Albia, leagănul pâinii și al copilului

 

Albia, leagănul pâinii și al copilului

Albia este acel vas din lemn folosit la frământatul pâinii sau la spălatul rufelor sau al copiilor. De aceea se mai numește și covată sau scaldă. În simbolistica populară, inclusiv cea românească, albia este asociată principiului matern, regenerării, matricei roditoare, fecundității. În unele gospodării țărănești era și leagănul copiilor, existând credința că așa va crește copilul, precum dospește aluatul. 

#pâine #dospireaaluatului #gospodăriețărănească #MuzeuldeEtnografieBrașov

 
Sursa: Dicționar de simboluri, Ivan Evseev

Foto 1 și 2: Coptul pâinii, Cercetare de teren, localitatea Calbor, anul 2004,
Foto 3: Coptul pâinii, Cercetare de teren, localitatea Mândra, anul 2006

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Lansarea emisiunii de mărci poștale AURUL DACILOR. REÎNTREGIREA TEZAURULUI ISTORIC

 

Lansarea emisiunii de mărci poștale AURUL DACILOR. REÎNTREGIREA TEZAURULUI ISTORIC

Muzeul Național de Istorie a României va găzdui joi, 17 septembrie, începând cu ora 14:00, lansarea emisiunii de mărci poștale AURUL DACILOR. REÎNTREGIREA TEZAURULUI ISTORIC, eveniment organizat în parteneriat cu Romfilatelia și Compania Naţională Poşta Română. 

În cadrul emisiunii sunt ilustrate coiful de la Coțofenești și două brățări dacice, artefacte de o valoare istorică excepţională care au fost furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Assen, Olanda, recuperate de autoritățile olandeze și redate patrimoniului țării noastre în 2026.

Desenele de pe marca poștală și de pe plicul „prima zi” sunt realizate de renumitul artist român Mircea Cantor și redau imaginile brățărilor dacice si un detaliu de pe coiful de la Coțofenesti. Aceste desene se regăsesc și în grafica piesei speciale din mapa filatelică, unde culoarea galben, îmbinată cu funia, sugerează o aluzie la aurul coifului și al brățărilor – și unde, pe alocuri se poate identifica, printre module, textul: ISTORIA ESTE FUNIE. Colița emisiunii redă în timbrul său imaginile reale ale celor trei piese excepționale din colecția Muzeului Național de Istorie a României.
Mircea Cantor, artistul care a realizat grafica emisiunii de mărci poștale, va fi prezent la eveniment și va oferi autografe participanților, care vor primi cărți poștale, pe care le vor putea completa și trimite gratuit, pe loc, prin Poșta Română, oriunde în țară. O ocazie frumoasă de a transforma vizita la muzeu într-un mesaj care pleacă mai departe către cineva drag.

Vă așteptăm!

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

Ș𝑻𝑬𝑭𝑨𝑵 – 𝑪𝑼𝒁𝑨 – 𝑬𝑴𝑰𝑵𝑬𝑺𝑪𝑼. 𝑷𝒐𝒓𝒕𝒓𝒆𝒕𝒆 𝒎𝒆𝒅𝒂𝒍𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄𝒆, 𝒄𝒂𝒓𝒕𝒐𝒇𝒊𝒍𝒆 ș𝒊 𝒇𝒊𝒍𝒂𝒕𝒆𝒍𝒊𝒄𝒆

 

„Ș𝑻𝑬𝑭𝑨𝑵 – 𝑪𝑼𝒁𝑨 – 𝑬𝑴𝑰𝑵𝑬𝑺𝑪𝑼. 𝑷𝒐𝒓𝒕𝒓𝒆𝒕𝒆 𝒎𝒆𝒅𝒂𝒍𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄𝒆, 𝒄𝒂𝒓𝒕𝒐𝒇𝒊𝒍𝒆 ș𝒊 𝒇𝒊𝒍𝒂𝒕𝒆𝒍𝒊𝒄𝒆”

Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, instituție subordonată Consiliului Județean Vaslui, vă invită la vernisajul expoziției temporare „ȘTEFAN – CUZA – EMINESCU. Portrete medalistice, cartofile și filatelice”, care va avea loc joi, 17 septembrie 2026, ora 11:30, în Sala Multimedia a instituției vasluiene. 

Expoziția temporară este realizată în colaborare cu Asociația Filatelică „Tutova” Bârlad și cuprinde 279 de cărți poștale, plicuri poștale, timbre speciale și ștampile dedicate lui Ștefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza și Mihai Eminescu, exponate din colecția privată a col. (rtr.) Gheorghe Vasiliu din Bârlad. Alături de aceste exponate din colecția col. Gheorghe Vasiliu, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui expune un număr de peste 40 de medalii din patrimoniul său, dedicate acestor personalități istorice evocate.

Expoziția urmărește să evoce cele trei personalități prin multitudinea de portrete sub care au fost reprezentate pe medalii, cărți poștale, ilustrate, timbre și ștampile, dezvăluind, totodată, percepția, în timp, a societății față de aceste personalități și evenimentele aniversar-comemorative în cadrul cărora au fost realizate aceste documente ale memoriei istorice.

Expoziția „ȘTEFAN – CUZA – EMINESCU. Portrete medalistice, cartofile și filatelice” va putea fi vizitată în perioada 17 septembrie – 16 octombrie 2026.

• Organizatori:
o Prof. dr. Ramona-Maria Mocanu, managerul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui;
o Albert-Gabriel Grecu, șef Secția Muzeografie, Muzeologie și Pedagogie Muzeală în cadrul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui;
o Col. (rtr.) Gheorghe Vasiliu, președinte Asociația Filatelică „Tutova” Bârlad;
o Simona Hăisan, conservator la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui.
• Prezintă:
o Prof. dr. Ramona-Maria Mocanu, managerul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui;
o Albert-Gabriel Grecu, șef Secția Muzeografie, Muzeologie și Pedagogie Muzeală în cadrul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui;
o Col. (rtr.) Gheorghe Vasiliu, președinte Asociația Filatelică „Tutova” Bârlad.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” din Vaslui.

𝐒𝐞𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥ă 𝐝𝐞 𝐂𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐜ă𝐫𝐢 Ș𝐭𝐢𝐢𝐧ț𝐢𝐟𝐢𝐜𝐞 „𝐀𝐜𝐭𝐚 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐚𝐯𝐢𝐚𝐞 𝐌𝐞𝐫𝐢𝐝𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢𝐬”, 𝐞𝐝𝐢ț𝐢𝐚 𝐚 𝐗𝐋𝐈𝐗 -𝐚, 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔

 

𝐒𝐞𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥ă 𝐝𝐞 𝐂𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐜ă𝐫𝐢 Ș𝐭𝐢𝐢𝐧ț𝐢𝐟𝐢𝐜𝐞
„𝐀𝐜𝐭𝐚 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐚𝐯𝐢𝐚𝐞 𝐌𝐞𝐫𝐢𝐝𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢𝐬”, 𝐞𝐝𝐢ț𝐢𝐚 𝐚 𝐗𝐋𝐈𝐗 -𝐚, 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔

Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui organizează în ziua de joi, 17 septembrie 2026, în sala „Arta”, începând cu ora 10:00, deschiderea celei de-a XLIX-a ediții a Sesiunii Internaționale de Comunicări Științifice „𝑨𝒄𝒕𝒂 𝑴𝒐𝒍𝒅𝒂𝒗𝒊𝒂𝒆 𝑴𝒆𝒓𝒊𝒅𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒊𝒔”. 

Peste 100 de specialiști din România și din străinătate vor participa la evenimentul care se va desfășura pe parcursul a două zile. Istorici, cercetători, cadre didactice universitare, conservatori, restauratori, pedagogi muzeali, manageri și alți profesioniști vor susține comunicări pe diverse teme, rezultate ale cercetărilor pe care le-au întreprins pe parcursul anului. 

Deschiderea oficială va fi făcută de către prof. dr. Ramona Maria Mocanu, directorul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Vor urma scurte alocuțiuni din partea oficialităților locale. 

În cadrul festivității de deschidere va fi susținută, în plen, de către prof. univ. dr. habil. Nelu Zugravu, de la Centrul de Studii Clasice și Creștine, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, comunicarea cu tema: „𝑴𝒆𝒎𝒐𝒓𝒊𝒂 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒔𝒖𝒑𝒓𝒂𝒗𝒊𝒆ț𝒖𝒊𝒆ș𝒕𝒆: 𝒉𝒊𝒔𝒕𝒐𝒓𝒊𝒂 ș𝒊 𝒎𝒐𝒏𝒖𝒎𝒆𝒏𝒕𝒖𝒎 𝒄𝒂 𝒅𝒆𝒑𝒐𝒛𝒊𝒕𝒆 𝒎𝒆𝒎𝒐𝒓𝒊𝒂𝒍𝒆 î𝒏 𝒂𝒏𝒕𝒊𝒄𝒉𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝒕â𝒓𝒛𝒊𝒆”.

Programul sesiunii cuprinde, așa cum v-am obișnuit, lansări și prezentări de cărți. 

Prof. dr. Ramona Maria Mocanu, directorul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, va lansa „𝑨𝒄𝒕𝒂 𝑴𝒐𝒍𝒅𝒂𝒗𝒊𝒂𝒆 𝑴𝒆𝒓𝒊𝒅𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒊𝒔”, Anuarul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, nr. XLVI (2025), Editura Mega, Cluj-Napoca, 2026. Alături de acest volum vor fi prezentate și puse în circulație: revista semestrială a instituției, „𝑭𝒊𝒍𝒆 𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍𝒆 𝒗𝒂𝒔𝒍𝒖𝒊𝒆𝒏𝒆”, Revista Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, Anul VI, Nr. 11 / ianuarie – iunie 2026 și Nr. 12 / iulie – decembrie 2026; Catalogul „𝑪𝒐𝒎𝒐𝒓𝒊 𝒂𝒍𝒆 𝒕𝒓𝒆𝒄𝒖𝒕𝒖𝒍𝒖𝒊. 𝑪𝒐𝒍𝒆𝒄ț𝒊𝒊𝒍𝒆 𝑴𝒖𝒛𝒆𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑱𝒖𝒅𝒆ț𝒆𝒂𝒏 „Ș𝒕𝒆𝒇𝒂𝒏 𝒄𝒆𝒍 𝑴𝒂𝒓𝒆” 𝑽𝒂𝒔𝒍𝒖𝒊. Volumul III” – Vaslui, 2026 și broșura „𝑷𝒂𝒕𝒓𝒊𝒎𝒐𝒏𝒊𝒖𝒍 𝑴𝒖𝒛𝒆𝒂𝒍 𝑽𝒂𝒔𝒍𝒖𝒊𝒂𝒏 - 𝑬𝒙𝒑𝒐𝒏𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒍𝒖𝒏𝒊𝒊”, Nr. 5/2026, Vaslui. 

În cadrul deschiderii oficiale a celei de-a XLIX-a ediții a Sesiunii Internaționale de Comunicări Științifice „𝑨𝒄𝒕𝒂 𝑴𝒐𝒍𝒅𝒂𝒗𝒊𝒂𝒆 𝑴𝒆𝒓𝒊𝒅𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒊𝒔” vor fi prezentate două expoziții temporare. 

Astfel, începând cu ora 11:00, în sala „Arta” a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui va avea loc vernisajul expoziției temporare „𝑵𝑶𝑽𝑰𝑶𝑫𝑼𝑵𝑼𝑴 – 𝑼𝑳𝑻𝑰𝑴𝑨 𝑭𝑹𝑶𝑵𝑻𝑰𝑬𝑹Ă”, expoziție realizată în colaborare cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea. 

O altă expoziție temporară, găzduită în sala Multimedia, intitulată „Ș𝑻𝑬𝑭𝑨𝑵 – 𝑪𝑼𝒁𝑨 – 𝑬𝑴𝑰𝑵𝑬𝑺𝑪𝑼. 𝑷𝒐𝒓𝒕𝒓𝒆𝒕𝒆 𝒎𝒆𝒅𝒂𝒍𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄𝒆, 𝒄𝒂𝒓𝒕𝒐𝒇𝒊𝒍𝒆 ș𝒊 𝒇𝒊𝒍𝒂𝒕𝒆𝒍𝒊𝒄𝒆”, va fi deschisă începând cu ora 11:30. Realizată în colaborare cu Asociația Filatelică „Tutova” Bârlad, expoziția cuprinde exponate (279 de cărți poștale, plicuri poștale și timbre) din colecția col. (rtr.) Gheorghe Vasiliu din Bârlad și peste 40 de medalii din patrimoniul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. 

Programul sesiunii va continua cu comunicările pe secțiuni, desfășurate pe parcursul a două zile, joi, 17 septembrie și vineri, 18 septembrie 2026. Comunicările științifice vor fi susținute joi, 17 septembrie, între orele 14:00-18:30 și vineri, între orele 9:30 – 12:00. Lucrările sesiunii se vor desfășura pe următoarele secții: Secția de Arheologie, Istorie Veche și Medievală, în expoziția de bază a muzeului, etajul I; Secția Istorie Modernă și Contemporană, în expoziția de bază a instituției, etajul I; Secția Personalități – Memorialistică, în expoziția de bază a muzeului, Sala Personalități; Secția Numismatică și Medalistică, în Sala „Multimedia”. Secția Etnografie, Pedagogie Muzeală, Artă Modernă și Contemporană Românească își vor desfășura lucrările în Sala de Etnografie și Artă Populară din cadrul expoziției de bază a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, la parter, iar Secția Conservare – Restaurare va desfășura lucrările în sala de ședințe a instituției.

Comunicările pe secțiuni din cadrul primei zile a Sesiunii Internaționale de Comunicări Științifice „Acta Moldavia” se vor încheia la ora 19:00 cu un concert de muzică clasică susținut de Tudor-Călin Poiană, student la Universitatea Națională de Muzică din București, sub coordonarea conf. univ. dr. Toma Popovici. 

Vă așteptăm să ne fiți alături la acest moment important al activității noastre muzeale!

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” din Vaslui.

Mesaje simbolice cu încărcătură magică

 

Până nu demult, exista un timp ritual, o ordine, o rigoare și o dorință de transpunere a sufletului pe pânză. Transmiterea ei, cusută cu mesaje simbolice cu încărcătură magică, se făcea din generație în generație. 

Săsoaicele au înlocuit șorțurile din pânză cu cele din tul tamburat numit „șurț de ferhang”, minuțios brodat de mâini iscusite. 

Războiul de țesut tul, fabricat în Germania de firma Fritz Faust din Apolda, la sfârșitul secolului al XIX-lea, era utilizat pentru realizarea metrajelor din tul, cu o lățime de 2,20 m.

La Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului găsiți o parte din aceste comori și o clipă din atmosfera sfârșitului de sec. XIX.

#broderie #porturban #sași #MuzeulCivilizațieiUrbaneaBrașovului

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Zilele Porților Deschise la situl arheologic de la Băile Figa și vizite în expoziția „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa”

 

16-17 septembrie: Zilele Porților Deschise la situl arheologic de la Băile Figa și vizite în expoziția „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa”

MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud și cu sprijinul Primăriei Beclean, invită publicul la o nouă serie de activități cultural-educative, în intervalul orar 10.00-18.00, care includ vizite la sit și în expoziția „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa” de la Centrul Legacy, un proiect expozițional inedit, ce reunește exponate rare la nivel național, dar și european, dedicat civilizației create în jurul exploatărilor de sare din perioada pre- și proto-istorică în bazinul intracarpatic. 

Expoziția ilustrează o activitate esențială pentru istoria umanității prin intermediul instalațiilor și uneltelor inedite, reconstituirilor, filmelor, imaginilor și textelor explicative. Publicul vizitator va fi ghidat într-o lume fascinantă, dar prea puțin cunoscută, a tehnologiilor și uneltelor de extracție a sării, care au fost aduse la lumină în ultimii ani în țara noastră mai ales datorită eforturilor specialiștilor de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni.

Prin vechimea vestigiilor, diversitatea descoperirilor și, mai ales, prin conservarea foarte bună a lemnului, Băile Figa este un sit de importanță națională și europeană. Mai mult decât o mărturie a exploatării sării, situl oferă o imagine complexă asupra modului în care oamenii au interacționat cu resursele naturale și cu mediul înconjurător de-a lungul a mii de ani.

Expoziția „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa” va putea fi vizitată în perioada menționată, dar și ulterior, pe bază de programare. Expoziția se află în Centrul Spa Legacy, etajul 1.

 

 

 

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

Patrimoniul cultural și natural al Dobroge

Marți, 15 septembrie 2026, ora 11:00, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea și Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii vă invită la Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Str. 9 Mai, Nr. 2, să participaţi la vernisajul expoziției temporare foto-documentare Patrimoniul cultural și natural al Dobrogei.

Expoziția cuprinde 5 secțiuni tematice: Patrimoniul cultural construit, Patrimoniul cultural imaterial al etniilor dobrogene, Patrimoniul biologic-Biodiversitate și Ecodiversitate, Patrimoniul geologic-Geodiversitate, Patrimoniul cu dublă valență, culturală și naturală. 

Muzeul de Etnografie și Artă Populară a contribuit la această expoziție cu informații și martori fotografici care au stat la baza realizării secțiunii Patrimoniul cultural imaterial al etniilor dobrogene: români, aromâni, meglenoromâni, bulgari, greci, turci, tătari, ucraineni, ruși lipoveni, romi, italieni, armeni, evrei și germani.

 

Sursa informațiilor ICEM TULCEA.

Simpozionul „Cercetări Arheologice și Numismatice”, ediția a XII-a, Târgoviște, 17-18 sept 2026 - PROGRAM

 

Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și cu Biblioteca Academiei Române, organizează, în perioada 17-18 septembrie 2026, SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”, ediţia a XI-a. Lucrările acestei manifestări ştiinţifice se vor desfăşura la Muzeului Tradițiilor Militare Dâmbovițene - Școala de Cavalerie, Bulevardul Regele Carol I nr. 49, Târgoviște, jud. Dâmbovița.

Ajuns la ediția a XII-a, simpozionul anual organizat de Muzeul Municipiului București, în colaborare cu instituții consacrate, își deschide porțile pentru a facilita dialogul și schimbul de cunoștințe între specialiștii în arheologie și numismatică, deopotrivă din țară și de peste hotare. Totodată, acest eveniment oferă iubitorilor de istorie șansa de a pătrunde în tainele celor mai noi descoperiri și cercetări, deschizându-le o fereastră spre lumile pierdute și comorile ascunse ale trecutului. Accesul publicului interesat să participe la lucrările acestui simpozion, se va face exclusiv pe bază de confirmare la adresa de email: contact@muzee-dambovitene.ro

PROGRAM*

Joi, 17.09.2026
Muzeului Tradițiilor Militare Dâmbovițene - Școala de Cavalerie

10.00-11.00: Înscrierea participanților
11.00-11.30: Deschiderea Simpozionului
Dr. ec. Corneliu Ștefan, Președintele Consiliului Județean Dâmbovița
Ovidiu Cîrstina, Manager al Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească”
Adrian Majuru, Director General, Muzeul Municipiului București
Aurel Vîlcu, Secretar Științific, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române
Emanuel Petac, Șeful Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române
Dan Pîrvulescu, Director, Muzeul Municipiului București

Peisaje culturale, habitat și organizarea spațiului: cercetări arheologice interdisciplinare
Sală conferințe etaj

Sesiunea I (11.30-13.30), moderator: Vasile Opriș

Cătălin Lazăr, Cine face arheologie astăzi în România? Între universități, institute și firme private: o analiză preliminară
Marian Cosac, George Murătoreanu, Alexandru Radu, Daniel Vereş, Ştefan Vasile, Walter Alves Neves, André Strauss, Giancarlo Scardia, Ximena Villagran, Rodrigo Elias de Oliveira, Mark Oliver Rohring Hubbe, Gabriel Rocha da Silva, Leticia Valota, Maria Helena Madalosso Senger, Loredana Niţă, Monica Mărgărit, Zoltán-József Botha, Gabriel Șerbănescu, Dan Lucian Buzea, József Puskás, Iuliana Bartok, Horia Ghiţă, Vlăduţ Georgescu, Ionel Geambașu, Mădălina Stănescu, Ionuţ Stănescu, Mihai Caminschi, Elena Dihoiu, Florin Danciu, Hunor Flavius Crișan, Andrei-Victor Pavliuc, Elena-Cristina Iarca, Raluca Toader, Victor Ștefan Oncescu, Andrei Preda, Alexandru Motoroi, Cercetarea arheologică a carstului din Cheile Vârghișului (jud. Harghita) – rezultate și perspective
Mihai Caminschi, Ștefan Vasile, Marian Cosac, George Murătoreanu, Alexandru Radu, Dan Lucian Buzea, Ionel Geambașu, Mădălina Stănescu, Gabriel Sebastian Șerbănescu, Vlăduț-Andrei Georgescu, Valentin Georgescu, Daniel Vereș, Taxonomia și tafonomia asociației faunistice de vertebrate mari din situl paleolitic mijlociu Abri 122/1200 (Munții Perșani, România)
George Murătoreanu, Influența condițiilor climatice asupra mobilității comunităților gravettiene în Carpații de Curbură
Adrian Bălășescu, Noi perspective arheozoologice asupra culturii Hamangia (mileniile VI-V î.e.n.)
Vasile Opriș, Mihai Constantinescu, Theodor Ignat, Sorin Ailincăi, Elena Gavrilă, Vlad Bîndea, Adelina Darie, Mădălina Voicu, Cristian Roth, Bogdan Manea, Adrian Șerbănescu, Mihaela Golea, David Baciu, Cercetări arheologice la Glina-Bălăceanca. Rezultatele campaniei 2026

Sesiunea II (15.30-17.10), moderator: Theodor Ignat

Mădălina Stănescu, O sinteză a rezultatelor cercetărilor arheologice din așezarea Precucuteni de la Movilița, județul Vrancea
Despina Măgureanu, David Baciu, Așezarea de la Tinosu. Recuperări – Să nu uităm de animale!
Alexandra Postelnicu, Gestionarea apei și transformările urbane ale Histriei antice
Ioan C. Opriș, Alexandru Rațiu, Raluca Moței, Ioana Manea, Mihai Duca, Capidava 2026. Considerații preliminare privind cercetările din sectorul VII intra muros
Elek Popa, Bogdan Ciupercă, Tudor Hila, Cătălin Dîscă, Analiza materialului faunistic provenit din așezările medieval-timpurii de la Târgșorul Vechi –Balastieră

Sesiunea III (17.30-19.10), moderator: Elena Gavrilă

Camelia-Mirela Vintilă, George Trohani, Adrian Bălășescu, Ce ne spun gropile medievale despre trecut? O incursiune în complexele tip groapă descoperite în așezarea medievală de la Cernica (sec. XVI-XVIII)
Gabriel Vasile, Franceska Știrbu, Os japonicum: o variantă anatomică neobișnuită identificată în cimitirul medieval de la Buftea La Cârna/Mănești (secolele XVI–XVII)
Diana Sonu, Ioana Manea, Theodor Ignat, În căutarea lui Nicolae Mavrocordat: cercetări arheologice la Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia
Theodor Ignat, Raluca Moței, Elena Gavrilă, Adelina Darie, Vlad Bîndea, Ioana Manea, Diana Sonu, Între comercial și rezidențial: contribuții la harta arheologică a Bucureștiului prin vestigiile din strada Căldărari din zona pasajului de la Piața Unirii.
Raluca Moței, Andrei Măgureanu, Theodor Ignat, Hanul Solacolu. O perspectivă arheologică
19.30-20.15: Vizită ghidată în expoziția Muzeului Tradițiilor Militare Dâmbovițene – Școala de Cavalerie, realizată de doamna Irina Cîrstina

Vineri, 18.09.2026
Cultura materială în context: interpretarea artefactului în cercetarea arheologică

Sală conferințe etaj

Sesiunea IV (09.30-11.10), moderator: Raluca Moței

Toader Raluca-Mihaela, Gest, eroare și învățare în paleolitic: o abordare metodologică pentru identificarea novicilor în ansamblurile litice
Adina Boroneanț, Transformări materiale și biografii ceramice în neoliticul timpuriu la Porțile de Fier
Monica Mărgărit, Meda Toderaș, Podoabele confecționate din cochilie de Spondylus din tell-ul gumelnițean de la Pietrele (jud. Giurgiu)
Adelina Darie, Vasile Opriș, Paul Popa, Cercuri de cupru: longevitatea brățărilor de cupru în regiunea carpato-balcanică și noi dovezi de la Chitila-Fermă
Dragoș Mirea, Daniel Stoicescu, Ioana Porosnicu, Ana Ilie, Bernard Randoin, Analize arheometrice asupra unor piese din cupru și aur descoperite în tell-ul eneolitic de la Hârșova, jud. Constanța

Sesiunea V (11.30-12.50), moderator: Dan Pîrvulescu

Dragoș Mirea, Ana Ilie, Analize PIXE și XRF asupra unor obiecte de cupru descoperite în tell-ul eneolitic de la Geangoești
Sorin Cleșiu, Rezultatele preliminare ale cercetărilor arheologice preventive de la Snagov Vlădiceasca, 2026
Liana Oța, Fibulele ca element de inventar în mormintele sarmatice din Muntenia și Moldova
Iulia Ananina, Corina Anca Simion, Cristian Mǎnǎilescu, Maria Valentina Luca-Ilie, Doru Gheorghe Pǎceşilǎ, Dragoş Alexandru Mirea, Datări radiocarbon și analiza XRF aplicate pe hârtie istorică (1877–2024): potențial arheometric pentru documente muzeale

Joi, 17.09.2026
Monedă, schimb și economii regionale la Dunărea de Jos în Antichitate și începutul Evului Mediu
Sală conferințe parter

Sesiunea VI (11.30-13.30), moderator: Emanuel Petac

Irina Cîrstina, Aurel Vîlcu, Tezaurul de tetradrahme de tip Macedonia Prima și Thasos descoperit la Ocnița, județul Dâmbovița
Radu-Gabriel Dumitrescu, Structura emisiunilor republicane romane în tezaurele din colecția Muzeului Olteniei Craiova
Mihai Dima, Bogdan Ciupercă, Tezaurul de monede romane și podoabe descoperit pe raza localității Apostolache, jud. Prahova (sec. I p.Chr.)
Ana-Maria Baltă, Noi date privind producția monetară a orașelor Nicopolis ad Istrum și Philippopolis în perioada 193-211 p.Chr.
Theodor Isvoranu, Sebastian Matei, Un tezaur de monede romane imperiale din argint descoperit la Siriu, jud. Buzău (sec. IV p.Chr.)
Aurel Vîlcu, Alexandra Țârlea, Moneda bizantină la Histria (sectorul Acropolă Centru-Sud) în lumina cercetărilor efectuate în anii 2013-2019

Circulație monetară și conectivitate economică în spațiul carpato-danubiano-pontic din Evul Mediu până în epoca modernă

Sesiunea VII (15.30-17.30), moderator: Aurel Vîlcu

Alexandru Simon, Legitimarea prin monedă: Petrusian, Ştefan al II-lea şi Iancu de Hunedoara Blaskó Marius, Târgoviște în Războiul cel Lung în lumina descoperirilor monetare
Marius Păduraru, Ioan−Andi Pițigoi, Haraciul Țării Românești pe anul 1673. Peripețiile recuperării acestuia la începutul domniei lui Gheorghe Duca (1673−1674)
Dan Pîrvulescu, Alina Pîrvulescu, Monede medievale provenite din cercetările arheologice desfășurate la Cernica și păstrate în colecțiile Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”
Emanuel Petac, Despre piesele cu efigia lui Mihai Viteazul produse de E. W. Becker
Dorel Bălăiță, Jetoane ale minelor de lignit din județul Dâmbovița
19.30-20.15: Vizită ghidată în expoziția Muzeului Tradițiilor Militare Dâmbovițene – Școala de Cavalerie, realizată de doamna Irina Cîrstina.
Colectivul de organizare al Simpozionului este alcătuit din Dan PÎRVULESCU, director, Vasile OPRIŞ, șef Secţie Arheologie Sistematică și Istorie, Theodor IGNAT șef Secție Arheologie Preventivă (Muzeul Municipiului Bucureşti), Irina CÎRSTINA, muzeograf (Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște), Radu BĂJENARU, director, Aurel VÎLCU, secretar științific (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române), Emanuel PETAC șeful Cabinetului Numismatic (Biblioteca Academiei Române).

Adrese desfăşurare:
Muzeului Tradițiilor Militare Dâmbovițene - Școala de Cavalerie, Bulevardul Regele Carol I nr. 49, Târgoviște, jud. Dâmbovița

* Timpul alocat fiecărei lucrări, inclusiv discuțiilor aferente, este de 20 de minute.

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti.

Masca rituală de la Uivar, istoria care poate fi atinsă

 

Masca rituală de la Uivar, istoria care poate fi atinsă

Continuăm prezentarea celor zece artefacte reproduse în cadrul proiectului tACT!l cu una dintre cele mai tulburătoare descoperiri ale neoliticului bănățean: masca rituală de la Uivar. Modelată în urmă cu aproximativ 6.700 de ani, din lut amestecat cu pleavă, asemănător celui folosit la ridicarea locuințelor, masca era destinată ceremoniilor comunității Vinča. Proporțiile ochilor, alveolele pentru dinți din lemn și deschiderea pentru respirație arată că obiectul putea fi purtat. Potrivit interpretării arheologice, masca era folosită într-un singur ritual, menit să protejeze o casă nouă. La încheierea ceremoniei, era spartă intenționat, iar o parte era îngropată la temelia locuinței. Acolo își continua rostul protector, legată pentru totdeauna de casa pentru care fusese creată. Figurina descoperită la Liubcova, reprezentată cu o mască în mână, oferă un indiciu suplimentar despre locul acestor obiecte în viața comunităților neolitice.

Reproducerea 3D realizată prin proiectul tACT!l va integra un fragment ceramic autentic, datând din aceeași perioadă și realizat printr-o tehnică asemănătoare. Persoanele nevăzătoare vor putea percepe forma reconstituită a măștii și textura reală a materialului arheologic. Cele zece reproduceri vor fi însoțite de planșe tactile și de narațiuni istorico-fantastice în format audio. Patrimoniul devine astfel o experiență accesibilă, construită prin atingere, ascultare și cunoaștere.

tACT!l este un proiect marca TactileLibrary, realizat împreună cu Muzeul Național al Banatului și Universitatea de Vest din Timișoara, sponsorizat în exclusivitate de Continental Anvelope România.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

Scoarțe muntenești și dobrogene. Un secol de motive populare

 

Miercuri, 16 septembrie 2026, este ultima zi în care puteți vizita, la Muzeul de Etnografie „Vergu-Mănăilă”, expoziția temporară „Scoarțe muntenești și dobrogene. Un secol de motive populare” organizată de Muzeul Județean Buzău în parteneriat cu Muzeul de Artă Populară Constanța.

Aceasta expoziție aduce în prim plan simbolistica și culorile fascinante din viața satului muntean și a celui dobrogean de odinioară, transpuse în scoarțe țesute cu trudă și migală - mai mult decât obiecte decorative, păstrătoare ale unor amintiri și crâmpeie din viața oamenilor de atunci și de acolo. 

Vă așteptăm cu drag!

#creștemîmpreunămințișisufleteConsiliul Județean BuzăuMuzeul de Etnografie „Vergu-Mănăilă”

 

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean Buzău.

𝑵𝑶𝑽𝑰𝑶𝑫𝑼𝑵𝑼𝑴 – 𝑼𝑳𝑻𝑰𝑴𝑨 𝑭𝑹𝑶𝑵𝑻𝑰𝑬𝑹Ă

 

𝑵𝑶𝑽𝑰𝑶𝑫𝑼𝑵𝑼𝑴 – 𝑼𝑳𝑻𝑰𝑴𝑨 𝑭𝑹𝑶𝑵𝑻𝑰𝑬𝑹Ă

Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, instituție subordonată Consiliului Județean Vaslui, vă invită la vernisajul expoziției temporare „𝑵𝑶𝑽𝑰𝑶𝑫𝑼𝑵𝑼𝑴 – 𝑼𝑳𝑻𝑰𝑴𝑨 𝑭𝑹𝑶𝑵𝑻𝑰𝑬𝑹Ă”, care va avea loc joi, 17 septembrie 2026, ora 11:00, în Sala „ARTA”. Expoziția este realizată cu bunuri culturale din patrimoniul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

Poziționarea strategică a cetății Noviodunum pe cel mai important vad de trecere al Dunării de Jos a atras atenția mai multor popoare de-a lungul timpului, influențând constant evoluția culturală a așezării. Expoziția temporară își propune să readucă la viață pagini mai puțin cunoscute din trecutul tumultuos al sitului arheologic de la Isaccea. Prin intermediul unei selecții de piese remarcabile – de la armament până la podoabe și obiecte de uz cotidian – vizitatorii vor putea descoperi dinamica vieții la frontieră și interferențele culturale care au definit acest spațiu unic.

Expoziția „𝑵𝑶𝑽𝑰𝑶𝑫𝑼𝑵𝑼𝑴 – 𝑼𝑳𝑻𝑰𝑴𝑨 𝑭𝑹𝑶𝑵𝑻𝑰𝑬𝑹Ă” va putea fi vizitat în perioada 17 septembrie – 22 noiembrie 2026, în Sala „ARTA” a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui.
• Colaboratorii din partea Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea sunt:
o Dr. Sorin Cristian Ailincăi, managerul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea;
o Dr. Aurel-Daniel Stănică, arheolog și cercetător științific la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

• Prezintă: 

o Prof. dr. Ramona-Maria Mocanu, managerul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui;
o Dr. Aurel-Daniel Stănică, arheolog și cercetător științific la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea;
o Drd. Andrei Archiudean, muzeograf la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui.
• Organizatorii acestui proiect expozițional sunt:
o Prof. dr. Ramona-Maria Mocanu, managerul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui;
o Drd. Mălina-Andreea Libiț, arheolog la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui;
o Drd. Andrei Archiudean, muzeograf la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui;
o Drd. Adrian-Ionuț Gîlea, istoric la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui.

• Din echipa de proiect fac parte:
o Radu Anicolăiesei, restaurator la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui;

Vă invităm să treceți pragul muzeului pentru a explora secretele uneia dintre cele mai fascinante cetăți dunărene!

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” din Vaslui.

Maramă de Muscel

 

Exponatul săptămânii: „Maramă de Muscel”

Eleganța costumului popular femeiesc de sărbătoare din zona Muscelului, conferită de materiale, tehnici de lucru și compoziții ornamentale, este amplificată de maramă, piesa textilă ce acoperă capul femeii căsătorite.

Marama de Muscel (județul Argeș) are o lungime de aproape patru metri și este țesută integral din borangic (urzeală și băteală), fiind decorată în tehnica alesului „printre fire” la războiul de țesut, cu mătase albă și fir metalic auriu.

La capetele piesei se dezvoltă o compoziție decorativă având ca motiv o reprezentare stilizată a „pomului vieții”. Același motiv se regăsește și pe bordura desfășurată pe toate cele patru laturi ale piesei. Mijlocul maramei este decorat în aceeași tehnică, cu motive rombiforme.

Marama prezentată este lucrată în al doilea sfert al secolului al XX-lea și a intrat în patrimoniul muzeului în anul 2002. 

Datorită stării de fragilitate a piesei la momentul achiziției, în anul 2015 marama a fost restaurată și consolidată în laboratorul muzeului.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

𝐅𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐄𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐜𝐮 𝐌𝐨𝐳𝐚𝐢𝐜 𝐝𝐢𝐧 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬

 

𝐄𝐗𝐏𝐎𝐍𝐀𝐓𝐔𝐋 𝐋𝐔𝐍𝐈𝐈 𝐒𝐄𝐏𝐓𝐄𝐌𝐁𝐑𝐈𝐄 𝟐𝟎𝟐𝟔. 𝐅𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐄𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐜𝐮 𝐌𝐨𝐳𝐚𝐢𝐜 𝐝𝐢𝐧 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬 

Amenajarea falezei de vest a Tomisului antic, în strânsă legătură cu viața portuară și tranzitul de mărfuri, avea să genereze construirea, undeva la începutul secolului al IV lea p.Chr., a unui impozant edificiu, destinat a avea o dublă funcțiune: nucleu economic asociat schimburilor comerciale și centru administrativ social al urbei tomitane, îndeplinind totodată și un rol practic, acela de contrafort al falezei înalte, a cărei stabilitate era asigurată în acest mod. Un element important al acestui edificiu îl constituia un impresionant paviment cu mozaic policrom, aproximat a avea 2000 mp în antichitate, din care se păstrează în prezent circa 400 mp.

Edificiul a funcționat pe parcursul a două secole, timp în care a cunoscut diferite îmbunătățiri și prefaceri. Existența sa a fost marcată de cel puțin un cutremur devastator, distrugerea monumentului fiind pusă chiar pe seama unui astfel de episod seismic, petrecut probabil în secolul al VI lea p.Chr.

Construcția se întindea pe trei terase, legate între ele prin scări, făcându se astfel trecerea de la nivelul cel mai jos, corespunzând portului antic (terasa a III a), până la nivelul sălii cu mozaic (terasa I), de pe care se urca la nivelul orașului antic.

 
Terasa I, cea a marii săli cu mozaic, funcționa probabil în antichitate ca loc al întrunirilor economice, sociale și politice, un fel de for al orașului din acea perioadă. Sala cu mozaic era închisă pe toate laturile și acoperită probabil de un acoperiș ușor, în două ape. Pereții sălii erau placați cu marmură albă și colorată, unele plăci fiind nedecorate, altele cu reprezentări vegetale, geometrice, zoomorfe și antropomorfe. Caracteristice acestei prime terase (Sala cu mozaic) sunt prezența unei nișe și a unui podium de piatră, ambele reprezentând, fără nicio îndoială, adăugiri și modificări ulterioare construirii încăperii cu mozaic.

***

Sunt prezentate patru fragmente de mozaic, restaurate cu ajutorul unui colectiv de specialiști și studenți de la Universitatea Națională de Arte din București, coordonați de dr. Romeo Constantin Gheorghiță. La restaurare s-au folost tesserae-le originale, fiind refăcut și stratul-suport, cu respectarea structurii și tipurilor de materiale folosite. 

Decorul acestor fragmente constă în motive geometrice variate, în ansamblul mozaicului motivele care îl compuneau oferind o imagine plăcută din orice punct ar fi fost privite. Organizarea motivelor decorative era făcută prin împărțirea suprafeței într o înșiruire de câmpuri pătrate și dreptunghiulare, toate încadrate de un chenar lat.
Raportat la lungimea totală a sălii ar fi existat patru câmpuri dreptunghiulare, între care se intercalau trei pătrate, dar din păcate s au păstrat doar zone din primele două câmpuri dreptunghiulare și din primele două câmpuri pătrate, dinspre sud est. 

În partițiile pătrate se înscria câte un cerc, împărțit la rândul său în mai multe forme geometrice de către motive de încadrare precum panglica, funia dublă sau simplă, valul etrusc etc. Fiecare dintre aceste mici spații astfel delimitate conținea câte un motiv decorativ distinct. 

Pietricelele care alcătuiesc mozaicul au dimensiuni variate, în funcție de complexitatea motivului pe care îl compun. Culorile folosite sunt alb, crem, galben, roșu, verde închis, negru.

***

Exponatul lunii septembrie 2026 poate fi admirat în format fizic la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7, municipiul Constanța, începând de vineri, 11 septembrie 2026, timp de o lună. 

𝐑𝐞𝐬𝐭𝐨𝐫𝐞𝐝 𝐅𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭𝐬 𝐟𝐫𝐨𝐦 𝐭𝐡𝐞 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐌𝐨𝐬𝐚𝐢𝐜 𝐄𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐞 𝐚𝐭 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬

The arrangement of the western seafront of ancient Tomis, closely connected to port activity and the transit of goods, led—at the beginning of the 4th century AD—to the construction of an imposing building designed to fulfil a dual function: an economic nucleus associated with commercial exchanges and a social administrative centre of the Tomitan city, while also serving a practical purpose as a buttress for the high cliff, whose stability was thereby ensured.
A key element of this building was an impressive polychrome mosaic pavement, estimated to have covered around 2,000 square metres in antiquity, of which approximately 400 square metres are preserved today.

The building was in use for two centuries, during which time it underwent various improvements and alterations. Its existence was marked by at least one devastating earthquake, the destruction of the monument being attributed to such a seismic event, which probably occurred in the 6th century AD. 

The building stretched over three terraces, connected by stairs, thus making the transition from the lowest level, corresponding to the ancient port (terrace III), to the mosaic hall (terrace I), from which one could climb to the level of the ancient city. 

Terrace I, the one with the large mosaic hall, probably functioned in ancient times as a place for economic, social and political gatherings, a kind of forum for the city at that time. The mosaic hall was enclosed on all sides and probably covered by a light, gabled roof. The walls of the hall were clad with white and coloured marble, some slabs undecorated, others with plant, geometric, zoomorphic and anthropomorphic representations. 

Characteristic of this first terrace (the Mosaic Hall) are the presence of a niche and a stone podium, both of which are undoubtedly additions and modifications made after the mosaic room was built. 

***

Four mosaic fragments are presented, restored with the help of a team of specialists and students from the National University of Arts in Bucharest, coordinated by Dr. Romeo Constantin Gheorghiță. The restoration used the original tesserae, and the support layer was also reconstructed, with full respect for the structure and types of materials originally employed.

The decoration of these fragments consists of varied geometric motifs; within the overall mosaic, the motifs that composed it offered a pleasing visual effect from any point of view.

The organization of the decorative motifs was achieved by dividing the surface into a sequence of square and rectangular fields, all framed by a wide border.

In relation to the total length of the hall, there would have been four rectangular fields, interspersed with three squares, but unfortunately only areas of the first two rectangular fields and the first two square fields, towards the South East, have been preserved. Each square field contained a circle, which was in turn divided into several geometric shapes by framing motifs such as ribbon, double or single rope, Etruscan wave, etc. Each of these small spaces thus delimited contained a distinct decorative motif. 

The pebbles that make up the mosaic vary in size depending on the complexity of the motif they compose. The colours used are white, cream, yellow, red, dark green and black.

Curator: Aurel Mototolea

https://minac.ro/exponatul-lunii-septembrie-2026.../

 
#MINAC #Exponatullunii #septembrie2026 #mozaic #EdificiuRoman #antichitate #muzeu #istorie #patrimoniu #Tomis

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.