru cunoașterea primelor secole ale creștinismului nord-dunărean, el arătând că în această zonă exista un număr destul de mare de doritori de obiecte cu caracter creștin încât ele să fie produse local.

Începuturile creștinismului la nord de Dunăre:
Începuturile creștinismului în spațiul nord-dunărean vor continua mult timp să fie obiectul studiului istoric. Pe de o parte, numărul mic de surse scrise privitoare la acest subiect reprezintă o problemă pentru cei care cercetează acest subiect. Pe de altă parte, răspândirea creștinismului în acest spațiu nu urmează modelul tipic, valabil pentru majoritatea zonelor aflate în afara Imperiului. În cele mai multe astfel de spații se poate vorbi despre un moment precis al creștinării masive (cel puțin la nivel nominal), când liderii locali și, odată cu ei, o însemnată parte a supușilor lor erau botezați sau când un teritoriu ajungea sub stăpânirea unui conducător creștin, care începea o campanie de creștinare forțată (cum a procedat, de pildă, Carol cel Mare).
Aici, în schimb, creștinismul se pare că a pătruns progresiv, ca urmare a contactelor cu Imperiul Roman (prin misionari, negustori, prizonieri proveniți din Imperiu – cazul strămoșilor lui Ulfila, dacă e să dăm crezare surselor scrise).
Acest fenomen a fost uneori acceptat, alteori contrat. De pildă, în a doua jumătate a secolului al IV-lea d.Hr., căpetenia vizigotă Athanaric a început o persecuție a creștinilor, pentru a încerca să stăvilească influența crescândă a Romei, cu care se afla în conflict.
Din perioada aceasta provin și o parte din puținele surse scrise privitoare la subiect, ca de pildă textul ce relatează martiriul lui Sava sau cele care îl menționează pe Ulfila. Acest „episcop al goților”, un personaj istoric foarte interesant (textele antice spun că el a tradus Biblia în limba gotică, în acest scop creând un alfabet) este – conform surselor scrise – un got, urmaș al unor prizonieri proveniți de pe coasta de Nord a Asiei Mici, capturați în urma unor raiduri gotice și stabiliți la nord de Dunăre.
Pe lângă sursele scrise, pentru cunoașterea răspândirii creștinismului la nord de Dunăre sunt utilizate și cele arheologice. De pildă, se consideră că mormintele de înhumație dispuse E-V (cu capul spre est) în care nu sunt descoperite ofrande ar putea fi creștine. Bineînțeles, este imposibil de dovedit acest fapt pentru un mormânt singular (existând și alte credințe care cereau ca cei decedați să fie îngropați cu capul înspre est), dar creșterea proporției unor astfel de morminte ar putea indica răspândirea creștinismului în acest spațiu.
O altă dovadă a acestui fenomen este reprezentată de obiectele cu însemne creștine, însă trebuie ținut cont că nu toate au fost în mod obligatoriu purtate de către creștini, ele putând fi aduse de la sud de Dunăre și pur și simplu utilizate ca podoabe. De aceea tiparele sunt importante, pentru că ele arată o dorință clară de a produce aici obiecte cu însemne creștine.

Condițiile descoperirii:
Tiparul a fost descoperit întâmplător la Zăpodia, com. Traian, punct „Movilă”, în anul 1961. Profesorul Paul Țarălungă a anunțat existența mai multor descoperiri arheologice pe teritoriul comunei Traian, astfel că din anul 1965 au loc cercetări de suprafață (Marilena Florescu și Viorel Căpitanu), iar din 1967 săpături sistematice (Constantin Buzdugan) în câteva puncte de pe raza comunei. Nu s-a descoperit până acum, însă, așezarea din secolele VI-VII d.Hr. de unde ar fi provenit tiparul.
În comuna Traian, însă, au fost făcute numeroase alte descoperiri arheologice, aparținând unor epoci diverse (Eneolitic, Epoca Bronzului, Antichitate, Epoca Medievală). Un important rol în depistarea siturilor a avut Paul Țarălungă, cel care a înființat și un muzeu în localitatea Prăjești, acolo unde este păstrată o parte a obiectelor descoperite în zonă (celelalte fiind în colecțiile Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău).

Tiparul se află în expoziția permanentă a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, în incinta Muzeului de Istorie și Arheologie (Str. 9 Mai, nr. 7), la etajul al II-lea.
Vă așteptăm cu drag să vedeți obiectul săptămânii și celelalte exponate!

Pentru mai multe informații, puteți consulta bibliografia selectivă:
Florescu, Marilena; Căpitanu, Viorel, Cercetări arheologice de suprafață în județul Bacău, în „Arheologia Moldovei”, VI, 1969, p. 213-275.
Teodor, Dan Gheorghe, Tipare din secolele VI-XI d. Hr. în regiunile carpato-nistriene, în „Arheologia Moldovei”, XXVIII, 2005, p. 159-174.
Țarălungă, Paul, Materiale arheologice în colecția Muzeului Prăjești, în „Carpica”, XXIII, 1992, p. 313-316.



Sursa informațiilor Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.

Poveştile celor mai preţioase tezaure din Evul Mediu găsite în România. Unde se află comoara de 10 kilograme de aur


Tezaurul găsit la Sânnicolau.
 
 
Un tezaur de vase şi potire de aur, descoperit la Sânnicolau Mare se numără printre cele mai preţioase comori datate în Evul Mediu şi descoperite pe teritoriul ţării. 
 
Nenumărate comori îngropate de medievali au fost scoase la iveală în ultimele decenii pe teritoriul României.

Cel mai preţios tezaur medieval descoperit pe teritoriul actual al României este compus din 23 de obiecte din aur care cântăresc împreună peste 10 kilograme. Artefactele care datează dinainte de secolul al X-lea, au fost găsite în vara anului 1799 la Sânnicolau Mare şi se află în prezent la muzeul Kunsthistorisches din Viena. În timp ce săpa în curtea casei sale, Nera Vuin, un ţăran din localitate ar fi dat peste comoara care cuprindea ulcioare, vase, farfurii, boluri, pocale şi potire de aur, bogat ornamentate şi inscripţionate în greacă. Pe unele dintre ele bijutierii au scris: ,,Prin apa curată Doamne spre viaţă veşnică”.

Tezaurul de la Ţifneşti, întors de la Moscova

Un alt tezaur de obiecte medievale preţioase a fost descoperit în anul 1912 în satul Ţifneşti, pe malul râului Putna. Comoara conţine monede de argint, podoabe de argint, două perechi de cercei, opt nasturi din sârmă filigranată de argint şi alţi doi nasturi din semisfere din foiţă de argint, decoraţi cu granule. Piesele de podoabă şi accesoriile vestimentare sunt unele dintre cele mai bine păstrate de pe teritoriul României şi sunt reprezentative pentru arta prelucrării argintului în secolul al XV-lea, susţin istoricii. Monedele au fost emise în Imperiul Otoman, în timpul sultanilor Mahomed al II-lea (1451-1481) şi Baiazid al II-lea (1481-1512), precum şi în Regatul Ungariei, în vremea regilor Matia Corvin (1458-1490) şi Vladislav al II-lea (1490-1516). Tezaurul a fost achiziţionat de către Cabinetul Numismatic al Academiei Române, apoi a ajuns la Moscova în timpul Primului Război Mondial. A fost înapoiat României în anul 1956.

Comoara de la Bălţaţi

Aproape 1.000 de monede medievale de argint, din vremea regelui Sigismund al doilea Augustus, şi de obiecte de podoabă lucrate din argint fac parte din tezaurul medieval de la Bălţaţi, judeţul Vaslui, scos la iveală în 1995. Comoara a fost găsită într-o carieră de nisip aflată în curtea unei gospodării. Monedele şi podoebele se aflau într-un vas, pe care localnicii l-au spart în timp ce săpau pământul cu hârleţul. Toate piesele din tezaurul de la Bălţaţi au fost confecţionate din argint, un metal maleabil şi uşor de lucrat, doar câţiva bumbi fiind şi auriţi. Au fost datate în cea de-a doua jumătate a secolului al XVI-lea (1550 – 1600). Ele au intrat în patrimoniul Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” din Vaslui.

Tezaurul de la Voineşti

Tezaurul de la Voineşti a fost descoperit în anul 1926 şi este format din 31 de piese de podoabă şi accesorii vestimentare, întregi sau fragmentare, confecţionate din argint şi argint aurit. Tezaurul cuprinde două loturi de piese, unele de tradiţie bizantină şi altele de tradiţie veche rusească. Brăţările torsionate, executate din argint şi decorate în tehnica granulaţiei şi filigranului, au fost cunoscute pe un spaţiu extrem de întins (România, Bulgaria, Serbia), în special în secolele XIII-XIV.

Sabia lui Ştefan cel Mare a ajuns la turci

O altfel de comoară medievală este sabia de luptă a lui Ştefan cel Mare, unul dintre puţinele obiecte care ar fi aparţinut voievodului medieval şi s-au păstrat până în prezent. Artefactul din oţel de bună calitate poate fi văzut în colecţia de arme a muzeului Topkapî din Istanbul, fostul palat al sultanilor otomani. Spada medievală are gravate pe discul mânerului stema Moldovei şi inscripţia în slavonă „Io Ştefan Voievod domn al Ţării Moldovei”. Potrivit unor istorici, arma folosită în luptă de voievodul moldovean a fost primită în dar de la Papa Sixtus al IV-lea, cel care, în 1475, după lupta de la Vaslui împotriva otomanilor, i-a conferit şi titlul de „athleta christi”. Mai multe controverse a iscat şi modul în care sabia, simbol al puterii, a ajuns la turci. Unii istorici susţin că Ştefan cel Mare a predat-o de bună voie, în momentul în care a acceptat să plătească tribut. Abia ar fi fost furată în momentul jefuirii vistieriei domneşti, susţin alţi cercetători.


Sursa informațiilor Adevărul.

A VII-a ediţie a Proiectul expoziţional intitulat „Luna colecţionarului”





Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, organizează a VII-a ediţie a Proiectul expoziţional intitulat „Luna colecţionarului”. Astfel, luna octombrie, va redeveni cu ajutorul colecţionarilor luna în care publicul vizitator al Muzeului Judeţean Teleorman va cunoaşte preocupările acestora. prin intermediul exponatelor prezentate. Nu în ultimul rând, sperăm ca acest demers să stârnească şi altora, mai ales celor tineri, dorinţa de a-şi constitui o colecţie.

Pentru desfăşurarea în bune condiţii a expoziţiei, propunem următorul calendar de derulare a proiectului:
1) intenţia de participare, cu completarea unei fişei de înscriere – până la 12 septembrie;
2) selecţia exponatelor, în funcţie de ordinea înscrierii la proiect, a relevanţei temei, a colecţiei propuse şi a spaţiului expoziţional disponibil – perioada 13-20 septembrie;
3) montarea exponatelor şi realizarea expoziţiei propriu-zise – perioada 21-27 septembrie;
4) deschiderea expoziţiei „Colecţii şi Colecţionari”, sala Auditorium – 28 septembrie;
5) închiderea expoziţiei – 26 octombrie;
6) restituirea exponatelor – 29 octombrie-5 noiembrie.

Fişa de înscriere şi alte detalii despre proiect pot fi gasite la următorul link: https://drive.google.com/open?id=13S711enS9GxhXMtx5KANwqKfVWRn1IVj

Totodată, reamintim că pe data de 13 octombrie a.c., între orele 10.00-16.00, la sediul Muzeului Judeţean Teleorman va avea loc a VI-a ediţie a „Târgului Colecţionarilor”.



Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.

McDonald’s lansează MacCoins, cinci monede în ediție limitată dedicate burgerului Big Mac - VIDEO

Cu ocazia aniversării de 50 de ani Big Mac, McDonald’s lansează la nivel global colecția de monede în ediție limitată – MacCoins. În România, peste 70 de milioane de burgeri Big Mac au fost vânduți în cei 23 de ani de la deschiderea primului restaurant McDonald’s. Iar anul acesta, clienții români au parte de o surpriză: pot intra în posesia monedelor MacCoins începând cu 2 august, în limita stocurilor disponibile.

O lecție de istorie:

Timp de 50 de ani, Big Mac a traversat globul și a devenit atât de omniprezent încât, în 1986, publicația britanică The Economist a lansat Indicele Big Mac, un ghid bazat pe teoria parității puterii de cumpărare. Practic, acesta compară prețul unui Big Mac în zeci de țări din întreaga lume și promovează ideea că, pe termen lung, cursurile de schimb valutar ar trebui să ajungă la un echilibru al prețului pe care același produs îl are în oricare două țări – în acest caz, burgerul Big Mac.

Astfel, cu ocazia aniversării de 50 de ani, McDonald’s transformă Big Mac în Moneda burgerilor din toată lumea – MacCoin.



 

MacCoin, cinci monede de colecție:

Monedele MacCoin au fost lansate pentru a sărbători cele cinci decenii din istoria burgerului – 6.2 milioane de monede MacCoin, realizate din alamă provenită din Statele Unite ale Americii, vor fi distribuite în restaurantele McDonald’s participante la proiect în peste 50 de țări din întreaga lume.

Fiecare dintre cele cinci monede reprezintă câte un deceniu din istoria Big Mac, iar clienții le pot împărți cu prietenii, le pot colecționa sau, începând cu 3 august, le pot da la schimb pentru un Big Mac până la finalul lui 2018 în orice restaurant McDonald’s din țările participante la proiect.

Moneda MacCoin nu are valoare în numerar și poate fi utilizată doar în schimbul unui Big Mac, în cadrul restaurantelor McDonald’s participante la campanie pe parcursul anului 2018. Pentru lista țărilor și restaurantelor participante, accesați www.mcdonalds.ro/regulament.



Sursa: Youtube Utilizator: McDonaldsRomania


Sursa informațiilor Biziday.

O nouă monedă comemorativă din Ucraina - 30.07.2018

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Within the series dedicated to the "Higher Education Teaching Centers of Ukraine", a coin with a 2 hryvnia facial was issued on July 25 coined on an alpaca alloy, also known as German silver, dedicated to the "Centennial of the National University of Oles Honchar of Dnipro ». 






Obverse coin currency: at the top is the State Emblem of Ukraine, to the right of which is the inscription UKRAINE; in the center a stylized composition in the form of a circuit forms the number 100, behind it is a satellite in orbit and below it a book as a symbol of knowledge, the facial value 2 grivnas, the year of issue 2018 and the logo of the Mint of the National Bank of Ukraine complete the design.





Reverse of the coin: shows in the center one of the buildings of the university, below which four diamond-shaped squares are shown with the years of foundation and current 1918-2108 and other reasons alluding to study and science. In the four corners left by the central motif, the full name of the University appears.

Characteristics

Face value: 2 grivnas
Metal: Alpaca
Diameter: 31 mm
Weight: 12.8 g
Issue volume: 30,000
 
 
Sursa informațiilor aici.


O nouă monedă comemorativă din Portugalia - 30.07.2018

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The day before yesterday, July 25, the second coin of 2 euros commemorative of Portugal was put into circulation in 2018, the coin is dedicated to the "250 Years of the Botanical Garden of Ajuda". Created by the Marquis of Pombal in the year of 1768, in its beginnings it was born as a land with large crops of fruits and vegetables at the service of the royal palace, but over time it served to house numerous exotic species, designed and designed so that it could be maintain, study and collect as many species of the plant world as possible. 







The motif shows a very old dragon tree (Dracaena) which is found in the Botanical Garden of Ajuda and which is a symbol of this garden. The Botanical Garden of Ajuda is a unit of technological support of the University of Agronomy. It works as an educational and research infrastructure, but it is also open to the public. It was the first botanical garden in Portugal, conceived to preserve, study and collect as many plant species as possible. In the upper part of the motif, from left to right, in a semicircle, the inscription "250 YEARS JARDIM BOTNICO DA AJUDA" appears. At the bottom, from left to right, in a semicircle, is the text "PORTUGAL
2018". Just below the image of the trees, on the left, are the initials of the artist «J. FAZENDA »and, on the right, the mint mark« INCM ».
The twelve stars of the European flag appear in the circular crown of the coin.

Issuance volume: 520,000 in total (10,000 BU and 10,000 Proof)
Date of issue: July 25

Of the 520,000 coins issued, 500,000 are distributed in the Banks of Portugal, the rest are put up for sale in wallets, 10,000 in BU quality and another 10,000 in Proof quality.
 

Presentation coin Proof
 

 


Presentation Currency BU 
 
 
 
 
Sursa informațiilor aici.

joi, 26 iulie 2018

Noi bancnote de pe mapamond LXXII - 26.07.2018

I. 20 dolari Guyana






Sursa: http://www.banknotenews.com/files/b0be96e1c1569e4db8750cb6be34ed65-4826.php

II. 1.000 franci Africa de Vest - Mali





Sursa: http://www.banknotenews.com/files/1335d557ecdde5621341c2587afe8a84-4824.php

III. 100 rupi India





Sursa: http://www.banknotenews.com/files/e4cc30c33d6b22b9a50b9af3bcca911d-4828.php

IV. 5 dirham Emiratele Arabe Unite





Sursa: http://www.banknotenews.com/files/0bd95568880252e08274970b78039bef-4829.php

V. 20, 50, 10, 500 și 1.000 dolari Hong Kong - mai multe variante



























Sursa: http://www.banknotenews.com/files/34025bdf0189b9c50e28339e3db45b4e-4831.php

Festivalul Dinozaurilor, ediția a IV-a





Am pregătit trei zile de evenimente, pentru toate vârstele, prin care celebrăm patrimoniul geologic, natural și cultural al singurului Geoparc UNESCO din România



Sursa informațiilor Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului.

Descoperă bunătăți culinare din Archita





Brunch cu produse locale
Tocăniţă de miel
Gulaș de porc
Sarmale cu mămăligă
Bulz
Plăcinte tradiţionale
Demonstrații de meșteșuguri
Excursie cu tractorul, căruța sau bicicleta, peste deal la Roadeș
(daca se inscriu persoane)
Preţ intrare : 50 de lei adulţi
25 de lei copii
Puteţi de asemenea gusta şi alte preparate culinare locale contra cost!
Vă rugăm să confirmaţi prezenţa dumneavoastră până la data de 30.07.2018 la adresa de e-mail: darchita@yahoo.com
Vă așteptăm cu drag!



Sursa informațiilor aici.

Bellu: Morminte de arhitecți și monumente de arhitectură


Troița așezată la mormântul lui Ion Mincu în 2012 cu prilejul centenarului morții sale
Foto: Oana Marinache
 
 
Pentru miercuri, 15 august, zi liberă, vă propunem o altfel de plimbare, la Cimitirul Bellu în căutarea mormintelor arhitecților români și a monumentelor de arhitectură proiectate de mari arhitecți.

Incursiunea ne va prilejui și o discuție despre tipurile de monumente funerare, stiluri, dar și evocarea unor personalități din secolul al XIX-XX-lea despre lucrările cărora am aflat mai multe la tururile ghidate în București.

Punct de întâlnire: Calea Șerban Vodă nr. 249

Durată aprox: 2 ore

Grup de 15 persoane (din cauza aleilor și a locurilor înguste)

Participare: 20 lei cu confirmare fermă pe tururighidate@gmail.com

La solicitarea unui grup numeros, putem organiza un nou tur de la ora 17:00.

În Cimitirul Bellu nu se permite fotografierea în mod oficial.



Sursa informațiilor aici.

Tur pietonal ghidat: Mitologia greacă în peisajul urban gălățean


Satir pe fațada casei E. Lambrinidi
foto: Adrian Țăranu
 
 
Cultura și societatea europeană este construită pe elemente și concepte de sorginte elenă. Însuși Imperiul Roman, cel care a trasat traiectoria evoluției întregului continent, se revendică din Troia grecească.

Spațiul ocupat de țara noastră s-a aflat încă din cele mai vechi timpuri într-o permanentă conexiune cu elenismul. Orașul nostru a reprezentat pentru secole de-a rândul unul dintre popasurile grecilor călători pe cursul Dunării. Unii au mers mai departe, dar unii s-au stabilit și și-au creat familii aici. Grecii reprezintă una dintre minoritățile care au definit comunitatea gălățeană, care au îmbogățit-o și care au pus umărul la construcția orașului.

Prezența grecilor în Galați nu a rămas fără urme. De fapt, în toată zona orașului vechi găsim mărturii foarte concrete ale existenței în acest loc ale urmașilor lui Pericle, Solon sau Phidias. Fie că vorbim de monumente, de edificii mărețe sau de case particulare, vom găsi pe parcursul itinerariului nostru eroii și zeii din Grecia antică. Vom păși în lumea celor din Olimp și vom citi mesajele care ne sunt transmise peste zeci și sute de ani.

Vă invităm astfel să deconspirăm misterele unei civilizații milenare. Totul într-o plimbare de duminică după amiaza prin Galațiul luminat.

Traseul-cultural "Mitologia greacă în peisajul urban gălățean” reprezintă o acțiune din proiectul “Învățăm în stradă istoria din cărți”. Cunoașterea istoriei și poveștilor orașului este un pas esențial în conservarea memoriei comunității și conștientizarea valorilor locale.

Punct de întâlnire: Fântâna “Fată pe valuri”.
Timp aproximativ de realizare a traseului: 2h30min
Distanță între primul și ultimul obiectiv: 4km



Sursa informațiilor aici.