Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO

1. Piese prelucrate din os provenite din așezarea neolitică de la Gornea –Căunița de Sus

Cercetările arheologice ale așezărilor neo-eneolitice de pe teritoriul țării noastre (dar și cele din alterări) au evidențiat faptul că în ansamblul de activități ale omului preistoric se regăsește și meșteșugul prelucrării osului și cornului. Încă de când omul a simțit nevoia făuririi de unelte, materia primă de origine animală a reprezentat una dintre cele mai la îndemână pentru confecționarea de unelte, podoabe, arme și alte tipuri de obiecte de uz curent. Este cunoscut faptul că oamenii din comunitățile preistorice exploatau pe cât posibil orice sursă de materie primă, astfel că o largă varietate de materii prime de origine animală provenea de la resturile osteologice colectate în urma consumării carcaselor de carne (oase și dinți). De asemenea, materia primă animală mai era obținută și prin colectarea în mod special pentru prelucrare, prin activități de „cules” a coarnelor de cervide căzute în mod natural.Pentru exponatul lunii august dorim să vă prezentăm o serie de piese prelucrate din os, descoperite în cadrul cercetărilor arheologice din așezarea neolitică de la Gornea – Căunița de Sus. Materialul prelucrat din os descoperit în cadrul așezărilor preistorice ne poate oferi informații despre activitățile interne ale comunităților preistorice ce au locuit aici, dar în același timp și despre activitățile din afara așezării. Sunt expuse 10 astfel de piese prelucrate din os, iar descrierea și utilizarea lor o vom detalia în cele ce urmează, în ordinea numerotării lor:1 – 3. Spatule – obținute din peretele unor oase lungi provenite de la animale de talie mare (bovină sau cerb), sunt unelte care erau cel mai frecvent utilizate în curățarea și prelucrarea pieilor de animal;4 – 6. Străpungătoare – sunt de asemenea obținute din oase lungi ale unor animale de talie mare și erau folosite frecvent în prelucrarea pieilor de animal;7. Pandantiv – obținut dintr-un canin de urs, perforat la rădăcină;8. Piesă vestimentară – obținut din peretele unui os lung al unui animal de talie mare, cu o formă dreptunghiulară și margini arcuite, perforată la extremități pentru a fi folosită ca piesă aplicată pe vestimentație;9. Obiect din os – provenit de la un animal de talie mare (bovină sau cerb), prezintă crestături romboidale, fiind o piesă folosită cel mai probabil ca și instrument de realizare a alveolelor pe suprafața vaselor ceramice;10. Brăzdar de plug - executat dintr-o ramură lungă de corn de cerb, la un capăt secționat oblic,celălalt cu o perforație; corn cioplit, netezit şi lustruit prin folosirea în agricultură.Prezența ornamentelor vestimentare și personale din os și dinți arată o latură aparte a modului de viață neolitic, și anume dorința de împodobire a trupului și implicit de îmbunătățire al aspectului general al persoanei. Se pare că locuitorii preistorici de la Gornea foloseau dinți și oase lungi pentru fabricarea ornamentelor personale. Pandantivele și piesele vestimentare ar fi putut avea mai multe funcții, cu excepția celei estetice.Putem considera faptul că aceste ornamente corporale transmiteau mesaje și ar fi exprimat identitatea socială și prestigiul persoanei care le purta în cadrul comunității. Alegerea materiei prime (dinții de la mamifere sălbatice) și modul de achiziție al acesteia (vânătoarea), puteau îndeplini o funcție simbolică, care conferea un oarecare prestigiu și ar fi funcționat ca un trofeu al persoanei care a purtat acest tip de artefacte. De asemenea, este destul de tentant să presupunem că aceste podoabe puteau reprezenta o legătură între indivizi și lumea naturală și puteau fi folosite metonimic de purtătorii ornamentului ca să fie asociați cu calitățile animalului de la care provine materia primă. Dr. Oprean Cristian

Sursa informațiilor Muzeul Banatului Montan Reșița.

2. Pe șantierul de la Stăuceni-Holm ne ajută câțiva dintre elevii de la Liceul Tehnologic „Elie Radu” care au aflat despre Cultura Cucuteni în cadrul proiectelor Erasmus+ în care au fost implicați.

Zilele acestea au ocazia să afle mai multe detalii despre această fascinantă civilizație și să interacționeze cu studenții din Germania aflați în practică.

#muzeuljudeteanbotosani #arheologie #cucuteni #stauceni2023

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

3. Călimară glazurată de epocă romană, descoperită la Apulum

4. În vizită pe Șantierul arheologic sistematic - șantier școala - de la Hoisești, com. Mărgineni, Jud. Neamț.

Întâmpinate cu multa amabilitate și oferindu-ne un cumul de explicații de specialitate- responsabilul științific, domnul Prof. Univ. Dr. Neculai Bolohan de la Universitatea Al. I. Cuza Iași.
Cuptorul de lut cu paie și zamnicul sunt lucruri inedite pe care nu le vezi oriunde, din vremuri trecute și neuitate.
Prezenta numeroasa pe șantier, rezultate, pe măsura.
Bucuroasa ca DJC Neamț a reușit, din modestele resurse financiare de care dispune, să aducă un mic aport cercetării arheologice din Neamț, sub ochii experimentați și vigilenți ai domnului Profesor, așa cum îl numesc localnicii și edilul din Mărgineni!
Felicitări și spor întregii echipe!

Sursa informațiilor Josanu Rocsana.

5. Reportajul de la știrile locale TeleM Botoșani despre cercetările arheologice de la Stăuceni - Holm, organizate de Muzeul Județean Botoșani în colaborare cu Universitatea Friedrich Alexander din Erlangen - Nuremberg, Germania. VIDEO

#muzeuljudeteanbotosani #Arheologie #cucuteni #stauceni2023

6. Enigma scheletelor medievale din Alba. Șantierul arheologic este în zona unor vestigii romane

7. Spectaculoasa reprezentare feminină din imaginea de mai jos a apărut aproape când nu ne mai așteptam.

Ca să întelegeți contextul: vineri, 4 august, ora 16.30, 36 grade Celsius, echipa extenuată, dar încă în stare să glumească și o jumătate de metru pătrat nesăpat. Apoi apare această frumusețe, care se remarcă prin niște detalii aparte.
Am impresia că situl acesta va face istorie.
Eu și echipa mea de tineri suntem niște norocoși.
Împărtășim cu voi munca noastră, pentru că aceste minunății sunt ale tuturor. Le puteți face arhicunoscute!

#archaeology #prehistory #art #science #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. Descoperire la Râmeț, într-un mormânt din Epoca Bronzului: Schelet care dovedește practicarea unor ritualuri comune cu ale unor triburi din Africa

9. Schelet uman dezmembrat, vechi de 5000 de ani, descoperit de arheologi în Alba. A fost înmormântat după un ritual tribal

10. În weekend, pe situl de la Stăuceni - Holm am primit vizita colectivului de cercetare care lucrează la șantierul arheologic de la Dobrovăț, județul Iași.

Dr. Chengao Wen, din cadrul Institutului de Arheologie din Beijing, a venit cu trei doctoranzi care studiază ceramica preistorică la universități din China, inclusiv ceramica culturii Cucuteni. Grupul din China a fost însoțit de cercet. Dr. Hab. Cornelia Magda Lazarovici de la Institutul de Arheologie din Iași, alături de Prof. Univ. Dr. Gheorghe Lazarovici, Vasile Palaghie- arheolog la Muzeul Național Brukenthal și doctoranzi din România aflați la șantierul de la Dobrovăț. Profesorii Doris și Carsten Mischka au prezentat rezultatele scanării geomagnetice și tehnica de înregistrare a descoperirilor de la Stăuceni. A fost un schimb de informații foarte util pentru toată lumea, având în vedere faptul că cele două așezări, cea de la Stăuceni și cea de la Dobrovăț, se încadrează în aceeași fază de dezvoltare a Culturii Cucuteni.

#muzeuljudeteanbotosani #Arheologie #cucuteni #stauceni2023 #cercetare

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

11. Rezumatul primelor zile de muncă pe șantierul arheologic de la Stăuceni-Holm. VIDEO

#muzeuljudeteanbotosani #arheologie #primaSăptămână #culturaCucuteni #cucuteni #stauceni2023 #sapaturi

12. Chiar dacă vremea este instabilă, continuăm cercetările de la Stăuceni-Holm.

Astăzi am primit vizita televiziunii locale, interesată de descoperirile noastre, care mâine vor fi prezentate la știrile TeleM Botoșani. O protomă în forma unui cap de taur ne-a înseninat ziua.

#muzeuljudeteanbotosani #arheologie #cucuteni #stauceni2023

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

13. Suntem tare bucuroși că după aproape o lună de muncă am reușit să ducem la capăt și această campanie arheologică.

Anul acesta am avut descoperiri tare frumoase, dar am avut și susținere bună.
Echipa din acest an a fost alcătuită doar din tineri și doi dintre colegii mei. Am avut însă și sprijin din partea unor voluntari.
Rezultate au fost dintre cele mai interesante, dar asupra lor voi reveni.
Finanțarea cercetării: Complexul Muzeal Național Neamț.
Tot efortul nostru a fost susținut de mulți oameni de bine care ne-au înțeles menirea.
Întreaga apreciere pentru oamenii cu care am lucrat. Mulțumirile mele!

#archaeology #prehistory #team #science #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

14. PN-PC 2023

Sursa informațiilor Elena-Cristina Nitu.

15. Celt – ciocan din patrimoniul Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș

https://www.muzeul-caransebes.ro/celt-ciocan-din.../

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș.

16. Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud în parteneriat cu Muzeul de Istorie Gherla au efectuat în data de 4.08.2023 un diagnostic arheologic în localitatea Pădurenii (fostul Țop), județul Cluj, în punctul dealul Dumbrava.

Aici a fost găsit în toamna anului 2021 cu detectorul de metale un tezaur medieval, care a fost ulterior donat Muzeului de Istorie din Gherla. Cercetarea noastră efectuată în locul indicat de către descoperitor, a dus la identificarea a încă 5 monede de argint, ce completează cele 104 de monede găsite inițial. Astfel au fost obținute o serie de date importante privind acest tezaur monetar care poate fi încadrat cronologic ca aparținând secolului al-XVI-lea p. Chr. După restaurare, tezaurul va fi expus într-o expoziție comună viitoare ale celor două instituții muzeale. Mulțumim voluntarilor care au participat la această cercetare!

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.

68. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

marți, 29 august 2023

Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete