Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO

1. Un IT-ist din Ocna Mureș, pasionat de detectorism, a descoperit 44 de monede din argint vechi de peste 800 de ani

2. Un mic proiect, și primul de acest fel din estul României, desfășurat cu sprijinul colegilor de la Universitatea de Vest din Timișoara, este dedicat tehnologiei ceramicii epocii timpurii a bronzului.

Cercetarea e cu atât mai necesară cu cât vestigiile provin dintr-o fortificație.
Astăzi am colectat probe de sol pentru a avea elemente de comparație pentru compoziția chimică a ceramicii.
Rezultate preliminare ale acestui mic parteneriat au fost deja valorificate la o conferință internațională.

#archaeology #prehistory #BronzeAge #pottery #chemistry

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. Exemple princiare (ecclesiastice/episcopale, de la Alba Iulia, 1-3) și regale (Diosgyor, 4)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

4. Un nou castru roman de marș - Rânca de pe Transalpina

În așteptarea publicării articolului de sinteză din JAHA 11.4/2024, vă propun o scurtă lectură despre un nou castru de marș, aflat pe o nouă direcție de avansarea a armatelor romane către cetățile dacice din Munții Orăștiei (ipoteză recentă a colegilor E.S. Teodor, Aurora Pețan și Al. Hegyi, validată cu această ocazie). Castrul de la Rânca mi-a fost semnalat de Dacian Ferenct. Mulțumiri și cu această ocazie!
L-am cercatat (împreună cu Vlad Călina, LiDAR Dan Costea), publicat și trimis rapid spre introducere în Repertoriul Arheologic Național pentru a putea fi protejat legal. Deja s-a construit în interiorul său, dar s-au luat măsuri!
Îl puteți vizita urcând de la primăravă pe Transalpina!

#ars2archaeo

https://www.academia.edu/125951437/R%C3%A2nca_Roman_camp

Sursa informațiilor Ovidiu Țentea.

5. Neisprăvita tematică a pietrelor Bistriței... A fost „extrem de trudnic” a pune toate ferestrele în șir și a le privi comparat.

Așa ca să se vadă, de ochi chiar mai puțini exersați, că sunt diferite la dimensiuni, poziționări și decoruri. Ceea ce „povestește” că nu au apărut deodată, ci în timp. Hai că iar mă apucă durerea de cap sectorizată la circulvoluțiunile afectate de arhitectură și istoria artei naționale, românești, ortodoxe...

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

6. Colțul de ancadrament (aproximativ 45 x 35 cm) cu semibaghete în chenare liniare, ilustrează un fost unicat (P G 12).

A fost sculptat în maniera unei console de lintel, largă, mărginită de două încadrări de semibaghete, delimitate de adânciri în V și semiscotii. Deschiderea sugerată de întregirea sa grafică, dă o deschidere de aproape un metru. Aceeași întregire ideală sugerează o limită la raza arcului, de circa 50 cm, dar fără să știm dacă el s-a închis în plin cintru ori a fost frânt. Care dimensiuni generale sunt potrivite pentru o ușă simplă, nu pentru un portal. Vechiul său amplasament este aproape imposibil de bănuit. Tocmai caracterul său special, fără rubedenii certe în lapidarul bistrițean, mai sugerează o comandă de lucrare separată, din afara unui mare șantier. Se regăsește cu o analogie în profilatura unui ancadrament interior de la Arbore. Ceea ce pledează pentru așezarea sa în jurul anului 1500.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

7. Brățară din bronz cu elemente zoomorfe

Un artefact mic, dar cu ecouri din vremuri mari. Brățara din bronz, găsită într-un context neașteptat, într-o zi din 1980, lângă Timișoara, în urma unor lucrări agricole desfășurate la Ferma Cioreni, este mai mult decât o simplă bijuterie. Datând din secolele X-XI, brățara provine dintr-un mormânt medieval, parte a unei necropole de 32 de morminte descoperite accidental. A urmat apoi o serie de săpături arheologice care au permis recuperarea acestor mărturii prețioase ale trecutului.
Secolele X-XI erau marcate de expediții și alianțe, de comunități aflate în căutarea unui echilibru între tradițiile străvechi și noile influențe sosite odată cu marile migrații. În acest context, podoabele nu erau simple ornamente, ci adevărate embleme ale identității.
Confecționată prin tehnica turnării în matriță și având un corp torsadat, brățara se remarcă prin capetele sale decorate cu motive zoomorfe stilizate. Aceste elemente nu erau doar ornamente, ci purtau o semnificație profundă – simboluri ale protecției sau poate chiar ale legăturii dintre purtător și lumea spirituală. În contextul istoric al expedițiilor maghiare și al consolidării regatului maghiar timpuriu, astfel de podoabe reflectau o identitate culturală aparte și credințe adânc înrădăcinate.
Conform informațiilor primite de la colegul nostru Bogdan Craiovan, de la secția Arheologie, piesa face parte dintr-un context funerar specific perioadei medievale timpurii, fiind asociată cu obiceiurile de înhumare a defuncților din acea vreme. Detalii suplimentare privind metoda de confecționare indică o execuție deosebit de precisă, caracteristică meșteșugarilor vremii.

Detalii suplimentare găsiți pe site-ul muzeului: mnab.ro

#muzeulnationalalbanatului #exponatulluniiianuarie

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

8. Anul trecut am reușit, datorită unei bune colaborări cu colegii V. Ursachi, George Hânceanu și Andrei Baltag să publicăm un volum în care au fost valorificate rezultatele unor cercetări arheologice realizate în anii 1960-1962 pe valea Siretului, La Filipești și Aldești, în județul Bacău.

Pentru că rezultatele au fost foarte interesante și pentru că au fost publicate inițial destul de rezumativ, împreună cu colegii amintiți am realizat acest volum, care sperăm să fie util comunității științifice.

Capitolul meu dedicat vestigiilor preistorice de la Filipești, poate fi accesat aici:
https://www.researchgate.net/publication/387802740

#archaeology #prehistory #Cucuteni #BronzeAge #excavations #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. Muzeul de Arheologie și Istorie Medievală din Focșani vă invită să descoperiți o expoziție unică!

În vitrina dedicată mamiferelor mari din Cuaternar, veți putea admira fragmente osteologice ale unor specii preistorice impresionante: Mammuthus primigenius (mamut lânos), Bison de stepă, Bos primigenius (bour) și Cerb gigant. O călătorie captivantă în trecut vă așteaptă la fiecare pas!

Locația noastră este situată pe Bulevardul Gării nr. 1, Focșani.

Programul de vizitare:
Luni-Marți - Închis
Miercuri - Duminică - 09:00 - 16:00
Vă așteptăm cu drag!

Text și foto: Mădălina Stănescu, Aurora Emilia Apostu

Sursa informațiilor Muzeul Vrancei.

10. În ultimii șase ani am făcut săpături arheologice sistematice în situl de la Topolița (jud. Neamț), care are mai multe niveluri de locuire, din neolitic și până în sec. IV p. Chr. Este un sit foarte valoros din punct de vedere științific, dar și al vestigiilor pe care le-am descoperit.

Este printre puținele situri din județul Neamț, dacă nu chiar din estul României, pentru care avem analize pe ceramică realizate pentru trei dintre etapele cronologice identificate aici: neolitic, eneolitic și epoca bronzului.
Toate aceste rezultate extrem de utile au fost posibile datorită sprijinului și colaborării personale cu specialiști de la Universitatea ,,Al. I. Cuza" Iași, Universitatea ,,Valahia" din Târgoviște și Academia de Științe a Poloniei.
Mulțumiri colegilor prof. univ. dr. Rodica Ion, dr. Fl. Mățău, dr. Anna Rauba Bukowska.

Cele trei studii pot fi accesate în secțiunea comentarii.

Insights into the production technology of the Late Bronze Age pottery identified at Topolița (Neamț County)

Archaeometric Investigations of the Chalcolithic Pottery from Topolița-Neamț County, Romania

Technology and Raw Material Analysis of Linear Pottery Culture Ceramics from the Eastern Carpathians, Romania

#archaeology #prehistory #pottery #science #heritage #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

146. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2024 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

luni, 3 februarie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete