Se afișează postările cu eticheta Istorie locală. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Istorie locală. Afișați toate postările

miercuri, 18 noiembrie 2026

Atelier ARHEOLOGIE EXPERIMENTALĂ

 

Muzeul Județean Teleorman, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Teleorman, organizează vineri, 20 noiembrie 2026, de la ora 11.00, un atelier de arheologie experimentală dedicat statuetelor zoomorfe. Vor participa elevii clasei a II-a A de la Școala „Mihai Viteazul” din Alexandria, coordonați de către profesor învățământ primar Loredana Chircu.


Atelierul va începe cu o vizită în expoziția „Eneoliticul”, unde elevii vor privi de aproape câteva statuete și vor încerca să recunoască animalele după forma corpului, a botului sau a coarnelor. O scurtă prezentare ilustrată îi va purta din paleolitic până în eneolitic. Vor afla despre animalele pe care oamenii le vânau, despre cele pe care au început să le crească și despre felul în care această apropiere le-a schimbat viața. Ne vom întreba și ce loc puteau avea animalele în credințele oamenilor care le-au modelat în lut.


La masa de lucru, fiecare elev va găsi o statuetă modelată dinainte pentru el. Modelul este inspirat din cultura Gumelnița și înfățișează un bovideu. Ne dorim ca elevii să simtă cum se ține o așchie de silex și să vadă ce urmă lasă în pasta modelatoare atunci când conturează gura și ochii animalului. Vor trasa linii adânci pentru a delimita benzile decorului și vor scrijeli fin suprafețele pe care vor așeza pigmentul roșu. Vor umple cu alb inciziile adânci, iar benzile dintre cele roșii le vor lustrui cu o piatră asemănătoare celor descoperite în așezările gumelnițene.


Lucrând cu silexul, cu piatra de lustruit și cu pigmenții, copiii își vor exersa îndemânarea și răbdarea. Sperăm să se bucure, la final, când vor vedea cum a ieșit statueta decorată de ei. 


Poate că, la următoarea vizită în muzeu, privind o urmă fină pe o piesă veche, își vor aminti propriul gest și se vor gândi la mâna celui care a făcut-o, poate un copil ca ei. Astfel, după ce vor decora ei înșiși o statuetă, sperăm că vor învăța să privească altfel și exponatele din muzeu.

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean Teleorman.

CONFERINȚA ,, MOVILA BOZIEI/CETĂȚUIE, COMUNA FĂLCIU, JUDEȚUL VASLUI”

 


CONFERINȚA
,,MOVILA BOZIEI/CETĂȚUIE, COMUNA FĂLCIU, JUDEȚUL VASLUI”


Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad are deosebita plăcere de a organiza o nouă conferință cu tematică arheologică.


În cadrul proiectului de infrastructură aferent instalării Turbinei FL4 (parcela nr. cad. 79021), o echipă internațională și interdisciplinară de specialiști a desfășurat cercetări arheologice preventive asupra sitului „Tumulul de la Bozia – Movila Boziei / Cetățuie” (Cod RAN 163869.01), obiectiv ce urma să fie afectat de lucrările de construcție.


Anterior demarării săpăturilor arheologice propriu-zise, în cursul lunii martie 2026, au fost efectuate prospecțiuni și scanări geofizice de înaltă precizie pentru cartografierea anomaliilor . Această etapă a fost realizată în colaborare cu specialiști din Republica Cehă: doc. PhDr. Jaroslav Peška, director al Centrului Arheologic din Olomouc (Archeologické centrum Olomouc); Tomáš Tencer, Departamentul de Arheologie și Muzeologie, Universitatea Masaryk din Brno (Masaryk University) și Mgr. Dominika Matějková, Departamentul de Arheologie și Muzeologie, Universitatea Masaryk din Brno (Masaryk University).


Investigațiile intruzive au confirmat valoarea patrimonială a monumentului funerar, ducând la identificarea și cercetarea a 14 morminte de inhumație, încadrate cronologic în perioada bronzului timpuriu și târziu, și un complex funerar secundar, constând în depunerea rituală a unui cal.


Săpăturile arheologice și analizele antropologice preliminare au fost realizate de un colectiv format din cercetători din România și Republica Moldova: Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad: Mircea Oancă, Mircea Mamalaucă; Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi” (Republica Moldova): Ion Ciobanu, Ștefan Chelban, Serghei Agulnikov; Centrul de Cercetări Antropologice și Biomedicale „Olga Necrasov” – Academia Română, Filiala Iași: dr. Angela Simalcsik, dr. Robert Simalcsik.


Va conferenția domnul Mircea Oancă de la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad.


Conferința va avea loc sâmbătă, 21 noiembrie 2026, ora 1100, la sediul central al muzeului din str. Vasile Pârvan, nr. 1.


Organizator dr. Mircea Oancă

 

Sursa informațiilor Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad.

Apariție editorială: RĂZBOINICI UITAŢI ŞI PODOABE ETERNE. Secolele V-VI Autori: Alpár Dobos, Ágnes Aflöldy Găzdac, Ana-Maria Gruia

 







RĂZBOINICI UITAŢI ŞI PODOABE ETERNE. Secolele V-VI
Autori: Alpár Dobos, Ágnes Aflöldy Găzdac, Ana-Maria Gruia


Drumul spre înțelegerea Daciei post-romane nu este ușor de parcurs. Prezența puterii romane în regiune a fost scurtă, a durat mai puțin de 170 de ani, dar a lăsat urme puternice și ușor de identificat în arhitectura construită, inscripții, cultura materială și – ar susține mulți – în limba vorbită încă în România. Popoarele care au înlocuit hegemonia imperială romană în regiune în cele cinci secole care au urmat, „epoca migrațiilor”, ne-au lăsat mai puține urme. Goții, hunii, gepizii, anții, avarii și slavii sunt destul de bine atestați în sursele noastre grecești și latine pentru această perioadă, însă relatările în limbile lor nu au supraviețuit, iar locuințele în care au trăit au fost în general construite din materiale perisabile care lasă doar urme efemere în peisaj, acolo unde este cazul. Istoria lor a fost relatată mult timp prin intermediul surselor grecești și romane, însă aceste relatări din exterior sunt scurte, părtinitoare și înclinate către preocupările imperiale. Nimic nu ne dă sentimentul că am putea recupera istoriile acestor popoare din propria lor perspectivă.


Arheologia, în schimb, poate contribui la rezolvarea problemei. Permițându-ne să reconstruim practicile funerare, modelele de așezare și activitățile productive ale popoarelor postromane, rămășițele materiale recuperate din săpături și prospecțiuni au deschis o fereastră către viețile lor. Practica neîntreruptă a agriculturii sedentare, dependența puternică de creșterea animalelor, densitatea redusă a așezărilor, producția industrială continuă și sosirea de noi popoare – în general din stepa estică – au fost toate documentate. De asemenea, cercetările au evidențiat acumularea de bogății de către elite, mai ales sub forma tezaurelor de metale prețioase. Spre acestea din urmă își îndreaptă privirea expoziția Războinici uitați și podoabe eterne.


Tezaurele adunate pentru această expoziție nu sunt unele obișnuite. Constituind unele dintre cele mai mari acumulări de aur ornamental din Europa premodernă din punct de vedere al greutății, tezaurele prezentate în această expoziție – și în special cele de la Șimleu Silvaniei și Pietroasa – reprezintă exemple spectaculoase ale bogăției, sofisticării și puterii pure a elitelor care au achiziționat și au păstrat aceste obiecte. (Noel Lenski, Profesor Dunham de Studii Clasice și Istorie Director al Departamentului de Studii Clasice Universitatea Yale)


Detalii și comenzi la link-ul de mai jos:
https://edituramega.ro/.../razboinici-uitati-si-podoabe.../

 

Sursa informațiilor Editura Mega.

Istoria unei națiuni văzută prin medaliile sale. Colecția Anton Ioan Măzărianu

 

Istoria unei națiuni văzută prin medaliile sale.
Colecția Anton Ioan Măzărianu


Al doilea proiect expozițional dezvoltat de Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra-Neamț în colaborare cu domnul Anton Măzărianu aduce în fața publicului vizitator un număr impresionant de medalii și plachete; este vorba de circa 500 de piese ce acoperă o perioadă de peste 150 de ani de istorie a românilor.


De ce o altă expoziție de medalii?


Aspirația spre nemurire, dorința de a scăpa de uitare nu și-au găsit niciodată o întrupare mai bună decât medalia. Prin calitatea metalului din care este realizată, prin dimensiune, medalia reprezintă o modalitate la îndemănă de a spune o poveste scăpând distrugerilor la care pot fi supuse monumetele, spre exemplu.
Medalia poate păstra și transmite pentru nenumărate generații amintirea vieților trecute și a faptelor importante din istorie; ea reprezintăo oglindă a timpului reflectând întreg spectrul vieții umane.


Medaliile au fost bătute practic cu orice ocazie –medalii comemorative, pentru momente vesele sau triste, medalii religioase ... pe lângă medalii au existat medalioane, jetoane etc bătute în aur, argint sau bronz.


Sintetizând, medalia are o triplă importanță, ea reprezintă deopotrivă un izvor istoric, o manifestare artistică dar și un obiect de colecție.


Colecționarea de medalii oferă oportunitatea de a fi angrenat în practicarea unui hobby global deoarece medaliile au fost bătute peste tot în lume.


Dar colecționarul de medalii este deopotrivă un pasionat de istorie și un gardian al memoriei.


În cazul expoziției de față subiectul este istoria națională marcată decisiv de personalități ca Alexandru Ioan Cuza, Carol I și regina Elisabeta, Ferdinad I și regina Maria, Carol al II-lea sau regele Mihai.


Prin urmare ne aflăm în fața unei incursiuni în trecutul neamului românesc plecând de la medaliile emise în timpul regilor României.
Centrul de greutate al expoziției este reprezentat de perioada domniei regelui Carol I; din valorosul material medalistic expus, amintim:


- Urcarea pe tron a Principelui Carol de Hohenzollern Sigmaringen, 1866;
- Căsătoria domnitorului Carol cu Principesa Elisabeta de Wied, 1869;
- Proclamarea Regatului, 1881;
- Aniversarea a 35 de ani de domnie a regelui Carol I şi a 20 de ani de la proclamarea Regatului - 1901
- Piesele emise cu prilejul anului jubiliar 1906 – „Intrarea în țară a M. S. Domnitorului”, podurile peste Dunăre, „Aniversarea a 40 ani de domnie a regelui Carol I şi a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către romani - "Părinţilor neamului românesc - Traian şi Carol” , „Expoziția generală Română";
- Piesele emise cu ocazia încheierii Tratatului de la București din 1913.


Colecția include, de asemenea, piese emise în timpul domniei regelui Ferdinand I, dedicate unor momente politice și militare definitorii ale epocii, precum intrarea României în Primul Război Mondial, cooperarea româno-franceză, figura reginei Maria a României și Centenarul Tudor Vladimirescu. Din perioada domniei regelui Carol al II-lea se remarcă emisiunile consacrate aniversării a 70 de ani ai Casei Domnitoare, participării la Expoziția Internațională de la Paris, manifestării „Luna Bucureștiului”, primei aniversări a Constituției din 1938, Bisericii Domnești din Bușteni și Regimentului Pionierilor de Gardă. Totodată, repertoriul cuprinde piese aferente domniei regelui Mihai I, care comemorează Semicentenarul reintegrării Dobrogei, Centenarul Carol Davila, Centenarul învățământului medical românesc, precum și teme legate de ansamblul Stella Maris și organizația FIDAC.


Cea mai veche piesă expusă este o medalie datată 1789 dedicată bătăliei de la Focșani (în cadrul războiului ruso-austro-turc, 1787-1792) dintre armatele Imperiului Otoman și cele austro-țariste; cea mai recentă piesă este o medalie comemorativă dedicată Centenarului anului revoluționar 1848.


În cadrul expoziței există o secțiune dedicată exclusiv pieselor realizate din argint.


Vernisajul expoziției va avea loc duminică, 22 noiembrie, ora 12.00 la sediul Muzeului de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț.


Expoziția va putea fi vizitată până la finalul lunii ianuarie 2027.


Vă așteptăm!

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

marți, 17 noiembrie 2026

𝐅𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐢𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐛𝐫𝐨𝐧𝐳

 



𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚 - 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞-𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞


𝐅𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐢𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐛𝐫𝐨𝐧𝐳
𝑆𝑢𝑐𝑖𝑑𝑎𝑣𝑎-𝐶𝑒𝑙𝑒𝑖, 𝑒𝑝𝑜𝑐𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑎̆ 𝑎 𝐷𝑎𝑐𝑖𝑒𝑖


Unele obiecte de patrimoniu păstrează, chiar și în forma lor fragmentară, mărturii valoroase despre arta și simbolistica lumii antice. Un astfel de exponat se regăsește în colecțiile Muzeului Olteniei Craiova: un fragment de bronz provenit de la o statuie romană de mari dimensiuni, descoperit la Sucidava-Celei.


𝐎 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐨 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞
Cu o lungime de 𝟒𝟎 𝐜𝐦, fragmentul a fost realizat prin tehnica cerii pierdute, utilizată în Antichitate pentru turnarea obiectelor din bronz. Forma sa a fost interpretată fie ca 𝐮𝐧 𝐟𝐚𝐥𝐝 𝐭𝐨𝐫𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐧𝐭𝐢𝐞, fie ca 𝐮𝐧 𝐦𝐚̆𝐧𝐮𝐧𝐜𝐡𝐢 𝐝𝐞 𝐟𝐮𝐥𝐠𝐞𝐫𝐞, atribut asociat lui Iupiter sau unui împărat roman reprezentat în ipostază jupiteriană.


Piesa a făcut parte din 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑎 𝑃𝑎𝑝𝑎𝑧𝑜𝑔𝑙𝑢, adăugând un reper important în istoricul său.


𝐔𝐫𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐭𝐢𝐦𝐩𝐮𝐥𝐮𝐢
Pe suprafața bronzului se observă perforații și locașuri dreptunghiulare, unele posibil realizate pentru o mai bună fixare a piesei. Alte perforații au apărut ca urmare a proceselor de deteriorare și coroziune.
Inițial acoperită de o patină verzui-închisă, piesa a căpătat, în urma curățării, o culoare arămie, care îi evidențiază astăzi detaliile.


𝐔𝐧 𝐟𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐚𝐥 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢
Astăzi, piesa poate fi admirată în expoziția permanentă „𝐑𝐞𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚̆ 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚”, în sala „ 𝐶𝑜𝑙𝑢𝑚𝑛𝑎 𝑖̂𝑚𝑝𝑎̆𝑟𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑇𝑟𝑎𝑖𝑎𝑛”. 


𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞: D. Bondoc, 𝐵𝑟𝑜𝑛𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑓𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑒. Muzeul Olteniei Craiova, Craiova, 2000, p. 43, nr. 34; D. Bondoc, în R. G. Dumitrescu, D. Bondoc, F. Ridiche et al., 𝑅𝑎𝑟𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑎 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑒𝑖. 𝐶𝑎𝑡𝑎𝑙𝑜𝑔 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̦𝑖𝑒, Craiova, 2013, p. 83.


𝐒𝐮𝐫𝐬𝐚̆ 𝐟𝐨𝐭𝐨: Rarități din colecția Muzeului Olteniei. Catalog de expoziție, Craiova, 2013, p. 83.


𝐓𝐞𝐱𝐭/𝐅𝐨𝐭𝐨 (expoziția permanentă): Camelia Săvescu, referent de specialitate, Biroul de Marketing, Muzeul Olteniei.


#MuzeulOlteniei #PatrimoniuArheologic #Sucidava #IstorieRomana #OlteniaRediviva

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Breasla argintarilor din Brașov

 




Breasla argintarilor din Brașov


Despre breasla argintarilor și a aurarilor din Brașov stim că a luat ființă în anul 1511. Sediul breslei a fost inițial Bastionul Postăvarilor, însă după ce acesta a fost cedat postăvarilor, argintarii și-au construit un nou bastion în spațiul dintre Poarta Vămii (Str. Mureșenilor) si Poarta Principală (Republicii- zona Modarom). Acest bastion a fost demolat în anul 1886.


Meșterii argintari din Brașov au devenit renumiți în întreaga Transilvanie pentru calitatea operelor de artă care ieșeau din mâna lor. Pe lângă bijuterii și accesorii, aceștia lucrau și obiectele de cult folosite în biserici. Din documente de arhivă aflăm despre numeroasele comenzi făcute către acesată breaslă din partea domnitorilor din Țara Românească și Moldova, în special ale domnitorului Constantin Brâncoveanu.


Celebră a rămas în timp familia de argintari sași May, care a transmis din generație în generație arta potirelor, unice prin migala execuției.


La Muzeul Civilizației Urbane a Brasovului puteți afla povestea breslașilor brașoveni si puteți admira și aceste obiecte de podoabă lucrate de către breasla argintarilor.


Sursă text: Ghidul Muzeului de Etnografie Brașov

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Lansarea volumului: 𝐶𝑜𝑜𝑝𝑒𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑗𝑢𝑑𝑖𝑐𝑖𝑎𝑟𝑎̆ 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑛𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎̆ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑠𝑎𝑙𝑣𝑔𝑎𝑟𝑑𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑖𝑚𝑜𝑛𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙. 𝐸𝑥𝑝𝑒𝑟𝑡𝑢𝑙 𝑖̂𝑛 𝑠𝑒𝑟𝑣𝑖𝑐𝑖𝑢𝑙 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑢𝑚𝑎𝑛𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖

 

Ne face plăcere să vă invităm la lansarea volumului 𝐶𝑜𝑜𝑝𝑒𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑗𝑢𝑑𝑖𝑐𝑖𝑎𝑟𝑎̆ 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑛𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎̆ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑠𝑎𝑙𝑣𝑔𝑎𝑟𝑑𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑖𝑚𝑜𝑛𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙. 𝐸𝑥𝑝𝑒𝑟𝑡𝑢𝑙 𝑖̂𝑛 𝑠𝑒𝑟𝑣𝑖𝑐𝑖𝑢𝑙 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑢𝑚𝑎𝑛𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖, o lucrare de o actualitate și relevanță deosebită. Într-o lume în care traficul ilicit de bunuri culturale și distrugerea intenționată a monumentelor istorice au devenit fenomene transfrontaliere tot mai complexe, protecția patrimoniului nu mai poate fi asigurată exclusiv prin măsuri interne.


Cartea explorează principalele provocări și instrumente ale cooperării internaționale: mecanismele legale internaționale și europene prin care statele colaborează pentru identificarea, recuperarea și restituirea bunurilor culturale exportate ilegal, expertiza artefactelor și protejarea patrimoniului arheologic, susținerea UE pentru programele de protecție a patrimoniului cultural, provocările practice din spatele dosarelor transfrontaliere etc.


Volumul oferă repere concrete pentru magistrați, avocați, polițiști, specialiști în patrimoniu, dar și pentru studenți sau cercetători interesați de dreptul internațional și protecția valorilor culturale.
Lucrarea, dedicată dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, este coordonată de prof. dr. Augustin Lazăr și cuprinde numeroase studii realizate de experți și specialiști din țară și străinătate.


Mai multe detalii: „Cooperarea judiciară internațională pentru salvgardarea patrimoniului cultural”


Vă așteptăm!

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

De mare preț. Aur și argint în Țara Românească, Moldova și Transilvania, în secolele XIV-XVII

 

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) deschide expoziția „De mare preț. Aur și argint în Țara Românească, Moldova și Transilvania, în secolele XIV-XVII”, disponibilă pentru public începând cu 19 noiembrie 2026.


De-a lungul secolelor, aurul și argintul au fost mai mult decât simple metale prețioase. Strălucirea, raritatea și durabilitatea lor le-au transformat în simboluri ale bogăției, puterii și prestigiului, dar și în materiale prin care oamenii și-au exprimat credința, identitatea și aspirațiile.


Ce face însă ca un obiect să fie de mare preț? Este valoarea metalului din care a fost realizat, măiestria meșterului, prestigiul celui care l-a comandat sau povestea pe care obiectul a păstrat-o de-a lungul secolelor? Pornind de la aceste întrebări, expoziția propune o incursiune în universul obiectelor din metale prețioase care au însoțit viața oamenilor din Țara Românească, Moldova și Transilvania. Podoabe, accesorii vestimentare, vase de masă, obiecte liturgice și piese descoperite în tezaure ilustrează diversitatea funcțiilor și semnificațiilor atribuite aurului și argintului. Printre numeroasele piese unicat prezentate în cadrul expoziției se numără: pocalul Nusbächerpokal intrat în colecția Muzeului Național de Istorie a României în anul 2024, paftaua de aur din necropola princiară de la Curtea de Argeș, precum și panaghiarul de la Mănăstirea Snagov. Aceste obiecte remarcabile oferă prilejul unei întâlniri directe cu măiestria artistică și cu universul simbolic al epocii, ilustrând statutul aparte pe care metalele prețioase l-au avut în viața politică, socială și religioasă.


Expoziția, care face parte dintr-un proiect mai amplu, intitulat „Din mâna orfevrului”, în cadrul căruia va fi explorat domeniul fascinant al metalelor prețioase, este realizată de Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Județean Mureș, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, Muzeul Județean Buzău și Complexul Național Muzeal Curtea Domnească – Târgoviște.


Invităm publicul să viziteze această expoziție spectaculoasă, deschisă la MNIR, din 19 noiembrie 2026 până pe 14 martie 2027, de miercuri până duminică, între orele 9:00 – 17:00.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

luni, 16 noiembrie 2026

𝐏𝐨𝐫𝐭𝐮𝐥 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚, 𝟏𝟑𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐢̂𝐧 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐞𝐩𝐨𝐜𝐚̆. 𝐄𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̗𝐢𝐞 𝐟𝐨𝐭𝐨-𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐥𝐚𝐧𝐬𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐌𝐈𝐍𝐀𝐂

 

𝐏𝐨𝐫𝐭𝐮𝐥 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚, 𝟏𝟑𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐢̂𝐧 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐞𝐩𝐨𝐜𝐚̆. 𝐄𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̗𝐢𝐞 𝐟𝐨𝐭𝐨-𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐥𝐚𝐧𝐬𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐌𝐈𝐍𝐀𝐂


Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța, invită publicul joi, 19 noiembrie 2026, de la ora 16:30, la un eveniment cultural dedicat istoriei Portului Constanța. Manifestarea, care va reuni vernisajul unei expoziții foto-documentare și lansarea volumului „Portul Constanța. 130 de ani în imagini de epocă”, autori Gheorghe Stănescu și Cristina Popescu, va avea loc la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7, Constanța.


Anul acesta s-au împlinit 130 de ani de la începerea oficială a lucrărilor de construcție și modernizare a Portului Constanța, moment marcat în prezența Regelui Carol I. A fost începutul unei etape importante în evoluția orașului, care își contura tot mai clar destinul de oraș-port și devenea un reper economic și comercial al regiunii.


Programul manifestării, prin care dorim să celebrăm debutul lucrărilor de modernizare și extindere a Portului Constanța, cuprinde vernisajul unei expoziții foto-documentare, realizată de membrii Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța. 


Imaginile de epocă, integrate proiectului curatorial, vor dezvălui înfățișarea portului de altădată, etapele evoluției sale și rolul pe care l-a avut în dezvoltarea Constanței, reprezentând o călătorie vizuală prin istoria unuia dintre cele mai importante simboluri ale orașului nostru. 


În continuarea evenimentului, va fi lansat volumul bilingv „Portul Constanța. 130 de ani în imagini de epocă”, semnat de Gheorghe Stănescu și Cristina Popescu. Lucrarea reunește informații istorice, documente de arhivă, fotografii, hărți, planuri, precum și numeroase cărți poștale ilustrate, din colecțiile personale ale autorilor, alcătuind o oglindire vizuală și documentară a evoluției portului de-a lungul timpului.


Vă așteptăm să (re)descoperim împreună povestea Portului Constanța, așa cum a fost surprinsă în imaginile și mărturiile unei istorii de 130 de ani!


https://minac.ro/portul-constanta-130-de-ani-de-istorie.../

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Cămașă de mire (Bistrița-Năsăud)

 

Exponatul săptămânii: „Cămașă de mire (Bistrița-Năsăud)”


Ceremonialul nunții desfășurat în satul tradițional românesc este un prilej ca mirii să îmbrace cele mai frumoase costume populare, pregătite din vreme pentru acest moment.


Cămașa bărbătească prezentată astăzi provine din Bistrița-Năsăud, una din zonele etnografice în care s-au îmbrăcat la nuntă costume tradiționale spectaculoase prin componență, decor, cromatică și accesorii.


Cămașa este țesută din pânză groasă de bumbac, având o croială amplă, guler răsfrânt și mâneci largi.


Decorul floral, realizat prin broderie cu mărgele policrome specifică zonei, este dispus pe umeri și guler. La îmbinarea mânecilor, în zona umerilor, este realizată o broderie pe crețuri cu rol funcțional. Gura cămășii, poalele și baza mânecilor sunt decorate prin tighelare, decor asociat cu „colțișori” lucrați cu croșeta din bumbac verde și fir metalic auriu. Pe marginea gulerului, mânecilor și poalelor este aplicată dantelă croșetată cu motive florale.


Numeroasele tehnici de lucru prin care a fost decorată cămașa ne arată nevoia celei care a confecționat-o de a face dovada talentului în arta broderiei.


Cămașa bărbătească de mire din Bistrița-Năsăud poate fi admirată în expoziția temporară „Nunta la români” deschisă recent la Muzeul de Artă Populară Constanța.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

Sesiunea Internațională de Comunicări Științifice „Oameni, istorie, natură. Perspective arheologice din preistorie până în Evul Mediu. In memoriam Dragomir Nicolae Popovici”

 



Sesiunea Internațională de Comunicări Științifice „Oameni, istorie, natură. Perspective arheologice din preistorie până în Evul Mediu. In memoriam Dragomir Nicolae Popovici”

Muzeul Județean Ialomița organizează, în perioada 18–20 noiembrie 2026, o nouă manifestare științifică de anvergură, dedicată cercetării arheologice, istoriei și valorificării patrimoniului cultural.

Festivitatea de deschidere va avea loc miercuri, 18 noiembrie, ora 11:00, la Centrul Cultural „Ionel Perlea” din Slobozia.
Evenimentul, dedicat memoriei arheologului și profesorului Dragomir Nicolae Popovici, reunește peste 50 de specialiști din țară și din străinătate – profesori universitari, conducători de doctorate, cercetători și arheologi – oferind un cadru de dezbatere și schimb de experiență asupra evoluției comunităților umane, a relației acestora cu mediul natural și a transformărilor istorice din spațiul Dunării de Jos.

Bordușani-Popină, Săveni-La Movile, Piscu Crăsani și Orașul de Floci se numără printre reperele arheologice care vor ocupa un loc important în cadrul comunicărilor științifice.

Programul include și secțiunea „Istorie, cultură și civilizație în Dobrogea și Bărăgan (secolele XIX–XXI)”, dedicată memoriei profesorului Gheorghe Dumitrașcu. Cu acest prilej, la sediul Muzeului Județean Ialomița va fi vernisată expoziția foto-documentară „1916–1918. Eroi constănțeni în tranșee și în spatele frontului”.
Manifestarea este organizată de Muzeul Județean Ialomița, în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și Muzeul Național de Istorie a României, cu susținerea Consiliului Județean Ialomița.

Dincolo de dimensiunea sa științifică, această întâlnire reprezintă un omagiu adus celor care și-au dedicat viața cercetării trecutului și o reafirmare a responsabilității noastre de a păstra, înțelege și transmite patrimoniul cultural generațiilor viitoare.

Vă invităm să fiți alături de noi la trei zile dedicate istoriei, arheologiei, cercetării și memoriei!

18–20 noiembrie 2026
Slobozia
 
 
 
 
Sursa informațiilor Muzeul Județean Ialomița.

duminică, 15 noiembrie 2026

ZILELE MĂȘTII. IMAGINI, VOCI, PREZENȚE

 

Masca este unul dintre cele mai vechi obiecte prin care omul a încercat să reprezinte nevăzutul. În satele din Transilvania, Maramureș sau Moldova, măștile din blană, lână și coarne apar în obiceiurile de iarnă și în riturile de trecere.


Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai și Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, organizează, între 20 și 22 noiembrie 2026 ZILELE MĂȘTII. IMAGINI, VOCI, PREZENȚE, un eveniment dedicat măștii, de la ritualul popular până la scena contemporană.


Timp de trei zile, publicul este invitat la: o expoziție de măști tradiționale, conferințe, ateliere pentru copii, familii, seniori și profesori, muzică tradițională și spectacole de teatru cu măști. Iar, dacă e să aducem în atenție dimensiunea artistică, pe scenă, aceeași mască devine instrument de joc teatral, de la commedia dell’arte până la spectacolul contemporan. Evenimentul „Zilele Măștii”, prin conceptul său unic, se dorește un liant al celor două lumi.


Vizitatorii pot admira măști tradiționale în expoziția „IMAGO – Fețele nevăzutului/Faces of the Unseen”, deschisă la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, din 20 noiembrie și până în 10 ianuarie 2027. Pot învăța să facă o mască alături de meșteri populari și pot urmări cum prinde viață acest obiect, în spectacolele oferite de Teatrul Național „Lucian Blaga” și Facultatea de Teatru și Film.
Evenimentul ZILELE MĂȘTII. IMAGINI, VOCI, PREZENȚE face parte dintr-un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+, iar dimensiunea europeană este și mai bine conturată datorită invitaților din Grecia și Republica Cehă (Muzeul Regiunii Valassko din Vsetín) care vor prezenta, pe durata evenimentului, propriile măști, ritualuri și momente de muzică tradițională.


Evenimentul face parte dintr-un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+, proiectul de acreditare 2021-1-RO01-KA120-000042576 în domeniul educației adulților, în care Muzeul Etnografic al Transilvaniei este lider de consorțiu.


Programul evenimentului ZILELE MĂȘTII. IMAGINI, VOCI, PREZENȚE:
-Vineri, 20 noiembrie, ora 17:00 are loc vernisajul expoziției de măști tradiționale „IMAGO – Fețele nevăzutului/Faces of the Unseen”, MET, Sala Reduta, urmat la 17:30 de conferința susținută de Ștefana Pop-Curșeu. De la 18:00 Spectacol-lectură cu Scenarii de commedia dell-arte, de Miriam Cuibus, regia Dragoș Pop, la Biblioteca judeteană “Octavian Goga”. Seara, de la ora 19:00, spectacolul cu măști „Dona Juana”, la Teatrul Național.


-Sâmbătă, 21 noiembrie este zi de ateliere. Măști populare cu meșterul Vasile Șușca (10:00), „Măști și ritualuri din Grecia” cu Giorgos Kapsalis (12:00), atelierul de scriere creativă „Masca-poveste” (14:00) și atelierul pentru familii și seniori „Tradiția, azi” (16:30). Seara, la 19:00, „Regele Cerb”, la Teatrul Național.
-Duminică, 22 noiembrie se desfășoară atelierul de măști tradiționale cu Cristian Cadar (10:00), atelierul teatral pentru profesori „Masca-oglindă” (11:00), muzică tradițională cehă (15:00) și spectacolul „Commedia dell’arte” (19:00), la Facultatea de Teatru și Film.
Toate evenimentele sunt deschise publicului. La Facultatea de Teatru și Film, accesul se face în limita locurilor disponibile. Pentru ateliere este necesară rezervarea locurilor aici: forms.gle/CYqX46kEZroHZ34T8. La spectacolele Teatrului Național din Cluj-Napoca, „Dona Juana” și „Regele Cerb”, accesul este în baza biletelor care pot fi achiziționate online prin Entertix sau direct de la agenția teatrală din Piața Ștefan cel Mare nr. 14.


Parteneri: Muzeul Maramureșean, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Muzeul Regiunii Valašsko din Vsetín (Republica Cehă), Asociația Culturală din Assiros (Grecia), Uniunea Elenă din România, Direcția de Asistență Socială și Medicală Cluj-Napoca, Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor, Asociația pentru Performanță și Cultură, The Portal, Asociația pentru Performanță și Cultură și On Paper.

 

Sursa informațiilor Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

Deși îl considerăm un fruct familiar, prezent de generații în livezile și pe mesele noastre, mărul cultivat are o istorie care începe cu mii de ani în urmă, în Asia Centrală.

 

Deși îl considerăm un fruct familiar, prezent de generații în livezile și pe mesele noastre, mărul cultivat are o istorie care începe cu mii de ani în urmă, în Asia Centrală.


Mărul cultivat (Malus domestica) face parte din familia Rosaceae. Principalul său strămoș sălbatic este Malus sieversii, o specie care crește în mod natural în pădurile montane din regiunea munților Tian Shan, în special pe teritoriul actualului Kazahstan.


Cultivare mărului a fost un proces îndelungat, în care selecția realizată de oameni și încrucișările dintre diferite specii au avut un rol important. Pe măsură ce mărul cultivat s-a răspândit din Asia Centrală spre vest, de-a lungul rutelor comerciale ale Drumului Mătăsii, a intrat în contact cu alte specii sălbatice. Una dintre cele mai importante contribuții genetice la formarea mărului cultivat modern a venit de la Malus sylvestris, mărul pădureț european. Aceste schimburi genetice, alături de selecția realizată de-a lungul generațiilor, au contribuit la diversitatea soiurilor de mere pe care le cunoaștem astăzi.


Dincolo de gustul lor plăcut, merele conțin fibre alimentare, inclusiv pectină, o fibră solubilă, dar și polifenoli, compuși vegetali cu activitate antioxidantă. Fibrele alimentare contribuie la funcționarea normală a sistemului digestiv, iar polifenolii fac parte din categoria substanțelor bioactive care sunt studiate pentru rolul lor în menținerea sănătății.


Așadar, data viitoare când savurați un măr, gândiți-vă că în spatele acestui fruct atât de familiar se ascunde o poveste de mii de ani, despre evoluție, biodiversitate și călătoria oamenilor prin istorie.


Vă dorim o zi frumoasă, cu aromă de toamnă târzie! Iar dacă sunteți prin apropiere, vă așteptăm cu drag la Muzeul Antipa! 


#muzeulantipa #Malussieversii #mar

 

Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".

Bunurile tezaurizate la sfârșitul mileniului I

 

Bunurile tezaurizate la sfârșitul mileniului I


Am plăcerea să anunț deschiderea unei expoziții de arheologie, mai specială, concepută în detaliu împreună cu colegul și artistul plastic Andrei Scărlătescu, care poartă în măsură egală semnătură maestrului.


Expunerea este totdeauna rodul unor colaborari și a participării multor oameni aflați în umbră: gestionari, conservatori, prelucrare grafică, muncitori etc. Expozițiile sunt precum piesele de teatru, efemere.


Vă aștept să ne călcați pragul la vernisaj sau oricând vreți să vă bucurați sufletele pe perioada iernii.

 

Sursa informațiilor Ana Ilie.

Conferinţă dedicată marcării a 39 de ani de la Revolta muncitorilor din Braşov (15 noiembrie 1987)

 

Conferinţă dedicată marcării a 39 de ani de la Revolta muncitorilor din Braşov (15 noiembrie 1987)


Luni 16 noiembrie 2026, la ora 17:00
Sala del Mappamondo de la Palatul Montecitorio, sediul Camerei Deputaţilor a Parlamentului Italian
Piazza Monte Citorio 1, Roma


Preşedinţia Comisiei pentru Cultură, Ştiinţă şi Educaţie a Camerei Deputaţilor a Parlamentului Italiei, Ambasada României în Italia, Accademia di Romania din Roma şi Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în parteneriat cu Rai – Radioteleviziunea Italiană, Rai Teche (Arhiva audiovizuală a Radioteleviziunii Italiene) şi Rai Cultural, organizează, cu prilejul marcării a 39 de ani de la Revolta muncitorilor din Braşov de la 15 noiembrie 1987, o manifestare cultural–ştiinţifică ce se înscrie în cadrul evenimentelor de diplomaţie culturală aflate sub egida Anului Cultural România–Italia 2026. Conferinţa se va desfăşura în Sala del Mappamondo de la Palatul Montecitorio, sediul Camerei Deputaţilor a Parlamentului Italian, luni 16 noiembrie 2026, la ora 17:00. 

Evenimentul reprezintă o iniţiativă cu relevaţă istorică şi civică, fiind menit să omagieze curajul muncitorilor braşoveni şi lupta acestora împotriva regimului comunist condus de dictatorul Nicolae Ceauşescu. Această manifestare constituie nu doar binemeritata prezervare a memoriei istorice, ci şi un moment cu profundă valoare simbolică, menit să reafirme valorile libertăţii şi democraţiei care apropie şi înfrăţesc popoarele român şi italian. Arhiva audiovizuală a Radioteleviziunii Italiene (RAI) va oferi o mărturie video–documentară valoroasă asupra acestui capitol important al istoriei recente a României.


Programul manifestării culturale şi ştiinţifice va cuprinde:
Proiecţia reportajelor video dedicate Revoltei muncitorilor din Braşov din 15 noiembrie 1987, realizate de trimişii speciali ai RAI – Radioteleviziunea Italiană în România, difuzate în cadrul jurnalelor de ştiri ale televiziunii publice italiene în a doua jumătate a lunii noiembrie 1987 şi în noiembrie 1989.


Pe marginea documentelor video de epocă şi a semnificaţiei Revoltei muncitorilor braşoveni în istoria recentă a României vor dialoga:
• domnul deputat Federico Mollicone, Preşedinte al Comisiei pentru Cultură, Ştiinţă şi Educaţie a Camerei Deputaţilor a Parlamentului Italiei;
• doamna Carla Consalvi, reprezentanta arhivei audiovizuale a Radioteleviziunii Italiene (RAI).
• Excelenţa Sa doamna Gabriela Dancău, Ambasadorul României în Italia;
• domnul prof. univ. dr. habil. Cristian Luca, directorul Accademia di Romania din Roma;
• doamna dr. Laura Cornea, membră a Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.


În cadrul evenimentului organizat, reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) va evidenţia rolul esenţial al documentelor păstrate în arhiva instituţiei în reconstituirea şi înţelegerea evenimentelor de la Braşov din noiembrie 1987. Totodată, prezentarea va sublinia contribuţia arhivei CNSAS la cercetarea şi cunoaşterea istoriei recente a României, la înţelegerea mecanismelor de supraveghere şi represiune ale regimului totalitar comunist, precum şi la evidenţierea consecinţelor acestuia asupra societăţii româneşti. Prin valorificarea patrimoniului documentar pe care îl administrează, CNSAS contribuie la recuperarea memoriei istorice şi la promovarea unei cunoaşteri a trecutului fundamentate pe documente şi cercetare riguroasă.

 

Sursa informațiilor Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității - CNSAS.

Expoziția „Inscripții creștine în emisiuni monetare (sec. IV–XXI)”

 

Expoziția „Inscripții creștine în emisiuni monetare (sec. IV–XXI)”, organizată de Banca Națională a României (BNR) alături de Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași, este specială pentru că transformă banii dintr-un simplu mijloc de schimb economic în mărturii istorice ale credinței și culturii întinse pe o perioadă de aproape 1.700 de ani.


De ce este unică această expoziție:


• O cronologie uriașă (17 secole): Acoperă evoluția simbolurilor și a mesajelor religioase de la primele monede bătute în epoca lui Constantin cel Mare (secolul al IV-lea), trecând prin perioada bizantină și evul mediu, până la emisiunile jubiliare contemporane.


• Piese rare din tezaurul BNR: Publicul poate admira piese extrem de valoroase din aur, argint și bronz din colecția Băncii Naționale a României, obiecte care rar ies încircuitul expozițional larg.


• Privire tehnică și artistică: Expoziția nu expune doar monedele în sine, ci și machetele și matrițele de batere, oferind vizitatorilor o înțelegere clară a procesului tehnologic prin care se creau aceste însemne monetare de-a lungul timpului.


• Reflexia istoriei spirituale: Monedele dezvăluie modul în care evenimentele politice, schimbările de regim și dogmele religioase s-au reflectat în miniatură pe metalul prețios, fiind purtătoare de propagandă, identitate și devoțiune.

 

Sursa informațiilor Palatul Culturii din Iași - Complexul Muzeal Național „Moldova".

sâmbătă, 14 noiembrie 2026

Istoria se ascunde adesea în cele mai neașteptate detalii

 



Istoria se ascunde adesea în cele mai neașteptate detalii

În urmă cu mai bine de trei secole, obiectele folosite în viața de zi cu zi puteau fi și adevărate expresii ale statutului și gustului artistic al proprietarilor. Recipientele pentru praf de pușcă, indispensabile armelor de foc cu încărcare prin gura țevii, nu făceau excepție. Confecționate din corn sau metal, recipientele pentru praf de pușcă îmbinau funcționalitatea cu estetica. Unele dintre piesele aparținând aristocrației erau decorate cu gravuri elaborate și puteau purta chiar blazonul familiei.

Piesa din colecția MNIT, datată 1692, ne oferă o mică incursiune în universul vânătorii prin intermediul unui decor deosebit, specific epocii. Pe suprafața sa sunt gravate scene cinegetice: un vânător înarmat cu suliță și purtând o goarnă, trei câini care atacă un urs și mai multe animale sălbatice, printre care se remarcă un cerb impunător. 

Un detaliu atrage în mod special atenția: blazonul de la gura recipientului, alcătuit din trei goarne de vânătoare dispuse radial și trei steluțe. Deasupra acestuia este inscripționat anul 1692.

Uneori, un obiect aparent obișnuit devine o mărturie prețioasă despre lumea în care a fost creat.

Obiectul poate fi văzut în expoziția „Comori nespuse. Istoria Transilvaniei prin obiecte”, găzduită de MNIT. Pentru mai multe informații vă așteptăm pe site-ul muzeului: www.mnit.ro
 
 
 

”OLTENIA ȘI BANAT – LUMINA CARE UNEȘTE” MĂRTURII ALE CREDINȚEI ÎN ICOANĂ ȘI CERAMICĂ

 

”OLTENIA ȘI BANAT – LUMINA CARE UNEȘTE”
MĂRTURII ALE CREDINȚEI ÎN ICOANĂ ȘI CERAMICĂ


Muzeul Olteniei, prin Secția de Etnografie, invită publicul iubitor de artă, tradiție și spiritualitate la vernisajul expoziției temporare ”Oltenia și Banat - Lumina care unește. Mărturii ale credinței în icoană și ceramică”, care va avea loc vineri, 13 noiembrie 2026, ora 13:00, la Casa Băniei, str. Matei Basarab nr. 14, Craiova.


Expoziția aduce împreună două regiuni cu o bogată moștenire culturală și spirituală, Banatul și Oltenia, prin intermediul a două forme de expresie artistică profund legate de credința și sensibilitatea poporului român, icoana și ceramica tradițională oltenească. 


Icoanele provenite din 𝗰𝗼𝗹𝗲𝗰ț𝗶𝗮 𝗽𝗿𝗶𝘃𝗮𝘁ă 𝗘𝗺𝗶𝗹𝗶𝗮𝗻 𝗣𝗼𝗽𝗮, 𝗱𝗶𝗻 𝗕𝗮𝗻𝗮𝘁, invită la reculegere și contemplare dezvăluind frumusețea artei sacre și profunzimea credinței transmise din generație în generație. Dincolo de valoarea lor artistică, acestea reprezintă mărturii ale evlaviei, ale speranței și ale legăturii dintre om și divinitate.


Alături de icoane, ceramica oltenească, reprezentată prin piese din patrimoniul Muzeului Olteniei, dezvăluie o lume a simbolurilor în care credința se împletește cu viața cotidiană.


Crucea, spicul de grâu, pomul vieții, vița de vie și reprezentările cu tematică religioasă sunt expresii ale unei spiritualități păstrate și transmise prin măiestria meșterilor olari.


Deși realizate prin tehnici și materiale diferite, icoanele și ceramica se întâlnesc în aceeași dorință de a exprima frumosul, sacrul și legătura omului cu Dumnezeu.


”Oltenia și Banat – Lumina care unește” este mai mult decât o întâlnire între două regiuni istorice. Este o invitație la redescoperirea rădăcinilor spirituale comune, a tradițiilor și a valorilor care ne apropie.


Responsabili proiect expozițional: 𝗟𝗼𝗿𝗲𝗱𝗮𝗻𝗮 𝗩𝗮𝘀𝗶𝗹𝗶𝗰𝗮 𝗗𝘂𝗿𝗮𝘂, muzeograf la Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei Craiova și 𝗘𝗺𝗶𝗹𝗶𝗮𝗻 𝗣𝗼𝗽𝗮, 𝗿𝗲𝘀𝘁𝗮𝘂𝗿𝗮𝘁𝗼𝗿 𝗰𝗮𝗿𝘁𝗲 𝘃𝗲𝗰𝗵𝗲 la Muzeul Satului Banățean.


Vă așteptăm să descoperim împreună frumusețea credinței oglindite în icoană și în lutul modelat cu har de meșterii populari.

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.