Lansarea oficială a cărții în limba română "Expediţia Belgica 1897-1899, prima expediţie care a iernat în apele Antarcticii: o poveste a unor realizări ştiinţifice extraordinare şi a rezistenţei umane"

 

Vă aducem în atenție următorul eveniment:

Miercuri, 7 octombrie 2026, întâlniri cu Prof. Emerit. Patrick De Deckker, geolog, micropaleontolog și membru al Academiei de Științe a Australiei.

Cu o bogată activitate științifică ce include cercetări privind istoria schimbărilor climatice și impactul acestora asupra mediilor terestre și marine, Patrick De Deckker este autorul cărții "The Belgica Expedition 1897–1899", dedicată uneia dintre cele mai importante expediții științifice din istoria Antarcticii.

Expediția Belgica (1897–1899) a fost prima expediție care a petrecut iarna în Antarctica, iar la bordul navei s-a aflat și savantul român Emil Racoviță.

Lansarea oficială a cărții în limba română "Expediţia Belgica 1897-1899, prima expediţie care a iernat în apele Antarcticii: o poveste a unor realizări ştiinţifice extraordinare şi a rezistenţei umane", va avea loc în data de 7 octombrie 2026, la ora 11:00, la Clubul Casei Universitarilor.

De la ora 18:00, în Amfiteatrul de Zoologie al Facultății de Biologie și Geologie, autorul va prezenta cartea și aspecte din activitatea sa științifică, urmate de un dialog cu publicul.

 

Sursa informațiilor Facultatea de Biologie și Geologie UBB Cluj.

Lumea fără soare – Peștera Movile, 40 de ani de la descoperire

 

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” marchează 40 de ani de la descoperirea Peșterii Movile printr-o expoziție dedicată unuia dintre cele mai neobișnuite ecosisteme subterane cunoscute. 

Vernisajul va avea loc joi, 3 septembrie 2026, de la ora 18:00, în prezența curatorului expoziției, Ruxandra Nițescu, bioecolog, alături de Cristian Lascu, geolog, speolog si descoperitor al Peșterii Movile, Dr. Șerban Sarbu, biospeolog și cercetător al ecosistemului Peștera Movile, Mihai Hristescu, speolog și președintele GESS (Grupul de Explorări Subacvatice și Speologice) și Dr. Alexandra-Maria Hillebrand-Voiculescu, cercetătoare în cadrul Compartimentului de Biospeologie și Edafobiologie al ISER.

Mediul subteran adăpostește o diversitate extraordinară, de la formațiuni spectaculoase și galerii șerpuitoare, până la săli vaste și o faună unică, adaptată unor condiții extreme. Nu este de mirare că oamenii de știință îl consideră o adevărată „capsulă a timpului”.
Descoperită accidental în 1986, în apropiere de Mangalia, Peștera Movile avea să dezvăluie primul ecosistem terestru chemoautotrof cunoscut de pe planetă: o lume subterană care funcționează independent de lumina solară. Aici, la o adâncime de aproximativ 20 de metri, viața nu depinde de soare, ci de energie chimică. La baza întregii rețele trofice se află microorganisme remarcabile, care transformă hidrogenul sulfurat și metanul din pământ în materia organică ce hrănește întregul ecosistem.

În acest întuneric, organismele au renunțat la structurile costisitoare energetic devenite inutile, pierzându-și complet ochii și pigmentația, și au dezvoltat adaptări specifice vieții subterane: un metabolism lent, un corp alungit, care le permite să se strecoare prin pasaje înguste, și organe senzoriale foarte dezvoltate, care le ajută să se orienteze și să vâneze în lipsa luminii. Peștera adăpostește o faună de nevertebrate cu un grad remarcabil de endemism: multe dintre speciile care trăiesc aici nu au fost identificate nicăieri altundeva pe Pământ, iar unele sunt atât de puțin cunoscute încât nu au încă un nume popular.

La 40 de ani de la descoperirea Peșterii Movile, această lume continuă să fie explorată, cercetată și documentată. Pentru a marca acest moment aniversar, aducem în prim-plan imagini care surprind Peștera Movile de la primele incursiuni în subteran și până în prezent, construind, împreună, povestea descoperirii și explorării unei lumi subterane care a rămas ascunsă, timp de milioane de ani, de lumina și influența directă a suprafeței.

a vernisaj, intrarea este liberă. Ulterior, expoziția „Lumea fără soare – Peștera Movile, 40 de ani de la descoperire” va putea fi vizitată în circuitul permanent al muzeului până pe 25 octombrie 2026.

Sponsor principal al Muzeului: MOL România.

#muzeulantipa #expozitietemporara #LumeaFaraSoare

 

Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".

Arheologie sub clar de lună - Omul preistoric din Cheile Vârghișului

 

Lecție de arheologie publică 

Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la înființarea MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, acesta în parteneriat cu Departamentul de Geografie, Universitatea Valahia din Târgovişte, organizează lecția de arheologie pentru public cu titlul „Arheologie sub clar de lună - Omul preistoric din Cheile Vârghișului”, susținută de prof. univ. dr. habil. Cosac Marian.

Evenimentul va avea loc sâmbătă 25 iulie 2026, de la ora 21:00, la Tabăra Arheologică din Cheile Vârghișului, jud. Covasna (tabăra de corturi).

De-a lungul timpului, în peșterile din Cheile Vârghișului (peste 130 de grote, adăposturi și alte formațiuni geologice de acest fel) s-au descoperit dovezi ale existenței umane din ultimii 100 de mii de ani, peșterile fiind locuite periodic de omul din Neanderthal, continuând după ultima erupție a vulcanului din vârful Ciomadu când s-a format lacul Sfânta Ana (acum 27 mii de ani), și până în sec. XIII-lea (epoca medievală). 

Viaţa comunităţilor umane preistorice a fost condiţionată de o serie de factori, dintre care menţionăm: sedentarizarea comunităţilor umane (neolitic), domesticirea animalelor, vânătoarea, practicarea agriculturii, a metalurgiei (cuprului, aurului și bronzului), precum şi confecţionarea uneltelor, obiectelor şi armelor din diferite materii prime. 

În cursul cercetărilor arheologice din Cheile Vârghișului, în ultimii ani au fost descoperite numeroase unelte din piatră (paleolitic, neolitic și eneolitic), din cupru și bronz (eneolitic și epoca bronzului), fragmente de vase ceramice, dar și resturile faunistice ale animalelor vânate de oamenii preistorici (erbivore și carnivore).
Arealul carstic al Cheile Vârghișului prezintă un potențial ridicat în arhivarea patrimoniului cultural material, realitate relevată de cercetările arheologice efectuate sub egida Universității Valahia din Târgoviște alături de care au luat parte de-a lungul timpului mai mulți cercetători cu diferite specializări în geologie, geografie, sedimentologie, topografie, speologie, arheozoologie, arheologie, patrimoniu și altele.

Vă așteptăm cu drag!

Pentru mai multe detalii vă rugăm să ne contactaţi la numărul 0267/314139 sau pe e-mail secretariat@mncr.ro.
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni
Sf. Gheorghe, str. Gábor Áron, Nr.16
Tel: 0267314139
www.mncr.ro/www.facebook.com/mncro
secretariat@mncr.ro

 

 

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

Expoziția 𝐆𝐚𝐥𝐞𝐫𝐢𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐞𝐧𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐚𝐥𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐞𝐬̧𝐭𝐞𝐫𝐚 𝐂𝐨𝐥𝐢𝐛𝐨𝐚𝐢𝐚

 

Expoziția 𝐆𝐚𝐥𝐞𝐫𝐢𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐞𝐧𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐚𝐥𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐞𝐬̧𝐭𝐞𝐫𝐚 𝐂𝐨𝐥𝐢𝐛𝐨𝐚𝐢𝐚 la Cabana Vadu Crișului

Programul de vizitare este de marți până duminică, între orele 9.00-16.30, ultima intrare. Accesul este liber pentru vizitatorii Peșterii Vadu Crișului.

Muzeul Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal face cunoscut publicului faptul că expoziţia 𝐆𝐚𝐥𝐞𝐫𝐢𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐞𝐧𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐚𝐥𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐞𝐬̧𝐭𝐞𝐫𝐚 𝐂𝐨𝐥𝐢𝐛𝐨𝐚𝐢𝐚, 𝐁𝐢𝐡𝐨𝐫, 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 – 𝟑𝟏𝟔𝟒𝟎 𝐁𝐏 (𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭 𝐟𝐫𝐚𝐧𝐜𝐨-𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐬̧𝐢 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞), realizată de Muzeul Țării Crișurilor și Aven d’Orgnac Grand Site de France, va putea fi vizitată de mâine, 11 iunie a.c., la Cabana Vadu Crișului.

Cea mai spectaculoasă descoperire paleolitică din Bihor o reprezintă cea făcută în Peştera Coliboaia situată în raza comunei Pietroasa, pe valea Sighiştelului, la aproximativ 5 km est de satul Sighiştel. Desenele sunt realizate cu cărbune pe ambii pereţi ai sălii şi reprezintă un bizon , un cal , două capete de rinocer , unul sau poate chiar două capete de urs şi un animal nedeterminat (cal sau felină).

Expoziţia aduce în atenţia publicului istoria descoperirii şi imagini cu desenele paleolitice descoperite în peştera Coliboaia – cele mai vechi din Europa Centrală, care au fost datate cu o vechime de 31640 B.P. ani în urma analizelor radiometrice – şi este rezultatul unei colaborări ştiinţifice între cele două instituţii muzeale, din România și Franța.Această colaborare s-a concretizat printr-un proiect de cercetare derulat de Muzeul Ţării Crişurilor în 2011 şi la care partenerii instituţiei muzeale orădene au fost Ambasada Franţei în România, Asociația Franţa-România Speologia, Consiliul Judeţean Bihor, Federaţia Română de Speologie, Parcul Natural Apuseni şi Asociaţia „Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor”. Peștera Coliboaia a fost inclusă pe lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, primul pas oficial pentru recunoașterea internațională a sitului ca bun de valoare universală excepțională.

Curatorul expoziției este arheologul Călin Ghemiș, muzeograf la Serviciul Arheologie și restaurare al Muzeului Ţării Crişurilor Oradea.

Expoziția va rămâne deschisă în perioada iunie - octombrie.
Vă așteptăm!

 

Sursa informațiilor Muzeul Ţării Crişurilor Oradea - Complex Muzeal.

Omul și peștera. Arta în peșteri Marcian Bleahu

 

În anul aniversar 2026 „120 de ani în slujba cercetării geologice” Muzeul Geologic Naţional organizează sâmbătă, 14 martie, începând cu ora 12:00, un eveniment dedicat personalității lui David Marcian Bleahu, sub tema:

„Omul și peștera. Arta în peșteri
Marcian Bleahu”

Evenimentul își propune să aducă în prim-plan contribuția excepțională în speologie a lui Marcian Bleahu, fondator al Muzeului Geologic Naţional şi al Federației Române de Speologie – personalitate marcantă a științei românești și promotor al cercetării carstice.

Manifestarea va debuta în holul principal al Muzeului Geologic Național, prin depunerea de flori la bustul lui Marcian Bleahu, ca gest simbolic de recunoștință față de activitatea și moștenirea sa științifică.

Programul va continua în sălile de conferință de la parterul muzeului (Șoseaua Kiseleff, nr. 2), unde vor fi prezentate și expuse materiale dedicate operei și personalității sale, astfel:
- Alocuţiunile invitaților;
- Prezentări tematice;
- Expoziția de fotografii reprezentative din arhiva dedicată, alăturate materialelor aniversare, printre care se regăsesc și piese de patrimoniu speologic precum perle de cavernă și un fragment de stalactită, recoltat din peșteră chiar de Marcian Bleahu, mărturii autentice ale activității sale de cercetare;
- Semnarea Cărții de Onoare Marcian Bleahu și a Muzeului Geologic Național (invitații sunt rugați să consemneze prezența printr-un gând ca mărturie a participării la un moment special).

Prin această manifestare, la care vă invităm să vă alăturaţi, dedicată valorificării patrimoniului geologic și memoriei cercetării românești, evidențiind contribuția mentorilor care au marcat evoluția geologiei și speologiei în România, Muzeul Geologic Național reafirmă rolul său de instituție de cultură, știință şi educaţie.
Evenimentul este deschis publicului, în limita locurilor disponibile, fiind realizat în colaborare cu reprezentanți ai Societății de Geografie din România, ai Federației Române de Speologie şi ai Asociaţiei Speologice „Focul Viu” şi Institutul de Geodinamică Sabba S. Stefănescu.

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Geologic Național.

Cea de-a unsprezecea ediție a 𝐼𝑛𝑡𝑒𝑟𝑛𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 𝑊𝑜𝑟𝑘𝑠ℎ𝑜𝑝 𝑜𝑛 𝐼𝑐𝑒 𝐶𝑎𝑣𝑒

 

Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca (Institutul de Speologie "Emil Racovita" Cluj 1920), organizează, în perioada 8-14 februarie 2026, cea de-a unsprezecea ediție a 𝐼𝑛𝑡𝑒𝑟𝑛𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 𝑊𝑜𝑟𝑘𝑠ℎ𝑜𝑝 𝑜𝑛 𝐼𝑐𝑒 𝐶𝑎𝑣𝑒, un atelier internațional de lucru dedicat studiului peșterilor cu gheață și ghețarilor subterani, desfășurat în contextul declarării anului 2025 de către UNESCO drept 𝐴𝑛𝑢𝑙 𝐼𝑛𝑡𝑒𝑟𝑛𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 𝑎𝑙 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑒𝑟𝑣𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝐺ℎ𝑒𝑡̦𝑎𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟.

Desfășurat în localitatea Ghețari (jud. Alba), evenimentul reunește participanți din Austria, Croația, Franța, Grecia, Islanda, Macedonia de Nord, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Ungaria și Statele Unite ale Americii, care vor aborda subiecte privitoare la peșterile cu gheață, precum și la ghețarii de pietre și de suprafață din întreaga lume. Lucrările vor viza studii de dinamică a ghețarilor, de investigare a rolului acestora în alimentarea cu apă a acviferelor, studii paleoclimatice și biologice, acestea din urmă ajutând la înțelegerea biodiversității din peșteri și a mecanismelor fiziologice de adaptare a speciilor de nevertebrate cavernicole la temperaturi scăzute. 

Prelegerile vor fi urmate de vizite de cercetare în Peștera Ghețarul de la Scărișoara, cu scopul studierii dinamicii gheții în ultimul an și al colectării de probe pentru analize geochimice, geocronologice și biologice. Măsurătorile se produc în contextul fenomenului de topire accelerată a gheții în Peștera Ghețarul de la Scărișoara, ritmul de topire fiind, în prezent, mai mare decât oricând în ultimii 100 de ani (de când s-au efectuat cercetări în această peșteră). Potrivit cercetătorilor Aurel Perșoiu și Sanda Iepure „observațiile vor pune în evidență situația dramatică a ghețarilor (de suprafață și din subteran), a căror topire accentuată din ultimii ani va duce, foarte probabil, la dispariția lor completă din Europa în următoarele decenii”. 

Atelierul și cercetările din peștera Ghețarul de la Scărișoara sunt susținute financiar de către Academia Română Filiala Cluj-Napoca, Agenția Internațională pentru Energie Atomică, Societatea Internațională de Glaciologie, Comisia Europeană (prin proiectul Biodiversa+ Sub-BioMon) și sunt sprijinite de Primăria comunei Gârda de Sus (jud. Alba) și Administrația Parcului Natural Apuseni.
Evenimentul este organizat în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Aristotel din Thessaloniki, Universitatea din Zagreb, cu suportul Uniunii Internaționale de Speologie (Union Internationale de Spéléologie) și al Societății Internaționale de Geologie (International Geological Society), iar programul complet poate fi consultat accesând linkul: https://sites.google.com/view/iwic-xi/home. 

Informațiile ne-au fost puse la dispoziție de dr. Aurel Perșoiu, cercetător în cadrul Institutului de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române, și conf. univ. dr. Sanda Iepure, din cadrul Facultății de Biologie și Geologie a Universității „Babeș-Bolyai”.

 

Sursa informațiilor Academia Română Filiala Cluj-Napoca.

Ce citesc sau un alt fel de recomandări VIII

Pe aceeași temă: Ce citesc sau un altfel de recomandări I, II, III, IV, V, VI, VII.

În acest al optulea articol voi prezenta cărțile și revistele citite în 2025. Bineînțeles citesc și multe articole online, majoritate pot fi găsite pe grupul Știință pentru toți.

Cărți

 

 Dinosaurs and Prehistoric Life: The Definitive Visual Guide to Prehistoric Animals

 

 Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță, de Cristian Lascu, Helmut Ignat

Spre polul sud, de Emil Racoviță

Heirloom Plants. A complete compendium of heritage vegetables, fruits, herbs & flowers, de Thomas Etty & Lorraine Harriso

Remarkable trees, de Christina Harrison & Tony Kirkham

Grădina de legume a lui Oliver. Hrănirea familiei, hrănirea spirtului, de Oliver Puech

Pelerinajul electric, de Iulian Ignat

Dincolo de porțile rușinii, de Marian Tudor

Marea carte despre animale dispărute

Viața la omoruri, de Dan Antonescu

Crima imperfectă. Anchetele colonelului Antonescu, de Dan Antonescu

Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețele de socializare, de Mihnea Măruță

Regi, Sfinți și Anonimi. Cercetători și oseminte umane în arheologia din România, de Alexandra Ion

Purici, nomazi și supă de șobolan. Povești din Africa ecuatorială, de Andrei Daniel Mihalca

Sălbaticii copii dingo, de Vasile Ernu

Generația canibală, de Vasile Ernu

Primăvara la Bug, de Mircea Tănase

Enciclopedia cunoașterii, Cele șapte minuni ale lumii antice, de Gabriela Gîrmacea

Peștera Ghețarul de la Scărișoara, de Ovidiu Guja, Iosif Viehmann

Comorile numismaticii, de Szasz Carol Adam

Comori numismatice, de Szasz Carol Adam

Istoria mirodeniilor în Evul Mediu, de Michel Balard

România ca proiect. Studii despre o țară care a fost, care este și care va fi, de Dumitru Borțun

Dacă nu ești cuminte, vine țiganul și te fură!, de Gelu Duminică

Istoria nespusă a romilor din România, de la cea mai lungă perioadă de sclavie din Europa la Holocaust, de Ioan Valentin Negoi

Economie, corupție și politică în România lui Nicolae Ceaușescu, de Cosmin Popa

Strange creatures

Nettles & petals, de Jamie Walton

Jetoane de închisoare, de Dorel Bălăiță

Născut în URSS, de Vasile Ernu

Reviste

Historia, Historia Special, Magazin Istoric și Știință și Tehnică