Ştiinţă pentru toţi: Paleontologie

Se afișează postările cu eticheta Paleontologie. Afișați toate postările

sâmbătă, 25 iulie 2026

Arheologie sub clar de lună - Omul preistoric din Cheile Vârghișului

Lecție de arheologie publică

Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la înființarea MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, acesta în parteneriat cu Departamentul de Geografie, Universitatea Valahia din Târgovişte, organizează lecția de arheologie pentru public cu titlul „Arheologie sub clar de lună - Omul preistoric din Cheile Vârghișului”, susținută de prof. univ. dr. habil. Cosac Marian.

Evenimentul va avea loc sâmbătă 25 iulie 2026, de la ora 21:00, la Tabăra Arheologică din Cheile Vârghișului, jud. Covasna (tabăra de corturi).

De-a lungul timpului, în peșterile din Cheile Vârghișului (peste 130 de grote, adăposturi și alte formațiuni geologice de acest fel) s-au descoperit dovezi ale existenței umane din ultimii 100 de mii de ani, peșterile fiind locuite periodic de omul din Neanderthal, continuând după ultima erupție a vulcanului din vârful Ciomadu când s-a format lacul Sfânta Ana (acum 27 mii de ani), și până în sec. XIII-lea (epoca medievală).

Viaţa comunităţilor umane preistorice a fost condiţionată de o serie de factori, dintre care menţionăm: sedentarizarea comunităţilor umane (neolitic), domesticirea animalelor, vânătoarea, practicarea agriculturii, a metalurgiei (cuprului, aurului și bronzului), precum şi confecţionarea uneltelor, obiectelor şi armelor din diferite materii prime.

În cursul cercetărilor arheologice din Cheile Vârghișului, în ultimii ani au fost descoperite numeroase unelte din piatră (paleolitic, neolitic și eneolitic), din cupru și bronz (eneolitic și epoca bronzului), fragmente de vase ceramice, dar și resturile faunistice ale animalelor vânate de oamenii preistorici (erbivore și carnivore).
Arealul carstic al Cheile Vârghișului prezintă un potențial ridicat în arhivarea patrimoniului cultural material, realitate relevată de cercetările arheologice efectuate sub egida Universității Valahia din Târgoviște alături de care au luat parte de-a lungul timpului mai mulți cercetători cu diferite specializări în geologie, geografie, sedimentologie, topografie, speologie, arheozoologie, arheologie, patrimoniu și altele.

Vă așteptăm cu drag!

Pentru mai multe detalii vă rugăm să ne contactaţi la numărul 0267/314139 sau pe e-mail secretariat@mncr.ro.
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni
Sf. Gheorghe, str. Gábor Áron, Nr.16
Tel: 0267314139
www.mncr.ro/www.facebook.com/mncro
secretariat@mncr.ro

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

miercuri, 22 iulie 2026

#Pseudofosile: Septaria – o curiozitate geologică!

Sursa informațiilor Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie UBB, Cluj-Napoca.

Mugil freyanus

120 de ani de cercetare geologică. 120 de ani de patrimoniu. O poveste scrisă în piatră!

Mugil freyanus

În colecțiile Muzeului Geologic Național se păstrează adevărate comori ale patrimoniului paleontologic românesc. Una dintre acestea este impresionanta fosilă a peștelui Mugil freyanus, descoperită în depozitele pontiene de la Târgu Jiu (Oltenia), o piesă care ne poartă în urmă cu aproximativ 6–8 milioane de ani, în Miocenul târziu, când sudul României era acoperit de întinse bazine acvatice ale Paratethisului.

Scheletul, conservat remarcabil în roca sedimentară, păstrează detalii fine ale coloanei vertebrale, coastelor, înotătoarelor și craniului, oferind cercetătorilor informații valoroase despre fauna acvatică, mediul de viață și evoluția ecosistemelor din această parte a Europei. Fiecare astfel de exemplar reprezintă o pagină autentică din istoria Pământului, păstrată timp de milioane de ani.

Eticheta originală a piesei amintește de tradiția cercetării geologice românești și de oamenii de știință care au contribuit la constituirea uneia dintre cele mai importante colecții geologice din România.

Începând cu 1906, anul în care Institutul Geologic al României a fost înființat prin Decret Regal al Majestății Sale Regele Carol I, generații de cercetători geologi au construit un patrimoniu științific de o valoare excepțională. Astăzi, după peste 120 de ani de cercetare, Institutul Geologic al României și punctul său de lucru, Muzeul Geologic Național, continuă misiunea de cercetare, conservare și valorificare a patrimoniului geologic și paleontologic al României.

Fiecare fosilă din colecțiile muzeului nu spune doar povestea unei specii dispărute, ci și povestea unei instituții care, de mai bine de un secol, descifrează istoria Pământului și o transmite generațiilor viitoare.

Sursa informațiilor Muzeul Geologic Național.

luni, 20 iulie 2026

#Pseudofosile: Misterioasele structuri „con-în-con”

Sursa informațiilor Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie UBB, Cluj-Napoca.

#Pseudofosile: Dendrite de mangan

Sursa informațiilor Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie UBB, Cluj-Napoca.

luni, 13 iulie 2026

NU ORICE PIATRĂ ESTE DOAR O PIATRĂ

NU ORICE PIATRĂ ESTE DOAR O PIATRĂ

Unele pietre păstrează amintirea unor mări dispărute, a unor păduri străvechi și a unor viețuitoare care au trăit cu milioane de ani înaintea noastră.

Vă invităm să descoperiți mini-expoziția „Nu orice piatră este doar o piatră”, dedicată fosilelor și urmelor vieții preistorice.
Melci și scoici fosilizate, corali, arici de mare, amoniți, belemniți, lemn și frunze fosilizate, dar și măsele de mamut vă așteaptă să descoperiți poveștile ascunse în rocă și transformările spectaculoase prin care a trecut planeta noastră de-a lungul timpului.

Un loc aparte îl ocupă fosilele provenite din zona Turnu Roșu (județul Sibiu), martori ai unei lumi marine care exista aici în urmă cu zeci de milioane de ani.

Privește atent: natura lasă urme.

Muzeul de Istorie Naturală Sibiu

23 mai – 12 iulie 2026

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Naturala Sibiu.

13 iulie - Ziua Internațională a Rocilor!

13 iulie - Ziua Internațională a Rocilor!

Este o zi dedicată geologiei și importanței pe care pietrele și mineralele o au în istoria și evoluția oamenilor.

Te-ai gândit vreodată că pietrele de sub picioarele noastre ascund, de fapt, istoria planetei? Rocile, acele asocieri naturale de minerale care, deși par nemișcate, au o poveste foarte interesantă. Ele nu sunt doar bucăți inerte de materie, ci sunt „arhiva” Terrei. Unele s-au născut din lava fierbinte a vulcanilor (rocile magmatice), altele s-au așezat strat cu strat pe fundul mărilor străvechi (rocile sedimentare), iar o parte s-au transformat complet sub presiuni uriașe, adânc în pământ (rocile metamorfice).

Rocile sunt esențiale pentru oameni:

• sunt resurse vitale: de la uneltele din Epoca de Piatră și până la smartphone-urile moderne sau clădirile în care locuim, totul se bazează pe resursele oferite de roci și minerale.

• sunt și arhitecții naturii: ele sculptează relieful spectaculos pe care îl admirăm în vacanțe - de la cheile săpate în calcar, până la vârfurile de granit.

Vrei să le descoperi secretele și să vezi eșantioane spectaculoase din colecția noastră? Te așteptăm la Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu!

Text: Nicolae Trif, muzeograf, Muzeul de Istorie Naturală Sibiu
Fotografii din colecția Muzeului de Istorie Naturală

#ziuarocilor #istorienaturală #geologie #sibiu

#muzeuldeistorienaturala

Sursa informațiilor Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal.

luni, 29 iunie 2026

O nouă specie de dinozaur cu „cioc de rață” a fost descoperită în România!

O nouă specie de dinozaur cu „cioc de rață” a fost descoperită în România! O echipă internațională de paleontologi a identificat în Bazinul Hațeg un nou gen și specie de hadrosauroid: Kryptohadros kallaiae, un dinozaur erbivor care trăia acum ~70 milioane de ani, în Cretacicul târziu.

Descoperirea include un schelet parțial (craniu, vertebre, fragmente de coaste, parte din membre), suficient pentru a demonstra că nu este Telmatosaurus, dinozaurul cu care fusese confundat timp de peste un secol.

Noul taxon arată că în sud-estul Europei existau cel puțin două specii înrudite de „duck-billed dinosaurs”, adaptate mediilor insulare din arhipelagul european.

Studiul oferă indicii despre migrațiile dinozaurilor între Asia și Europa în Cretacic și despre diversitatea surprinzătoare a faunei din insulele Hațegului.

Descoperirea a fost publicată în Journal of Systematic Palaeontology. https://doi.org/10.1080/14772019.2025.2607800

Mai multe detalii în link-ul

New early Maastrichtian ‘duck-billed’ dinosaur from Hațeg Basin (Densuș-Ciula Formation, Romania) documents an endemic clade of non-hadrosaurid hadrosauroids in the south-eastern Late Cretaceous European Archipelago

#Paleontologie #Hateg #Dinozauri #Descoperire #Cretacic #ScienceNews

#Romania

Sursa informațiilor Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie UBB, Cluj-Napoca.

duminică, 28 iunie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO - Partea XIII

1. Dacă vorbim de Ziua Universală a Iei ar fi bine să ne gândim și la originea unora dintre elementele decorative de pe țesăturile tradiționale.

Vă supun atenției o piesă excepțională, atribuită culturii Cucuteni, deci cu o vechime de aproape 6000 de ani, care înfățișează o reprezentare feminină, decorată cu simboluri geometrice și purtând un colier la gât.

După cum se știe, multe dintre aceste elemente decorative sunt o reprezentare schematică a hainelor acelor timpuri.

Las imaginația voastră să facă eventuale conexiuni între Ia tradițională și hainele de acum 6000 de ani.

Am denumit această statuetă ,,Doamna cu colier", iar un articol dedicat acestei piese poate fi consultat în comentarii.

Chiar sunt curios câți vor spune că nu e o piesa deosebită!

ENG> The author presents an anthropomorphic figurine, discovered at the Cucutenian site from Răucești - Dealul Munteni (Neamț county), which stands out by the presence of an interesting decorative element - a necklace with a circular medallion. The piece has few analogies within the Cucuteni culture.

The object highlight the tendency to imitate ornaments made of metal. Thus, the circular medallion on the anthropomorphic figurine from Răucești imitates the gold and copper discs found in the Cucuteni hoards and settlements. As objects with profound social implications, the respective metal medallions had an increasing importance within the Chalcolithic communities, which is why they were transposed into anthropomorphic plastic art as well

#archaeology #necklace #clothes #Cucuteni #heritage #Neamț #beauty #amazing

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Chipuri din argint. O tradiție uitată a lumii geto-dacice!

Fibulele din tezaurul descoperit la Coada Malului nu sunt singurele obiecte dacice decorate cu fețe umane. În diferite regiuni ale Daciei preromane au fost descoperite și alte piese care folosesc aceeași temă:

La Bălănești, în județul Olt, a fost descoperit un alt tezaur de argint care conținea două fibule antropomorfe aproape identice. Și aici apare aceeași preocupare pentru reprezentarea chipului uman în relief, pe obiecte de prestigiu aparținând aristocrației dacice.

"În primăvara anului 1964 a intrat în colecția Muzeului Argeș-Pitesti un valoros tezaur de podoabe dacice din argint, descoperit întîmplător cu ocazia arăturilor de primăvară făcute pe terenul aparținând C.A.P. Bălăneşti din judeţul Olt, ]n punctul "La Izvor". Descoperitorul a depus obiectele la fostul Sfat Popular al raionului Drăgănești-Olt."

Tezaurul conține 11 obiecte din argint depuse intr-un vas: două fibule triunghiulare, o brățară spiralică, un lanț de podoabă, doi cercei, o verigă mare din argint, trei inele din argint și o verigă ruptă.

"Reprezentările de pe fibulele de la Bălănești înfățișează un cap, cu părul căzând până aproape de umeri sub formă de cozi. Deasupra frunții foarte înguste, o dungă în relief pare a reprezenta un breton, iar cele două proeminențe de deasupra acestuia ar indica o cunună purtată pe cap. Coafura cu părul pieptănat în cozi se întâlnește și la alte reprezentări umane, cum ar fi cea de pe falera de la Galice sau pe fragmentul de cupă getică de la Popești, care reprezintă trei figuri feminine schematizate, cu părul strâns în două cozi, atârnând până pe umeri. Cele trei proeminenţe de deasupra frunţii indică de asemenea o cunună."

"Prin analogiile sale databile la mijlocul şi cea de-a doua jumătate a sec. I a.Chr., tezaurul de la Bălăneşti se încadrează în acelaşi răstimp. Îngroparea acestuia este logic de pus în legătură cu aceleaşi cauze care au determinat și ascunderea altor tezaure contemporane cu el şi anume tulburările interne din Da:cia de după moartea lui Burebista."

Dar analogiile merg și mai departe. Toate aceste descoperiri ridică aceeași întrebare: vedem oameni reali? Sau vedem personaje ale unei mitologii dispărute?

Toate aceste descoperiri sugerează că imaginea chipului uman ocupa un loc important în imaginarul aristocrației geto-dacice.
Interesant este că majoritatea acestor reprezentări nu sunt portrete realiste. Ochii sunt supradimensionați, expresiile sunt rigide, iar fețele par mai degrabă măști decât persoane reale.

Poate că nu asistăm la reprezentarea unor indivizi, ci la imagini simbolice. Poate că vedem zei, eroi, strămoși mitici sau personaje mitologice ale unei religii pe care nu o mai cunoaștem.

Bibliografie:
Popescu, Eugenia, 1969, Tezaurul de podoabe dacice din argint de la Bălăneşti, în Argesis. Studii şi Comunicări, II, Muzeul Judeţean Argeş, Piteşti, p. 109–116.

Sursă imagine: CIMEC, retuș digital editare foto PS, colorizare OpenAI.

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

3. Oare ce o fi bucata asta de lut ciudată? - VIDEO

4. Falere-fibule din Tezaurul Dacic de la Herăstrău, București

Fibula-faleră de argint cu resortul din bronz, azi pierdut (accesoriu destinat împodobirii îmbrăcămintei), decorată cu o protomă umană, este parte a unei perechi de piese similară, care se purtau ca o garnitură. Ea se înscrie într-o categorie foarte rară de bijuterii dacice, atestate la mijlocul secolului I a.Chr., doar în cadrul descoperirilor din aria sudică a acestei civilizații (în Muntenia și actuala Bulgarie de Nord). Este vorba de fibule sau falere decorate cu reprezentări umane, fapt extrem de neobișnuit în arta locală din perioada clasică a culturii geto-dacice (secolelor II-I a.Chr. – I p.Chr.).

Cele două fibule-falere sunt realizate din foaie de argint, ornamentate cu un bust uman realizat în tehnica au repousse, imaginea fiind înconjurată de un chenar de perle. Falerele sunt usor ovale, de forma aproape rotundă { piesa întreagă are dimensiuni: 9,2 x 8,3 cm). Una dintre falere este din argint aurit iar cealaltă este aurită doar la exterior.

Descoperirea a fost făcută la 16 martie 1938, în timpul lucrărilor de întreținere a căii ferate. Tezaurul a fost împărțit între descoperitori, dar a fost recuperat în mare parte, cu excepția a două treimi din monede, care acum sunt pierdute.

Istoricul și cercetătorul Mihai Gramatopol susține că aceste fibule poartă imaginea zeiței Bendis, cea pe care o cunoaștem din descrierea tezaurului getic din Galice (Bulgaria), fibula din Transilvania aflată la Muzeul Național din Budapesta, tezaurul de la Bălănești.

(descoperită în 1964; aflată în prezent la Muzeul din Piteşti), teaca pumnalului de la Popeşti pe care coafura cu bucle pe frunte apare pe monedele de tip Bendis sau pe fragmentul ceramic de la Popeşti, toate acestea fiind documente presupuse privind iconografia acestei zeităţi dacice. Deși această ipoteză este infirmată mai târziu de studiul lui D. Spânu, falerele susținând, conform autorului, "stilul grafic al ariei pontice" ilustrat de câteva lucrări de origine sarmatică.

Iar mâine continuăm cu același tezaur și mai multe date despre un posibil costum purtat de preotese ori personaje de cult.

Bibliografie:
Liviu Mărghitan, „Chipul uman în arta traco-geto-dacică”, Thraco-Dacica, XX, 1999.
Daniel Spânu, Viorel Cojocaru, "The Dacian Hoard from Bucureşti-Herăstrău. Archaeological and Archaeometallurgical Approaches",
Materiale şi cercetări arheologice, 5, 2009, p. 97-116

Imagine originală sursă MNIR (Stăpânii Focului), Wiki Commons, retuș digital, editare foto clasică, colorizare OpenAI.

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

5. O amprentă de 6000 de ani ne spune o istorioară despre vegetația acelor timpuri.

Pe baza unui vas specific culturii Cucuteni s-a păstrat amprenta unei frunze, cel mai probabil de alun.

Piesa din imagine provine din săpătura noastră din situl eneolitic de la Răucești, jud. Neamț.

Vegetația acelor timpuri este încă prea puțin cunoscută prin analizele de polen, fitolite și macroresturi vegetale, iar fiecare descoperire nouă aduce date suplimentare pentru a înțelege caracteristicile peisajului vegetal de acum câteva milenii.

Obiectul din imagine ne spune ceva și despre practicile meșterilor olari care așezau unele dintre vase, după modelare, pe frunze, probabil pentru ca recipientele să nu se lipească de suporturile de lemn pe care erau așezate, sau poate chiar pe sol.

#archaeology #prehistory #vegetation #nature #Cucuteni #amazing #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Descoperire arheologică la Poiana Cristei: 69 de monede romane, găsite de doi pasionați de arheologie

7. Tezaurul de la București–Herăstrău și portretul unei elite dacice

Tezaurele dacice sunt descoperiri rare. Mai ales unul ca acesta. Însă și mai rar este momentul în care, dintre obiecte și podoabe, pare să privească spre noi un chip din trecut.

În primăvara anului 1938, într-o groapă de nisip de la marginea Bucureștiului, ieșea la lumină unul dintre cele mai fascinante tezaure ale Daciei preromane. Nu era doar o acumulare de obiecte prețioase. Era, cel mai probabil, costumul ceremonial al unui personaj de rang înalt, conservat peste două milenii.

Un costum al puterii
Inventarul tezaurului cuprindea: falere din argint aurit cu reprezentări umane; brățări spiralice de argint; un lanț realizat din verigi fine; o cupă de argint de tip mastos; numeroase tetradrahme thasiene.

Daniel Spânu propune o interpretare extrem de importantă: piesele nu reprezintă obiecte disparate, ci elementele unui ansamblu vestimentar ceremonial. Falerele ar fi fost montate pe fibule și purtate în pereche pe îmbrăcăminte, posibil unite prin lanțul de argint, în timp ce brățările spiralice completau costumul ca simboluri ale statutului.

Astfel, tezaurul poate fi privit ca imaginea materială a unui personaj din aristocrația dacică a secolului I a.Chr.

Cine era purtătorul?
Piesele sunt neobișnuite și aproape fără analogii directe.
Brățările spiralice sunt exemplare unice, iar falerele cu busturi umane par să fi fost realizate într-un atelier din Barbaricum, având un stil artistic diferit de producțiile clasice grecești.
Această combinație sugerează un personaj care își afirma identitatea prin două lumi simultan:
- lumea locală dacică, exprimată prin simboluri și podoabe specifice;
- lumea mediteraneană, reprezentată prin monedele thasiene și cupa de banchet elenistică.

Cupa și banchetul aristocratic
Piesa cea mai cosmopolită a tezaurului este cupa de tip mastos.
Acest tip de vas era asociat banchetelor elenistice și circula din Orientul Apropiat până în Peninsula Iberică. Prezența sa la Herăstrău arată că elitele nord-dunărene nu trăiau izolate, ci participau la rețele culturale și simbolice care legau lumea mediteraneană de spațiul barbar.

A bea dintr-un asemenea vas nu era doar un gest cotidian ci o manifestare a prestigiului.

Tezaurul a fost constituit probabil în perioada războaielor mithridatice, într-o epocă în care regele Pontului, Mithridates VI Eupator, orașele grecești de la Marea Neagră și Republica Romană concurau pentru influență asupra elitelor locale.

Privit în ansamblu, tezaurul de la București–Herăstrău pare să fi aparținut unui membru al elitei dacice din prima jumătate a secolului I a.Chr., iar obiectele sale alcătuiau probabil un costum ceremonial folosit în contexte de reprezentare, negociere și afirmare a statutului. Prezența simultană a podoabelor locale, a monedelor thasiene și a cupei de banchet transformă descoperirea într-un veritabil manifest al identității aristocratice de la Dunărea de Jos.

Sursa principală: Daniel Spânu, Viorel Cojocaru, The Dacian Hoard from Bucureşti-Herăstrău. Archaeological and Archaeometallurgical Approaches, 2009.

Imaginea este un model generat de OpenAI pe baza sursei originale și nu are titlu de autenticitate istorică.

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

8. Mitoc–Malul Galben 2026

O nouă campanie de cercetări s-a încheiat la Mitoc–Malul Galben, unul dintre cele mai cunoscute situri paleolitice din Europa de Est.

În această etapă am continuat investigarea nivelurilor gravettiene din sectorul nordic al sitului, recuperând noi date și materiale arheologice care vor contribui la o mai bună înțelegere a comunităților de vânători-culegători ce au locuit aici în urmă cu peste 25.000 de ani.

Cercetările au fost realizate de o echipă internațională formată din specialiști ai Institutului de Arheologie Iași, Universității din Viena și Universității din Liège.

Mulțumim tuturor colegilor pentru munca depusă și pentru excelenta colaborare! Urmează etapa analizelor și interpretării rezultatelor.

Mitoc–Malul Galben 2026

Another field season has come to an end at Mitoc–Malul Galben, one of the most well-known Upper Paleolithic sites in Eastern Europe.

This year's excavations focused on the Gravettian levels in the northern sector of the site, yielding new archaeological data that will contribute to a better understanding of the hunter-gatherer communities who lived here more than 25,000 years ago.

The excavation was carried out by an international team from the Iași Institute of Archaeology, the University of Vienna, and the University of Liège.

Many thanks to all our colleagues for their dedication and great teamwork. The next step is the laboratory analysis and interpretation of the newly recovered evidence.

#MitocMalulGalben #Paleolithic #Archaeology #Fieldwork #Gravettian #InstitutulDeArheologieIași

Sursa informațiilor Institutul de Arheologie Iași - Iași Institute of Archaeology.

271. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO - Partea XII

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

sâmbătă, 25 iulie 2026

Arheologie sub clar de lună - Omul preistoric din Cheile Vârghișului

miercuri, 22 iulie 2026

#Pseudofosile: Septaria – o curiozitate geologică!

Mugil freyanus

luni, 20 iulie 2026

#Pseudofosile: Misterioasele structuri „con-în-con”

#Pseudofosile: Dendrite de mangan

luni, 13 iulie 2026

NU ORICE PIATRĂ ESTE DOAR O PIATRĂ

13 iulie - Ziua Internațională a Rocilor!

luni, 29 iunie 2026

O nouă specie de dinozaur cu „cioc de rață” a fost descoperită în România!

duminică, 28 iunie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO - Partea XIII

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete