Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO

marți, 29 august 2023

Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea III

1. Cercetările din șantierul arheologic de la Stăuceni - Holm aduc informații noi și artefactele se lasă dezvelite pe rând.

Statuetele ne uimesc de fiecare dată și mereu ne punem întrebarea asupra scopului pentru care anumite obiecte din lut au fost modelate astfel de către cucutenieni.

#muzeuljudeteanbotosani #Arheologie #cucuteni #stauceni2023

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

2. 𝐒𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜 „𝐒𝐚̆𝐯𝐞𝐧𝐢-𝑳𝒂 𝑴𝒐𝒗𝒊𝒍𝒆” (𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐚 𝐒𝐚̆𝐯𝐞𝐧𝐢) – 𝐩𝐞 𝐡𝐚𝐫𝐭𝐚 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞!

„𝑰𝒔𝒕𝒐𝒓𝒊𝒂 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒎𝒂𝒓𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒄𝒐𝒏𝒇𝒊𝒓𝒎𝒂̆ 𝒕𝒓𝒆𝒄𝒆𝒓𝒆𝒂 𝒕𝒊𝒎𝒑𝒖𝒍𝒖𝒊, 𝒊𝒍𝒖𝒎𝒊𝒏𝒆𝒂𝒛𝒂̆ 𝒓𝒆𝒂𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂, 𝒗𝒊𝒕𝒂𝒍𝒊𝒛𝒆𝒂𝒛𝒂̆ 𝒎𝒆𝒎𝒐𝒓𝒊𝒂, 𝒐𝒇𝒆𝒓𝒂̆ 𝒄𝒂̆𝒍𝒂̆𝒖𝒛𝒊𝒓𝒆 𝒊̂𝒏 𝒗𝒊𝒂𝒕̦𝒂 𝒅𝒆 𝒛𝒊 𝒄𝒖 𝒛𝒊” , spunea cu două milenii în urmă celebrul orator roman Marcus Tullius Cicero, iar cuvintele sale sunt la fel de actuale și în zilele noastre.
Descoperirea vestigiilor trecutului, interpretarea lor spre a determina modul în care au evoluat civilizațiile străvechi ce au avut așezări în această parte a Europei, legăturile de natură economico-socio-culturală dintre diversele comunități din spațiul estic al bătrânului continent – toate acestea sunt țintele propuse a fi atinse în cadrul unui proiect international, româno-maghiar, susținut de Universitatea din București și Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta, sub genericul Domino-Climate.
Programul presupune investigarea mai multor situri arheologice din această zonă a țării. Printre acestea și așezarea Săveni-𝐿𝑎 𝑀𝑜𝑣𝑖𝑙𝑒 din județul Ialomița, alături de Căscioarele (județul Călărași), Geangoești (județul Dâmbovița) și Coțatcu (județul Buzău).
Cercetările derulate în cadrul acestei colaborări româno-maghiare se bazează pe interesul manifestat de cei doi parteneri în ceea ce privește reconstituirea palierului de vegetație sălbatică din România și Ungaria, în Neolitic și Eneolitic (4.500-3.300 î.Hr.).
La o scară mai largă însă, proiectul urmărește determinarea istorică a factorilor care au dus la declinul civilizațiilor neo-eneolitice dintr-o perspectivă pluridisciplinară, înțelegând aici studiul ansamblurilor de cărbune, semințe, polen și oase, existente pe siturile arheologice menționate anterior. Toate acestea presupun abordări științifice complexe (eADN, izotopi stabili, palinologie, reconstrucție climatică bazată pe polen etc.).
Includerea sitului arheologic „Săveni-La Movile” pe harta acestui proiect nu face altceva decât să sublinieze o dată în plus importanța pe care o are această zonă în peisajul complex al istoriei comunităților umane de la sfârșitul eneoliticului din sud-estul Europei, cercetările sistematice efecuate aici de specialiștii Muzeului Județean Ialomița demonstrând continuitatea locuirii acestui spațiu începând cu anii 3650 î.Hr., urmând apoi epocile ulterioare, de tranziție spre epoca bronzului, prima și a doua epocă a fierului. Aceasta din urmă coincide cu dezvoltarea culturii geto-dacice la nord de Dunăre, în Câmpia Soarelui.
Cercetările care au loc în cadrul acestui proiect sunt efectuate de o echipa alcătuită din cercetători și arheologi de la Universitatea Eötvös Loránd” din Budapesta (Eniko Magyari), Institutul de Cercetare al Universității din București (Diana Hanganu, Mihaela Iacob, Theodor Ignat, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Cătălin Lazăr), Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române (Mihaela Golea), Muzeul Județean Ialomița (dr. Florin Vlad, dr. Cătălin Bem, Radu Coman, Simona Munteanu, dr. Cătălina Cernău), Muzeul „Dunării de Jos” Călărași (Valentin Parnic), Muzeul Județean Buzău (Laurențiu Grigoraș), Muzeul Județean Teleorman (Pavel Mirea), Muzeul Național de Istorie a României (Katia Moldoveanu) și Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte (Ana Ilie). Probele recoltate vor fi analizate în laboratoarele celor două instituții academice partenere în proiect.
Managerul Muzeului Județean Ialomița, dr. Florin Vlad, consideră că „un astfel de proiect vine să aducă un plus de valoare muncii continue pe care arheologii instituției noastre o desfășoară an de an pe siturile arheologice din județ și nu numai. Mai mult, amploarea proiectului, care rezidă în mod evident din numărul mare de institute de cercetare implicate, pune pe harta complexelor arheologice de importanță națională și chiar europeană situl „Săveni-La Movile”, acolo unde, anul trecut, am făcut o descoperire remarcabilă - un mormânt de inhumație de formă rectangulară, în care se află un schelet uman, de sex feminin, cu o vechime de aproximativ două milenii, cel mai probabil făcând parte din elita comunităților geto-dace care locuiau în acea perioadă în Câmpia Bărăganului. Trebuie amintit și faptul că săpăturile de la Săveni fac parte dintr-un program sistematic de cercetare a trecutului acestor locuri și se alătură celor de la Popina Bordușani, începute cu ani în urmă, modalitatea de lucru fiind una modernă, în acord cu exigențele europene în domeniu.”
Eforturile colectivului de specialiști al Muzeului Județean Ialomița sunt în concordanță cu aspirațiile autorităților publice locale din comuna Săveni (primar - Daniela Mariana Drăgoi), care urmăresc implementarea unui proiect care să pună în valoare vestigiile descoperite aici.
Muzeul Județean Ialomița continuă astfel să îmbogățească harta socio-culturală a Câmpiei Bărăganului, prin menținerea permanentă în conștiința colectivă a zonelor cu profunde valențe de natură istorică din această parte a țării: tell-ul preistoric Bordușani-Popină (comuna Bordușani), așezarea preistorică Săveni-La Movile (comuna Săveni), dava geto-dacică de la Piscu Crăsani (comuna Balaciu), așezarea medieval-timpurie de la Popina Blagodeasca (comuna Vlădeni) sau situl urban medieval Orașul de Floci (comuna Giurgeni).
(Gigi Constantin, referent Muzeul Județean Ialomița, foto: dr. Ioan Cernău, arheolog Muzeul Județean Ialomița)

Sursa informațiilor Muzeul Județean Ialomița.

3. Cercetare de teren în sud-estul României, realizată de UB, prin Platforma ArchaeoSciences a ICUB, și Universitatea „Eötvös Loránd” din Ungaria, în cadrul proiectului româno-maghiar DOMINO-CLIMATE

4. Cum arată „villa rustica” a unui roman foarte bogat, descoperită la Alba Iulia: Stadiul cercetării arheologice

5. Cum arată "villa rustica" a unui roman foarte bogat, descoperită la Alba Iulia

Sursa: Youtube Utilizator: ziarul unirea

6. Una dintre cele mai mari vile romane din provincia Dacia, descoperită la Alba Iulia. Alimenta cu mâncare castrul roman

7. Cercetările arheologice din anul 2023 în situl eneolitic de la Sultana

În perioada iulie-august se desfășoară pe situl de la Sultana-Malu Roșu (com. Mănăstirea, jud. Călărași) o nouă campanie de cercetări arheologice, la care Muzeul Municipiului București participă în calitate de partener alături de instituții de profil din România (Universitatea din București, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Muzeul Dunării de Jos din Călărași, Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița), Germania (Universitatea din Kiel) și Belgia (HoGent).
Ajuns în acest an la 100 de ani de cercetări arheologice, situl Sultana reprezintă un reper în cercetarea arheologică din România, cu o echipă formată din specialiști din întreaga lume. Arheologi, arheozoologi, ihtiologi, antropologi, geneticieni, palinloogi, carpologi, antracologi, biologi, chimiști, geografi, geologi, geo-fizicieni și specialiști în arheologie moleculară, folosesc Sultana drept punct de plecare pentru cercetarea siturilor neolitice și eneolitice de pe Dunăre și Valea Mostiștei.
În această campanie s-au continuat cercetările pe terasa din vecinătatea așezării de tip tell de la Sultana-Malu Roșu, unde pe o suprafață de peste 700 de metri pătrați investigăm resturile unor construcții incendiate neo-eneolitice și a unei structuri nearse de la jumătatea mileniului I d. Chr. În paralel, echipa de geofizicieni face prospecțiuni non-invazive pe tell-urile de la Chiselet și Gumelnița, iar echipa de geografi a cartat prin zboruri cu drone (multispectral, LIDAR, RGB) 17 așezări din regiunea vizată.
Surpriza acestei campanii a fost însă apariția după aproape 40 de ani a celor două tell-uri pereche de la Vlădiceasca (Ghergălăul Mic și Ghergălăul Mare), ascunse privirii specialiștilor de apele Mostiștei. Oportunitate a fost fructificată de echipa noastră, fiind realizate prospecțiuni geo-magnetice și două carote. Eroziunea provocată de apă a scos la suprafață mii de cioburi, oase și unelte de piatră și silex. Totodată, s-au putut acum măsura cu precizie cele două așezări, date care vor îmbogăți Repertoriul Arheologic Național.

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

8. Este prima dată când facem săpături în tumul, la Băneasa.

În limbaj uzual, un "tumul" este o movila care s-a ridicat cu motivație funerară (ritual de inmormântare). Tumulul nu este roman, fiind ridicat cu circa 3 milenii mai devreme; are, deci, aproximativ 5000 de ani...
Movila Mică se afla la sub 200 nord de castrul mare, practic la capătul nordic al așezării civile ( = satul în care trăiau familiile militarilor). Măsurătorile geofizice realizate toamna trecută au arătat însă intervenții masive în vechiul tumul; acum, după săpătură, știm ca sunt intervenții romane. De ce acolo vom explica la fața locului celor care sunt curioși.
Sâmbăta organizăm Ziua Porților Deschise, eveniment dedicat comunității locale. Va stam la dispoziție oricând aveți timp să urcați în deal, La Cetate.

Sursa informațiilor Limes Transalutanus.

9. #DOMUS_II Descoperirea unor tuburi ceramice (tubuli) pe care romanii le-au montat în pereți pentru încălzirea camerelor și degajarea aerului cald produs în instalația de hipocaust.

tuburi ceramice pentru aer cald (tubuli) - Apulum

cameră cu hypocaustum și cuptor (praefurnium) - Apulum, sec. II p.Chr.

tub de aer cald păstrat in situ - Apulum

tuburi de aer cald păstrate la Ostia Antica (băile publice)

Aparțin locuirii din a doua jumătate a sec. II p.Chr., înainte de construirea casei de tip domus pe care o cercetez în prezent în zona civilă a castrului de la Apulum. Sistemul de încălzire sub pardoseală conceput de romani avea un dublu rol: genera căldura în cuptoare (praefurnia) și o distribuia atît în plan orizontal, sub pardoseală, cît și vertical prin pereți, cu ajutorul acestor tuburi ceramice de aer cald. Cărămizile cu protuberanțe (tegulae mammatae), descoperite și ele în același context, asigurau distanțarea necesară și serveau la izolarea împotriva umidității în interiorul pereților. Astfel de instalații erau amenajate în spațiile de locuit și în băi (thermae), unde era necesară încălzirea aerului și a apei.

foto 4: tuburi de aer cald păstrate în pereții băilor publice de la Ostia - Thermae Gavii Maximi
#Apulum

Sursa informațiilor Anca Timofan.

10. După încheierea șantierului arheologic începe o altă etapă complexă, respectiv procesarea datelor și a materialului arheologic.

Este o etapă care mai poate oferi încă surprize plăcute, dar pe care le vom împărtăși cu voi.
În imaginea de mai jos este un aspect din timpul săpăturilor noastre din această vară. Un tablou în care arheologia și natura se armonizează. Voi cum l-ați intitula?

#Archaeology #drone #prehistory #science #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

11. Muzeul Județean Ialomița: Situl arheologic „Săveni - La Movile” (comuna Săveni), pe harta cercetărilor sistematice internaționale!

12. 𝗖𝗲𝗿𝗰𝗲𝘁𝗮̆𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗮𝗿𝗵𝗲𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗰𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝗮𝗻𝘂𝗹 𝟮𝟬𝟮𝟯 𝗶̂𝗻 𝘀𝗶𝘁𝘂𝗹 𝗲𝗻𝗲𝗼𝗹𝗶𝘁𝗶𝗰 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗦𝘂𝗹𝘁𝗮𝗻𝗮

În perioada iulie-august se desfășoară pe situl de la Sultana-Malu Roșu (com. Mănăstirea, jud. Călărași) o nouă campanie de cercetări arheologice, la care Muzeul Municipiului București participă în calitate de partener alături de instituții de profil din România (Universitatea din București, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Muzeul Dunării de Jos din Călărași, Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița), Germania (Universitatea din Kiel) și Belgia (HoGent).
Ajuns în acest an la 100 de ani de cercetări arheologice, situl Sultana reprezintă un reper în cercetarea arheologică din România, cu o echipă formată din specialiști din întreaga lume. Arheologi, arheozoologi, ihtiologi, antropologi, geneticieni, palinloogi, carpologi, antracologi, biologi, chimiști, geografi, geologi, geo-fizicieni și specialiști în arheologie moleculară, folosesc Sultana drept punct de plecare pentru cercetarea siturilor neolitice și eneolitice de pe Dunăre și Valea Mostiștei.
În această campanie s-au continuat cercetările pe terasa din vecinătatea așezării de tip tell de la Sultana-Malu Roșu, unde pe o suprafață de peste 700 de metri pătrați investigăm resturile unor construcții incendiate neo-eneolitice și a unei structuri nearse de la jumătatea mileniului I d. Chr. În paralel, echipa de geofizicieni face prospecțiuni non-invazive pe tell-urile de la Chiselet și Gumelnița, iar echipa de geografi a cartat prin zboruri cu drone (multispectral, LIDAR, RGB) 17 așezări din regiunea vizată.
Surpriza acestei campanii a fost însă apariția, după aproape 40 de ani, a celor două tell-uri pereche de la Vlădiceasca (Ghergălăul Mic și Ghergălăul Mare), ascunse privirii specialiștilor de apele Mostiștei. Oportunitatea a fost fructificată de echipa noastră, fiind realizate prospecțiuni geo-magnetice și două carote. Eroziunea provocată de apă a scos la suprafață mii de cioburi, oase și unelte de piatră și silex. Totodată, s-au putut acum măsura cu precizie cele două așezări, date care vor îmbogăți Repertoriul Arheologic Național.

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

13. Sâmbătă este ziua porților deschise pe şantierul Băneasa.

Anul acesta aduce şi un strop de preistorie în povestea Limes Transalutanus. Mă bucur că am avut ocazia să văd cu ochii mei cum se structurează şi destructurează un peisaj arheologic complex şi să mai adaug o nouă intrare pe lista "la ce poate fi bun un tumul". Vă aşteptăm!

Sursa informațiilor Madi Stefan.

14. Salutări, în continuare, de pe spectaculosul șantier paleolitic de la Poiana Cireșului-Piatra Neamț, unde, în secțiunea din acest an, s-a ajuns la 6,50 m adâncime și s-a intersectat nivelul de 37.000 B.P. (Early Upper Palaeolithic), aflat la 5,55 m.

Sursa informațiilor Marin Carciumaru.

15. Zi de zi aflăm tot mai mult despre locuința pe care o cercetăm la Stăuceni-Holm. Curățăm platformele cucuteniene cu aspiratorul și promovăm descoperirile de pe sit la Radio România Actualități. VIDEO

#muzeuljudeteanbotosani #Arheologie #cucuteni #stauceni2023

16. Vedem cum arata săpăturile din situl Stăuceni-Holm, de la înălțime, cu ajutorul unei drone pentru documentare, care realizează și planul dărâmăturilor locuinței cucuteniene în 3D. VIDEO

#muzeuljudeteanbotosani #Arheologie #cucuteni #stauceni2023

17. Anul acesta, au continuat cercetările arheologice la villa romană de la Oarda de Jos, desfășurate în cadrul proiectului internațional „Apulum Roman Villa Project”, la care participă specialiști și studenți ai Institutului de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca, ai Universităților „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, British Columbia din Vancouver și „1 Decembrie” din Alba Iulia, și ai Muzeelor Unirii din Alba iulia, Civilizației Dacice și Romane din Deva și Banatului din Timișoara (directori: dr. Matthew McCarty - UBC, dr. Mariana Egri și dr. Aurel Rustoiu - Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca).

Noua campanie a adus noi informații despre viața în preajma complexului urban Apulum, precum și despre relevanța hinterlandului în economia urbană.
Pentru studenții participanți, campania arheologică a reprezentat o ocazie de a câștiga noi cunoștințe tehnice și, nu în ultimul rând, noi experiențe personale. Despre proiect și experiența cercetărilor arheologice de la Oarda de Jos din perspectiva studenților participanți, aflați pe blogul proiectului: https://arvp.home.blog/
https://adevarul.ro/.../villa-rustica-uimitoare...

Sursa informațiilor Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca.

18. „Villa rustica” uimitoare descoperită la Alba Iulia. Aparținea unui roman bogat și alimenta cu cereale orașul

19. Noi descoperiri arheologice în situl de la Sultana-Malu Roșu

20. Date despre animalele crescute și vânate în perioada medievală, în zona orașului Târgu Neamț, au fost prezentate în această perioadă la cea mai importantă manifestare științifică internațională din domeniul arheozoologiei, desfășurată la Cairns, în Australia.

Urmare a unei colaborări frumoase cu specialiști de la Facultatea de Biologie a Universității,,Al. I. Cuza" Iași, la evenimentul amintit s-au prezentat două contribuții științifice care aduc elemente importante de noutate pentru ceea ce înseamnă obiceiurile alimentare, condițiile de mediu și strategiile economice ale populației medievale dintr-o zonă urbană.
Promovăm județul Neamț prin cercetare!

#archaeology #ICAZ2023 #archaeozoology #Neamț #science #research

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

69. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

marți, 29 august 2023

Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete