Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO

sâmbătă, 12 august 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea IV

1. Tinerii studenți de la Universitatea de Vest Timișoara au pornit într-o aventură (efectuează practica), în căutarea adevărurilor ascunse sub pământ, pe șantierul arheologic de la Tibiscum, Jupa, alături de cadrele didactice și specialiști de la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș!

Sursa informațiilor Muzeul Caransebeș.

2. În perioada 12.06. – 21.07. 2023, Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal a desfășurat, în colaborare cu Institutul de Pre- și Protoistorie al Universității din Köln (Germania) și Institutul de Arheologie din Iași al Academiei Române, o nouă campanie de cercetări arheologice sistematice la Toboliu - „Dâmbul Zănăcanului” (jud. Bihor).

Investigațiile din acest an s-au concentrat pe așezarea secundară a locuirii de tip tell (locuire multistratificată, de lungă durată), aflată în acest punct. Cercetările au scos la iveală rămășițele a trei locuințe de suprafață, cu inventarul aferent (chirpici, fragmente ceramice și osteologice, unelte, vetre, gropi de provizii). Pe baza artefactelor scoase la lumină, aceste locuințe se datează în perioada mijlocie a Epocii bronzului (1700 – 1550 î.Chr.). De asemenea, au fost prelevate probe de sol în vederea identificării resturilor de microfaună și paleobotanică cu scopul reconstituirii mediului ambiant, precum și pentru datarea cât mai precisă a descoperirilor prin metoda analizei de radiocarbon.
Datorită complexității deosebite a acestor descoperiri, cercetările arheologice vor continua și anul viitor.

Sursa informațiilor Muzeul Ţării Crişurilor Oradea - Complex Muzeal.

3. Zona centrală a unui oraș roman are o dinamică aparte, fiind mereu influențată de schimbările politice, sociale sau economice ale comunității.

Prima și singura colonia deducta a Daciei romane nu face excepție. Fiind o colonie de veterani, la fel ca Xanten, Poetovio, Ratiaria sau Oescus, influența factorului militar și-a făcut simțită prezența în primele faze ale dezvoltării coloniei, treptat, odată cu dezvoltarea aristocrației urbane, amprenta militară dispare, lăsând loc binefăcătorilor obștei. Cercetarea zonei centrale permite o corelare extraordinară între informațiile arheologice și cele epigrafice, după cum vom vedea și în zilele următoare!

Sursa informațiilor Florian Matei-Popescu.

4. Am încheiat zilele trecute o nouă campanie de cercetări la Căscioarele

Au fost cercetate în această campanie arheologică resturile a două locuințe de acum 6500 ani.
La fel ca anul trecut, am încercat să avem o abordare complexă a modului de săpătură, apelând inclusiv la cercetări pluridisciplinare, realizate de colegii de la Universitatea București, care să ne ajute să înţelegem cât mai bine realităţile acelor timpuri.
În fapt, în situl din apropiere de Căscioarele, sunt cercetate resturile unui sat care aparţine comunităţilor Gumelnița, iar anul acesta, în centrul atenţiei a fost un sector, acolo unde arheologii au presupus existenţa unor construcţii.
Pe parcursul desfăşurării cercetărilor am avut sprijin din partea primarului comunei Căscioarele, domnul Florin Bordei, dar şi din partea unor oameni de bine, cărora le mulţumim pentru gesturile lor frumoase!

Sursa informațiilor Muzeul Dunării de Jos Călărași.

5. Facem progrese pe șantierul arheologic de la Topolița, acolo unde cercetăm o locuință veche de aproximativ 6500 de ani, specifică mediului cultural Precucuteni.

Am recuperat obiecte interesante, care confirmă complexitatea credințelor acestor comunități umane preistorice.
Finanțarea cercetării: Complexul Muzeal Național Neamț
Ne vom bucura să ne sprijiniți cu promovarea muncii noastre, tocmai pentru că vrem să îi încurajăm pe tineri să participe la astfel de activități.

#archaeology #prehistory #Neamț #research

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Astăzi, 27 iulie 2023, s-au încheiat cercetările arheologice sistematice de la Peștera Hoților din sistemul carstic al Văii Minișului. Cercetările arheologice au fost efectuate de Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, coordonate de domnul dr. Sorin Marius Petrescu, responsabilul științific, cu sprijinul Primăriei orașului Anina.

Sursa informațiilor Muzeul Caransebeș.

7. Metal detector enthusiast stumbles upon cache of 16th-century coins

8. ,,Zeița-mamă" a ieșit la iveală și în acest an, în săpătura noastră arheologică de la Topolița.

Colegul meu, Ionuț Stigleț, a fost cel care i-a tulburat liniștea milenară și a extras-o dintre dărâmăturile unei locuințe a culturii Precucuteni.

Câte minunății ascunde pământul Neamțului!

Finanțarea cercetării: Complexul Muzeal Național Neamț

#archaeology #prehistory #Precucuteni #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. Love and beauty at Apulum - #ALTIP23 Roman terracotta figure of Venus.

Sursa informațiilor Anca Timofan.

10. În această săptămână MJERG Caransebeș a început cercetările arheologice sistematice în colaborare cu Universitatea din Ferrara, Italia în necropola romană I de la Tibiscum, lucrările sunt coordonate de dr. Adrian Ardeț din partea instituției noastre și de prof. univ. dr. LIvio Zerbini din partea Universității din Ferrara .

Sursa informațiilor Muzeul Caransebeș.

11. „Turnul care nu spune o poveste, nu primește nimic...”

Perspectivă din Turnul Chindia- „Groapa cu bani”

Fundație identificată în 1936 de V. Drăghiceanu.

Schiță a planului Curții domnești, „făcută din memorie” de arhg. V. Drăghiceanu, în scrisoarea adresată Muzeului din Târgoviște, în august 1954. Din schiță reiese că baza turnului fusese identificată încă din perioada primelor săpături arheologice desfășurate la Curtea domnească din Târgoviște (1934-1938). Ulterior, a fost pusă în evidență de cercetările conduse de arheolog, Nicolae Constantinescu (1960-1980).

Ansamblul Curții domnești, sec. XV. Reconstituire: arh. C. Ionescu 1-Palatul domnesc; 2-Șanț de apărare; 3 Paraclis; 4-Turnul Chindia

Configurația Curții domnești în sec. XV (după N. Constantinescu)

Planul general al Curții domnești. Sec. XIV-XVIII.

Curtea domnească, sec. XV. Reconstituire: Radu Oltean

Nu puțini sunt cei care, vizitând Curtea domnească din Târgoviște, se întreabă de rolul avut în vechime de „groapa cu bani” aflată în mijlocul aleii ce duce spre vestitul Turn Chindia. Având un marcaj de protecție corespunzător, astăzi, structura din piatră te obligă să arunci o privire, măcar pentru a-i cuprinde adâncimea...Însă, în secolul al XV-lea făcea parte din sistemul defensiv al reședinței domnești.
Reprezentată de palat și paraclis, Curtea domnească era ferm delimitată înspre nord, est și sud, de un zid de incintă cu înălțimea de 5-6 m și lățimea cuprinsă între 1.60 și 1,90 m. Fortificația, ridicată la foarte mică distanță de zidurile bisericii și ale palatului (max. 2m), era prevăzută cu o serie de turnuri, între care domina, prin dimensiune și rol, cel construit peste pridvorul bisericii, numit din secolul al XVII-lea „Turnul Chindia”. Componente ale acestei centuri din piatră pot fi văzute și astăzi, mai puțin cele de pe latura de sud a palatului „Mircea cel Bătrân”, înglobate, în mare parte, în zidiri ulterioare (Palatul „Petru Cercel”, secol XVI).
Așadar, „groapa cu bani”, localizată la sud-vest de ansamblul domnesc, în cel mai îndepărtat punct față de acesta (aprox. 8 m), foarte probabil a fost baza unui turn de apărare, identificat și pus în evidență prin săpăturile efectuate la Curtea domnească, în anii 1934-1938, sub conducerea arheologului târgoviștean, Virgiliu Drăghiceanu. Nu trebuie îndepărtată nici varianta ca această zidire, a cărei adâncime atinge 3,5 m, să fi îndeplinit rolul unui bazin de colectare a apei.
În singura zonă rămasă descoperită, cea dinspre vest, complexul aulic era protejat de o fortificație obținută prin amenajarea unui șanț de dimensiuni impresionante: L- aprox. 220 m, lățime – 20-24 m, adâncime – 3,60-4,60 m. Urmele sale au fost reperate prin cercetările arheologice întreprinse în ultimele decenii ale sec. XX de către arhg. Nicolae Constantinescu.

Sursa informațiilor Minodora Carciumaru.

12. O FOTOGRAFIE, 10 BISERICI ȘI MULTIPLE PERSPECTIVE

Există, desigur, și o arheologie a imaginii, iar fotografiile vechi pot fi un spectacol al cotidianului, dar și cadru al unei lumi încremenite. În anul 1893, într-un album al județului Dâmbovița, Alexandru Antoniu publica o serie de fotografii dintre care ne-a atras mai mult atenția cea intitulată „Vederea orașului Tergoviște”, datorită detaliilor și potențialelor informații de natură urbanistică ce puteau fi extrase din ea.
Fotografia, realizată de pe platforma superioară a Turnului Chindiei, surprinde, în plan central, latura de nord a bisericii mari domnești și parțial ruinele palatului. Spre deosebire de numeroasele ruine ale orașului, mai puțin atractive pentru fotografii de curte din sec. al XIX-lea (printre care și Carol Popp de Szathmári), monumentele curții domnești au beneficiat de o atenție sporită. Însă, această fotografie a lui Al. Antoniu surprinde o serie de detalii foarte interesante, de interes nu doar pentru istorici, arheologi, arhitecți, urbaniști, ci pentru oricine este interesat de istoria orașului Târgoviște. Artistul a captat, foarte inspirat, într-un singur cadru, ruine, străzi, case, biserici, turnuri, ziduri, garduri, în general un peisaj urban modern, care aparent se despărțise de moștenirea medievală. Însă, uneori, “periferiile” cadrului fotografic ascund numeroase comori topografice.
Astfel, remarcăm o clădire de mici dimensiuni, construită pe locul casei egumenului Mănăstirii Dealu, Dionisie Lupu. Dispărută între timp, pe același amplasament a fost amenajată clădirea Muzeului Tiparului și al Cărții Vechi Românești (2010); Casa coconilor lui Brâncoveanu (Muzeul Poliției) și Casa cunoscută azi drept sediul Parchetului Județean. În stânga, se pot vedea parțial biserica Sf. Vineri și zidul de incintă al acesteia, din piatră și cărămidă; în dreapta, Ulița Mare și casele aliniate străzii, în special clădirea cunoscută azi drept “Casa Dâmbovițeană”. Un ochi de arhitect, sau unul oarecare, dar vigilent, ar putea observa tranformările arhitecturale suferite în a doua parte a sec. al XIX-lea (dar și în sec. XX!) de acest imobil de vârstă medievală. Paramentul, care se păstrează și care poate fi văzut și analizat, ne indică sugestiv etapele evolutive ale casei, iar planimetria pivniței, care distonează cu cea a casei, ne arată, încă o data, potențialul architectural și arheologic al Târgoviștei. Monumentul se află în proces de restaurare, iar în incintă vor avea loc ample cercetări arheologice preventive. Situarea casei în zona centrală a orașului medieval este unul dintre motivele pentru care ne așteptăm la grozave descoperiri arheologice.
Fotografia are un caracter inedit care constă în relevarea peisajului ecleziastic urban, dominant chiar și la sfârșitul secolului al XIX-lea. Astfel, pot fi deslușite siluetele a nu mai puțin de zece biserici, unele distingându-se, e drept, destul de greu: Biserica Mare Domnească, Sf. Vineri, pe strada Justiției bisericile Sf. Ionică și Sf. Apostoli (dispărută azi, situată sub clădirea Cazarma Pompierilor, azi Depozit Arhivele Naționale -jud. Dâmbovița); în fundal, bisericile Stolnicul și Roșie (singura fotografie în care apare biserica), Sf. Nicolae Simuleasa (?), Mănăstirea Stelea, Stelea Veche (încă nedemolată, turla de pe naos este parțial mascată de turnul de intrare al mănăstirii) și biserica Geartoglu.
Desigur, o ajustare a rezoluției fotografiei poate dezvălui și alte detalii nebănuite.
Fragment din comunicarea - Florin Gabriel Petrică, Minodora Cârciumaru, Scurte observații de natură urbanistică pe marginea unei fotografii de la finalul secolului al XIX-lea.
Sursa: Alexandru Antoniu (1860-1925), Album general al României, 1893, fotografia intitulată „Vederea orașului Tergoviștea”, prima din album.
https://biblioteca-digitala.ro/...

Sursa informațiilor Arheologie medievală în Târgoviște.

13. Morminte dacice, descoperite în Măgura Şimleului

66. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

sâmbătă, 12 august 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea IV

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete