Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO

duminică, 8 octombrie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea VI

1. Patrimoniul arheologic al județului Neamț este acum mai bogat cu încă un sit arheologic spectaculos.

Pe teritoriul comunei Timișești a fost realizată recent o cercetare arheologică restrânsă, dar cu rezultate foarte bune. În urma săpăturilor au fost scoase la suprafață vestigii specifice culturii Precucuteni, vechi de peste 6000 de ani, dar și urme de locuire din epoca bronzului și epoca fierului.
Grație sprijinului oferit de SC IKOSAR SRL, prin dl. Constantin Sărmășanu, munca noastră din teren a fost mai spornică. Este un foarte bun exemplu de sprijin al mediului privat către sectorul de cercetare, exemplu care ne-ar bucura să fie urmat și de alți antreprenori.
Promovăm județul Neamț prin cercetare!
@urmăritori
P. S. Colegul nostru Cristi Butnariu a fost omul zilei, cu descoperiri tare faine!

#archaeology #prehistory #Precucuteni #pottery

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2.𝐂𝐄 𝐒𝐄 𝐌𝐀𝐈 𝐀𝐔𝐃𝐄 𝐃𝐄𝐒𝐏𝐑𝐄 𝐅𝐀𝐌𝐈𝐋𝐈𝐀 𝐍𝐎𝐁𝐈𝐋𝐈𝐀𝐑𝐀̆ 𝐀 𝐁𝐀́𝐓𝐇𝐎𝐑𝐄𝐒𝐓𝐈𝐋𝐎𝐑, 𝐑𝐀𝐌𝐔𝐑𝐀 𝐃𝐄 𝐏𝐄𝐑𝐈𝐂𝐄𝐈?

Mai țineți minte personajul medieval (de rang înalt) descoperit la Pericei în anul 2021? Vești bune, de data aceasta oferite de analizele de ADN, într-un proiect de cercetare (finalizat cu publicarea datelor științifice) în care Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău (prin arheologii dr. Dan Băcueț-Crișan – coordonator al cercetării arheologice și Timea Keresztes - membru în colectiv) a colaborat excelent cu instituții de cercetare/universitare din Ungaria (Budapesta și Szeged).
Un scurt rezumat al cercetării:
în anul 2017 a fost efectuată prima campanie de cercetări arheologice la Pericei, pe strada Góc, nr. 668
în anul 2020, aici a fost descoperită vechea biserică medievală distrusă în urma invaziilor turcești (1660)
în anul 2021 s-au descoperit mai multe morminte, printre care și al acelui personaj de rang înalt, presupus a fi un membru al familiei nobiliare Báthory, ramura de Pericei
a urmat analiza antropologică efectuată de colegul dr. Szilárd Gál (Muzeul Județean Mureș)
s-au recoltat probe pentru analize de ADN de la 13 schelete
rezultatele sunt prezentate în studiul din link-ul de mai jos; pe scurt, nobilul descoperit în anul 2021 este înrudit cu încă un defunct din acel cimitir, cei doi fiind rude pe linie paternă (veri de gradul 4), originari din Germania (Swabia, zona de proveniență a familiei Báthory), descoperirea fiind extrem de importantă pentru că dispunem de primele date genetice ale membrilor familiei Báhory
documentele medievale menționează faptul că, în biserica de la Pericei (adică cea descoperită în anul 2020) au fost înmormântați Elek Báthory și Ferenc Báthory. Elek a fost nepotul, iar Ferenc strănepotul lui János Báthory de Szanislófi (1462-1550)
cercetarea arheologică s-a derulat cu sprijinul administrației locale din comuna Pericei.
https://www.cell.com/.../fulltext/S2589-0042(23)01988-0...

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

3. Colegii noștri de la 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐄𝐭𝐧𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐓𝐚̂𝐫𝐠𝐮-𝐍𝐞𝐚𝐦𝐭̦ au efectuat în ultima săptămână o cercetare arheologică restrânsă, în 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐚 𝐓𝐢𝐦𝐢𝐬̦𝐞𝐬̦𝐭𝐢, 𝐝𝐢𝐧 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐍𝐞𝐚𝐦𝐭̦, în cadrul unui sit cu urme de locuire din mai multe epoci.

Săpăturile arheologice au permis descoperirea unor complexe atribuite 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐏𝐫𝐞𝐜𝐮𝐜𝐮𝐭𝐞𝐧𝐢 𝐬̦𝐢 𝐍𝐨𝐮𝐚, 𝐝𝐚𝐫 𝐬̦𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐞𝐩𝐨𝐜𝐚 𝐟𝐢𝐞𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢. Au fost evidențiate urmele unor structuri de locuire și menajere, dar au fost descoperite și piese arheologice spectaculoase, precum 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐞𝐭𝐞 𝐚𝐧𝐭𝐫𝐨𝐩𝐨𝐦𝐨𝐫𝐟𝐞, 𝐮𝐧𝐞𝐥𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐢𝐚𝐭𝐫𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐬𝐢𝐥𝐞𝐱, 𝐝𝐚𝐫 𝐬̦𝐢 𝐜𝐚̂𝐭𝐞𝐯𝐚 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐞𝐭𝐚𝐥.
Situl este afectat constant de lucrări agricole, care au distrus în bună măsură partea superioară a depunerilor arheologice.
Prin această cercetare, patrimoniul județului Neamț s-a îmbogățit cu încă un sit arheologic valoros, care merită să fie cercetat în viitor.

#cmnn #muzeelecmnn #arheologie #cucuteni #epocafierului #targuneamt

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

4. Pas cu pas, s-a dezvelit trecutul la Crivina-Leopoldsberg. Campania noastră arheologică, desfășurată în inima com. Nădrag, jud. Timiș, se apropie de ultimele sale capitole. Dar nu înainte de a vă invita la un eveniment special!

Joi, 28 septembrie
Barul ”Subcetate”, Jdioara (com. Criciova)
Ora: 19:00
Într-un cadru prietenos și departe de formalitățile clasice, specialiștii noștri vă vor ghida prin povestea dacilor și a descoperirilor recente de la poalele Munților Poiana Ruscă. O ocazie rară de a fi la confluența dintre știință, istorie și comunitate.
Vă promitem o seară de neuitat!

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

5. Bijuterii de aur și un vas unicat în Dacia, descoperite la Apulum: Cel mai bogat mormânt roman găsit vreodată la Alba Iulia

6. Ce se mai întâmplă la Muzeul de Istorie Naturală: Unul dintre colegii nostri, dr. Nicolae Trif, a avut oportunitatea de a vedea unele dintre cele mai vechi roci sedimentare din România: Ediacaranul de la Piatra (Dobrogea).

[Ediacaranul este o perioadă geologică cuprinsă între cca. 635 și 538 milioane ani si care încheie eonul Proterozoic din Precambrian] Aici se găsesc roci la suprafața cărora se pot vedea bioglife. Acestea sunt urme de târâre sau de staționare temporară a unor organisme care trăiau în marea precambriană.

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Naturală Sibiu.

7. Ce credeți că au în comun icoanele transilvănene de secol XVIII și mineritul din zonă? Dar restaurarea lor și arheologia?

Vă invităm să descoperiți la expoziția stradală „Materie și Icoană”, în 29 septembrie 2023, ora 17:00, pe aleea din fața Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.
Vernisajul va fi urmat de ateliere demonstrative de obținere a pigmenților identificați pe icoanele vechi, unde veți avea posibilitatea să vă preparați pigmenți după rețete de acum 300 de ani.
O expoziție realizată în colaborare cu Centrul Multicultural „Liviu Rebreanu” Aiud - Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud

Sursa informațiilor Museikon.

8. Peste 2000 de mp cercetați arheologic în perimetrul rămas pentru extinderea Cimitirului Municipal din Alba Iulia după ce, în luna martie, ca urmare a distrugerii unui sarcofag roman cu inscripție, am solicitat oprirea lucrărilor și începerea grabnică a demersurilor care se impun în vederea cercetării arheologice preventive, documentării și implicit a salvării patrimoniului în zona de extindere, conform legislației în vigoare.

Felicitări colegilor George Bounegru și Ilie Lascu care astăzi au organizat pe sit o conferință de presă pentru a prezenta valoroasele piese de inventar funerar și nu numai... ”Aurul” nu se află în bijuteriile descoperite ci în informațiile obținute la finalul acestei cercetări preventive, mai ales cele privind cronologia marii necropole de sud a orașului roman Apulum și organizarea urbanistică în sec. II-III p.Chr. în această zonă a sitului. Este, în același timp, și o mică victorie în fața unui sistem care seamănă tot mai mult cu o hidră urâtă, cu multe, multe capete...
Cimitirul Municipal din Alba Iulia suprapune Necropola de incinerație și inhumație Dealul Furcilor-Podei (cod LMI AB-I-s-B-00003) dar și, în cea mai mare parte a sa, Situl arheologic de la Alba Iulia care este încadrat în Lista Monumentelor Istorice (cod AB-I-s-A-00001) – așezarea civilă din jurul castrului legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum. Întreaga suprafață afectată de extinderea cimitirului se află în interiorul zonei protejate ARHEOLOGIE CATEGORIA A., conform Planului Urbanistic General al municipiului Alba Iulia aprobat prin HCL 158/2014.
Excavările efectuate în vederea săpării gropilor pentru cavouri au afectat și distrus vestigii arheologice.
https://alba24.ro/video-bijuterii-de-aur-si-un-vas-unicat...

Sursa informațiilor Anca Timofan.

9. Urmele unei case medievale, descoperite la Alba Iulia. Datează din perioada primelor incursiuni maghiare în Transilvania

10. Obiectiv,România! Bijuterii din aur, un vas din bronz, unicat, dar și alte piese speciale au fost descoperite la Alba Iulia, de către arheologi, în zona de extindere spre vest a Cimitirului Municipal.

Descoperile au fost prezentate astăzi, in cadrul unei conferinte de presă. În scurt timp le aflăm povestea la radio, la sugestia colegei noastre Andreea Bogdan.

Sursa informațiilor România Actualităţi.

11. Constanța, o imensă necropolă: Misterul frumoaselor tomitane îngropate în urmă cu aproape două milenii

12. Colegii noștri au efectuat, la începutul lunii septembrie, un diagnostic arheologic în două puncte de pe raza localitâții #Stâna (municipiul Zalău), în vederea verificării situației arheologice privind două descoperiri de artefacte preistorice realizate în vara acestui an de către cetățeanul C. Iepurar.

Primul sector, coordonat de către dr. Horea Pop, a constat prin trasarea unei casete pentru salvarea altor două seceri și resturi din armătura metalică a găleții din lemn în care au fost depuse acum 2000 de ani.
”O seceră și părți metalice din găleată fuseseră descoperite anterior prin teledetecție. De asemenea a fost verificat și contextul descoperirii unei spade din epoca bronzului, sector în care responsabil a fost dr. Ioan Bejinariu. Nu au mai fost descoperite alte piese cu excepția spadei din bronz, identificată anterior. La cercetări au participat specialiști și angajați din cadrul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău (dr. Horațiu Cociș, dr. Dan Deac, Lucian Crișan, Teo Taloș) și voluntari inimoși (C. Marincaș, C. Vanci, D. Crețu, S. Caba și descoperitorul C. Iepurar). Materialul arheologic descoperit în primul sector urmează să fie conservat curativ și inventariat” - dr. Horea Pop, șef secție Cercetare Științifică.

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

13. Polițiștii încă cercetează cazul sarcofagului roman, vechi de 1700 de ani, distrus cu excavatorul în cimitirul din Alba Iulia

14. Popești-Argedava – Jurnal de săpătură – Încheiere

Colegul nostru, Liviu Iancu, și-a încheiat săptămâna trecută participarea la cercetările arheologice de la Popești, jud. Giurgiu, o importantă cetate getică cu numeroase importuri și imitații grecești, identificată în trecut de profesorul Radu Vulpe cu Argedava, reședința tatălui lui Burebista.
În cursul celor patru săptămâni în care a luat parte la cercetări cu scopul studierii influențelor mediteraneene asupra civilizației getice, Liviu a putut investiga ruinele mai multor clădiri și altor complexe din secolele II-I î.e.n., care se remarcă prin cantitatea ridicată de ceramică de bună calitate, atât autohtonă, cât și de import, dar și prin alte obiecte, de tipul fusaiolelor, mărgelelor, fibulelor ori zăbalelor.
Printre cele mai interesante descoperiri se numără o figurină zoomorfă din ceramică reprezentând un cap de lup, precum și mânerul unui capac ceramic modelat pentru a ilustra o pasăre.
Situl Popești-Argedava își confirmă încă o dată importanța deosebită pentru cunoașterea ascensiunii getice și dacice în perioada La Tène târzie, care în Câmpia Română culminează politic în timpul regatului lui Burebista. În ciuda ei, situl nu beneficiază deocamdată de susținerea necesară din partea autorităților locale și centrale abilitate în vederea cunoașterii științifice și punerii sale în valoare pentru beneficiul publicului larg.
Participarea lui Liviu la cercetări s-a desfășurat în cadrul săpăturilor arheologice efectuate de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din București, în zona B a sitului Popești-Argedava.

Sursa informațiilor Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

15. Pentru Cetatea Neamț din secolul XIX nu se cunosc prea multe surse grafice.

Dar cele mai obiective și documentate reprezentări sunt cele realizate de Karl A. Romstorfer, arhitect austriac ce a realizat și o broșură a monumentului, tipărită la Cernăuți, în 1899.
În broșura amintită, intitulată ,,Schloss Neamțu" apar și două planuri ale cetății, destul de bine documentate pentru momentul respectiv și care confirmă starea de conservarea a monumentului în acea perioadă.

#history #Neamț #fortress #oldphotos

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

16. Descoperire excepțională a arheologilor clujeni la castrul roman de la Sutor (Sălaj)

17. Vineri, 29 septembrie, începând cu ora 10.00 vă invităm în șantierul arheologic de pe Cetate, la Ziua Porților Deschise. În cadrul proiectelor demarate cu privire la promovarea obiectivelor istorice și turistice ale Cugirului, un loc aparte îl ocupă cetatea dacică.

Astfel, începând din acest an, un grup de arheologi condus de dr. Aurel Rustoiu de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca, împreună cu studenți și doctoranzi de la Universitatea ”Babeș-Bolyai” și de la Academia Română, în cooperare cu Muzeul Național al Uniri din Alba Iulia, au reluat cercetările arheologice în cetate.
Atât informațiile privind săpăturile mai vechi cât și rezultatele cercetărilor de anul acesta vor fi aduse la cunoștința publicului și a presei vineri 29 septembrie 2023, când va
avea loc ”Ziua porților deschise în cetatea dacică de la Cugir” începând cu ora 10.00. La ora 13.00 va fi organizată o conferință de presă la care vă invităm să participați. Manifestarea constituie și un preambul al evenimentului ”Noaptea Cercetătorilor Europeni” organizat
în aceeași zi de către Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.

Sursa informațiilor Centrul Cultural Cugir.

18. Obiect valoros, vechi de 4.000 de ani, descoperit de un jandarm din Teleorman, vânător de comori

19. Progrese în realizarea Secțiunii 3 a Autostrăzii Sibiu-Pitești.

„Secțiunea 3 a autostrăzii Sibiu-Pitești este importantă pentru o conectare eficientă a regiunilor geografice și, din punct de vedere al supervizării, aceasta este în integralitate în atribuția #DRDPCraiova, fiind făcută cu profesionalism de către angajații acestei regionale.
În această perioadă, au fost parcurse două etape importante.
Prima etapă este scoaterea din fondul forestier a suprafețelor de pădure de pe culoarul autostrăzii, a fost emis ordinul de ministru, început deja activitatea de inventariere și marcare, urmând ca în perioada următoare să înceapă și defrișarea în fond forestier.
A doua etapă este cea a cercetărilor intruzive pentru identificarea potențialului arheologic, acestea au fost finalizate în proporție de peste 70%.
În urma acestei etape, au fost identificate șapte situri arheologice, din care trei se află deja în cercetare.
Prin documentația de atribuire a lucrărilor pentru aceasta sectiune, Constructorul a fost informat de existența a cinci situri arheologice, a căror cercetare trebuie realizată în perioada de proiectare.
Programarea cercetării arheologice se face într-un interval de timp care nu afectează lucrările de execuție, mai ales că suprafața ocupată de siturile arheologice reprezintă un procent de doar 3% din lungimea totală a secțiunii 3.”
A transmis Directorul Regional al DRDP Craiova, Calin Cosmin, după întâlnirea cu persoanele implicate în supervizarea acestei lucrări. VIDEO

20. Locuință din perioada expansiunii maghiare în Transilvania, descoperită la Alba Iulia

21. Trecutul iese la lumină. Arheologii au găsit bijuterii din aur și obiecte din bronz la Alba Iulia

22. Dintr-o cercetare arheologică recentă pe care noi am realizat-o pe teritoriul comunei Timișești, în județul Neamț, am recuperat mai multe vestigii interesante, vechi de câteva milenii.

Printre acestea se numără și cele din imagine, însă aș vrea să știm ce credeți voi că reprezintă detaliile din imaginea alăturată.
Detalii găsiți și în articolul din comentarii.

#archaeology #prehistory #Neamț #science

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

23. Obiecte unicat, vechi de aproape 2000 de ani, descoperite la Alba Iulia

24. Vârfuri de lance din anul 1500 înainte de Hristos, găsite pe un câmp din Teleorman

25. Descoperire impresionantă, veche de peste 6.000 de ani, la Timişeşti. Pe terenurile agricole au fost găsite statuete antropomorfe misterioase