Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2026 - VIDEO

1. Interesul pentru frumos și podoabe acum 6500 de ani se reflectă și în piesele de mai jos.

Povestea este interesantă pentru că avem de a face cu o raritate arheologică.

In săpăturile noastre din situl specific culturii Precucuteni de la Topolița, jud. Neamț, am găsit o piesă de lut, de numai 3,5 cm lungime, care prezenta patru perforații pe margini.

Cu certitudine este vorba de o piesă de podoabă, poate parte a unui colier, sau care putea fi prinsă pe haine.

La o analiză atentă am ajuns la concluzia că piesa noastră nu este nimic altceva decât o imitație în lut a unor piese de podoabă realizată din scoica Spondylus, descoperite în faimosul depozit/tezaur de la Cărbuna, din Republica Moldova (imaginea din dreapta).

Acest lucru ne confirmă că acum mai bine de șase milenii, anumite bunuri, cu valoare socială, erau imitate, sau prototipul acestora circula pe spații largi.

#archaeology #prehistory #heritage #adornaments #imitation #Neamt #RepublicofMoldova

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Povestea unui copil din Tomisul antic, păstrată aproape 2.000 de ani într-un sarcofag

3. Viața și moartea sunt bine sintetizate în aceste vârfuri de săgeată de acum 6000-4000 de ani.

În mai multe situri pe care le-am cercetat în județul Neamț, am descoperit mai multe tipuri de vârfuri de săgeată, lucrate din silex.

Cu lungimi cuprinse intre 1 și 4 cm, vârfurile de săgeată din imagine puteau fi arme mortale la vânătoare sau în conflictele intercomunitare. Utilitatea lor era condiționată și de dimensiunile lor.

Majoritatea pieselor din imagini provin din situri fortificate.

Caracteristicile morfologice sunt, în anumite situații, și un bun indicator cronologic. Spre exemplu, vârfurile cu baza puternic convexă sunt întâlnite doar în epoca bronzului.

#archaeology #prehistory #arrowhead #Cucuteni #BronzeAge #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Ce povești ascund descoperirile arheologice de la Murighiol?

În a doua jumătate a secolului al II-lea p.Chr., la Halmyris, în apropierea actualei localități Murighiol, o tânără pe nume Memmia Marcia a decedat la numai 19 ani.

Tatăl său, Memmius Marcus, și soțul său, Flavius Martinus, au dorit să-i păstreze amintirea prin ridicarea unui monument funerar. Inscripția amintește și un al treilea personaj, Flavius Secundus, posibil profesorul tinerei.

Descoperită în anul 1987, stela funerară ne dezvăluie, după aproape 1.900 de ani, o mică parte din povestea unei familii care a trăit la gurile Dunării, în vremea romanilor.

Cine a fost Memmia Marcia? Cum era viața la Halmyris în secolul al II-lea p.Chr.? Ce ne dezvăluie inscripția funerară despre oamenii care trăiau în această parte a Imperiului Roman?

Vă invităm la Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea, din cadrul ICEM TULCEA, să descoperiți această poveste!

#PoftițiLaMuzeu #MuzeuldeIstoriesiArheologieTulcea #VisitTulcea #Tulcea #Murighiol #Halmyris #DrumulCetatilor #Patrimoniu #ICEMTulcea

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea.

5. Obiecte călătoare. Importuri romane în teritoriul barbar de la răsărit de Carpați

Expoziţia „Obiecte călătoare. Importuri romane în teritoriul barbar de la răsărit de Carpați”

10 noiembrie 2026 – 31 ianuarie 2027
Vernisaj: marți, 10 noiembrie 2026, ora 13.00
Palatul Culturii - Muzeul de Istorie a Moldovei
Curator: dr. Ioan Iațcu

Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu Institutul de Arheologie Iași al Academiei Române – Filiala Iași, organizează expoziția „Obiecte călătoare. Importuri romane în teritoriul barbar de la răsărit de Carpați”, un proiect expozițional care aduce în atenția publicului o pagină mai puțin cunoscută a istoriei regiunii Moldovei: contactele și schimburile cu lumea romană în primele secole ale erei creștine.
„Când ne gândim la istoria Iașilor și a regiunii Moldovei, Imperiul Roman nu este, probabil, primul reper istoric care ne vine în minte. Cultura Cucuteni și, poate, celebrul mormânt getic de la Băiceni sunt mai degrabă printre reperele arheologice evocate de cei pasionați de istoria acestor locuri.

Și totuși, în perioada Imperiului Roman, mai ales în secolele al II -lea și al III-lea p. Chr., teritoriul situat la est de Carpați a fost marcat în mod deosebit de intens de schimburile cu marele Imperiu vecin”, precizează dr. Ioan Iațcu, curatorul expoziției.
Regiunile aflate în afara granițelor Imperiului Roman erau desemnate prin termenul Barbaricum. Departe de a fi izolate, comunitățile din aceste teritorii participau la o rețea complexă de contacte economice și culturale cu lumea romană, în special cu provinciile Dacia și Moesia Inferior.

Amforele pentru transportul vinului, vasele ceramice, paharele și mărgelele din sticlă, valoroasele seturi de veselă din argint și, mai ales, monedele romane de argint reprezintă mărturii concrete ale diversității și intensității acestor relații. Dincolo de valoarea lor materială, obiectele spun povești despre circulația bunurilor, despre gusturi și influențe culturale, dar și despre legăturile dintre populațiile aflate de o parte și de alta a granițelor Imperiului.
Expoziția reunește o selecție de asemenea artefacte, dintre care marea majoritate au fost descoperite pe teritoriul actualului județ Iași. Acestea ilustrează nu doar contactele dintre Imperiul Roman și Barbaricum, ci și rolul central pe care lumea romană îl avea în dinamica politică, economică și culturală a comunităților din afara granițelor sale.

Prin intermediul acestor „obiecte călătoare”, publicul este invitat să descopere o lume a interacțiunilor, în care bunurile și ideile traversau granițe, conectând comunități și teritorii. Totodată, expoziția oferă o nouă perspectivă asupra trecutului Moldovei și asupra locului pe care acest spațiu îl ocupa în contextul mai larg al lumii romane.

Vă invităm să vizitați expoziția „Obiecte călătoare. Importuri romane în teritoriul barbar de la răsărit de Carpați” și să descoperiți poveștile unor artefacte care, traversând spații și comunități, au ajuns să fie mărturii prețioase ale legăturilor dintre Moldova și Imperiul Roman.

#ObiecteCălătoare #MuzeulDeIstorieAMoldovei #PalatulCulturii #Iași #Istorie #Arheologie #ImperiulRoman #PatrimoniuCultural

Sursa informațiilor Palatul Culturii din Iași - Complexul Muzeal Național „Moldova".

6. Împreună cu un expert de la Institutul Național al Patrimoniului și cu sprijinul Primăriei Corabia, azi am demarat proiectul de conservare a zidului sudic de incintă al așezării civile de la Sucidava.

Sperăm că în viitorul apropiat trotuarele vor fi din sticlă și vom putea merge pe deasupra zidului, admirând această capodoperă din epoca romană!

#Arheologie #Archaeology #Sucidava #Corabia #JudetulOlt #EpocaRomana

Sursa informațiilor Florin Ciulavu.

7. O fortificație mai deosebită din timpul culturii Cucuteni, care ne-a așteptat să-i deslușim o mică parte din secrete.

În această zi rece de noiembrie am făcut o cercetare arheologică într-o așezare veche de aproape șase mii de ani, in localitatea Tazlău. Situl era menționat în literatura arheologică, dar nu era cunoscut nimic concret, cu excepția faptului că exista o locuire a culturii Cucuteni.

Cercetarea a fost posibilă pentru că am găsit înțelegere și sprijin din partea autorităților locale, care ne-au și vizitat pe teren.
Am avut surpriza să descoperim un bogat material eneolitic, care ne confirmă că locuirea din această fortificație a fost intensă.

Fortificația este deosebită prin sistemul defensiv, reprezentat de un șanț cu o deschidere la partea superioară de 35 m și o adâncime maximă de 4 m. Un detaliu interesant este că taluzul șanțului a fost protejat cu pietre de râu, situație mai rar atestată în mediul cultural Cucuteni.

Ca de obicei, suntem o echipă mică, dar determinată să descoperim cât mai mult din trecutul județului Neamț.

Nu știți cât de mult contează să ai colegi care să își doresc să ajute, mai ales când afară sunt 5 grade și bate vântul de îți ia lopata din mână cu tot cu pământ.

Un mare mulțumesc pentru ei!

#archaeology #Cucuteni #fortification #heritage #fieldwork #team

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. Ieri am avut bucuria unei vizite de doar două ceasuri la Muzeul Județean Satu Mare, în compania domnului director dr. Peter Levente Szocs.

Am descoperit un muzeu al cărui patrimoniu valoros este pus extraordinar în evidență prin profesionalismul și implicarea colegilor sătmăreni. Redeschis după operațiuni de restaurare și de modernizare a spațiilor expoziționale, muzeul oferă o experiență de vizitare la standarde contemporane, în care tehnologiile moderne interactive fac și mai frumoasă întâlnirea cu patrimoniul. Spațiile pentru ateliere dedicate celor mai tineri vizitatori completează acest parcurs.

Felicitări întregii echipe pentru această realizare și mulțumiri pentru primirea călduroasă! Sper să avem curând și bucuria unor colaborări.

Sursa informațiilor Dan Pîrvulescu.

9. Ce frumos este să simți că nu muncești în zadar! Deși în arheologie am trăit și momente de ușoară dezamăgire.

După ziua de ieri, am început să prelucrăm materialul descoperit. Și chiar dacă nu am găsit lucruri de senzație, pentru noi contează foarte mult informația pe care o obținem din cercetarea noastră. Și lucrurile devin foarte interesante după această săpătură, dar voi reveni cu detalii.

Încă din primele ore de muncă, colegii mei, tineri și entuziaști, cu care am lucrat ieri, mă anunțau la fiecare 10-20 de minute că au mai găsit ceva. O dăltiță, o lingură, o lamă de silex, încă o lamă de silex, un ciob interesant...

Eu am găsit un vas miniatural, dar nu mă mai laud.

Cert este faptul că nu am găsit doar un sit valoros, ci și niște oameni ai locului care vor să pună în valoare acest sit, să-i ajute pe copiii din localitate să își cunoască istoria.

În imagine e ce am găsit și noi pe lângă casă....pe lângă casa veche de 6500 de ani.

Dacă ne încurajați frumos, ne mai ducem acolo!

#archaeology #prehistory #Cucuteni #heritage #science #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

333. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2026 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

sâmbătă, 7 noiembrie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2026 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete