
Apel la contribuțiiCea de a XI-a ediție a Simpozionului de Antropologie Urbană
Climă și comportament în spațiul urban: practici, tendinte, reprezentări
Termen limită – 2 octombrie 2026Asemeni societăților rurale, și în oraș ritmul vieții este influențat – deși într-o măsură mai mică – de climă, de succesiunea anotimpurilor și alti diverși alți factori locali care pot particulariza o evoluție precum izolarea geografică. Dacă din existența mediului rural, a fermierilor de pildă, angrenați în practicile agricole, vremea joacă un rol crucial, în spațiul urban ea determină o serie practici sociale și de adaptare (mai ales când disconfortul termic atinge anumite valori), contribuie la crearea unor reprezentări culturale (cu consecințe directe asupra vieții cotidiene), și influentează, între altele, politicile de urbanism și peisajul urban.
Practicile sociale determinate de vreme cuprind activități precum mersul la săniuș, mersul la ștrand, mersul la picnic, schimbând interesul pentru diverse sporturi de iarnă etc. în vreme ce practicile de adaptare se referă la o serie de măsuri (luate colectiv sau individual) prin care sunt traversate perioadele de disconfort termic ridicat: soluții alternative de mobilitate (când drumurile sunt blocate), evitarea caniculei și a gerului, achiziționarea de dispozitive tehnice pentru răcire sau încălzire, consumul de înghetată, băuturi răcoritoare etc.
Reprezentările culturale cu conținut meteorologic, create și colportate de mass-media, pe cale orală (prin bancuri, proverbe, zicători, etc.), prin diverse forme de artă sau divertisment modelează viața de zi cu zi, prin efectele lor asupra practicilor alimentare, vestimentare, de locuire, de petrecere a timpului liber, etc.
Influența factorilor climatici asupra politicilor de urbanism se traduce prin deciziile luate de autorități atunci când este amenajat spațiul urban, prin crearea de parcuri, fântâni arteziene, cișmele etc. dar și prin organizarea unor instituții aflate în subordine, care monitorizează diverși indici privind fluctuațiile vremii sau intervin atunci când situația o impune (echipe de deszăpezire, pompieri, puncte de hidratare).
Toate acestea însumate reprezintă un constant factor de presiune asupra etoliogiei urbane, mai ales in mediul urban unde schimbarile sunt mai diverisificate și accelerate.
Propunerile pot aborda, fără a se limita, spre următoarele direcții:
Practici cotidiene asupra vremii în mediul urban: modul în care locuitorii orașelor interpretează și integrează fenomenele meteorologice în viața de zi cu zi;
Practici urbane adaptative la schimbările climatice: strategii informale și formale de adaptare (de exemplu- utilizarea spațiilor verzi, modificarea rutinei zilnice, soluții arhitecturale);
Inegalități climatice în oraș: diferențe între cartiere în ceea ce privește expunerea la căldură, poluare sau riscuri climatice;
Memoria climatică și narațiunile urbane: felul în care locuitorii își amintesc și povestesc evenimente meteorologice extreme;
Reprezentări culturale ale vremii și climei: reflectarea acestora în discursuri media, artă urbană, literatură sau practici simbolice;
Relația dintre infrastructura urbană și fenomenele climatice: cum influențează arhitectura și planificarea urbană experiența vremii (efectul de „insulă de căldură”, gestionarea apei);
Digitalizarea experienței climatice: rolul aplicațiilor meteo și al rețelelor sociale în medierea percepției asupra vremii;
Politici urbane și discursuri despre climă: modul în care autoritățile și instituțiile construiesc narative despre schimbările climatice și sustenabilitate;
Modificari de comportament cu impact asupra vietii cotidiene în general și dezvoltării profesionale în particular.Prin acest simpozion ne propunem să oferim specialiștilor și tinerilor cercetători o platformă de prezentare a ultimelor studii din domenii conexe (antropologie, sociologie, istorie, istorie socială, urbanism, arhitectură) contribuind astfel la activarea unui dialog interdisciplinar, la nivel național și internațional, având drept punct de plecare teme consacrate ale antropologiei urbane, care au nevoie de o constantă recontextualizare.
Propunerile vor include titlul lucrării, un rezumat de 250-500 de cuvinte (RO-ENG), 3-5 cuvinte cheie și vor fi trimise prin e-mail către adresa: antropologie@muzeulbucurestiului.ro până pe data de 2 octombrie 2026.
Prezentările se vor susține, la alegere, în limba română sau în limba engleză, iar rezumatele vor fi bilingve.
Simpozionul de Antropologie Urbană, ediția a XI-a, va avea loc la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei, nr. 151, sector 1, București) în ziua de vineri, 16 octombrie 2026.
SARMIZEGETUSA VIVA
8–9 august 2026
Vizitați principalele monumente ale orașului roman:
Amfiteatrul
Participați la lansarea volumului Les Palmyréniens en Dacie, semnat de Ioan Piso și Ovidiu Țentea, și descoperiți proiectul viitorului Parc Arheologic Sarmizegetusa, care va pune și mai bine în valoare patrimoniul excepțional al fostei capitale a provinciei romane Dacia.






IA ROMÂNEASCĂ – PATRIMONIU, IDENTITATE ȘI DIALOG CULTURAL INTERNAȚIONAL 


𝟏𝟎:𝟎𝟎 | 𝐂𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚̆ „𝐂𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐒𝐜𝐡𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐁𝐨𝐜𝐚̆𝐧𝐢𝐭𝐚, 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐚 𝐒𝐚̆𝐥𝐚̆𝐭𝐫𝐮𝐜𝐮, 𝐣𝐮𝐝. 𝐀𝐫𝐠𝐞𝐬̦”, 𝐬𝐮𝐬𝐭̦𝐢𝐧𝐮𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐝𝐫. 𝐈𝐫𝐢𝐧𝐚 𝐄𝐧𝐞.
𝟏𝟐:𝟎𝟎 | 𝐂𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚̆ & 𝐠𝐡𝐢𝐝𝐚𝐣𝐞 𝐜𝐮𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚𝐥𝐞 „𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐨𝐧𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐜𝐞: 𝐥𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐬𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞, 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐚𝐥”, 𝐬𝐮𝐬𝐭̦𝐢𝐧𝐮𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐝𝐫. 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐚𝐧𝐚 𝐓𝐚̆𝐭𝐚𝐫𝐮 𝐬̦𝐢 𝐀𝐧𝐜𝐚 𝐃𝐮𝐦𝐢𝐭𝐫𝐮.



Zilele Europene ale Arheologiei la Caransebeș
Ora 11:00