Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO

1. Ce face un arheolog de Ziua Națională a României?

Merge pe teren și continuă să caute vestigii arheologice ale comunităților umane vechi, care au locuit actualul teritoriu al județului Neamț.
Astăzi ne-am concentrat pe repertorierea unor tumuli care nu au fost semnalați până acum în lucrările de specialitate. Unii dintre aceștia sunt cu adevărat impresionanți.
Avem un patrimoniu arheologic deosebit, pe care vrem să-l facem cunoscut!
#archaeology #prehistory #tumulus #Neamț #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Descoperirea siturilor arheologice are la bază două activități foarte importante: documentarea prealabilă și activitatea din teren.

Munca de documentare presupune consultarea unor surse istorice variate, iar printre cele mai importante sunt hărțile vechi. Pe aceste hărți, cartografii din sec. XVIII-XIX au consemnat, pornind de la realitățile din teren sau a toponimiei cunoscute la acea vreme, și diferite fortificații sau cetăți care se mai păstrau.
Este interesant că multe dintre fortificațiile preistorice din zona Neamțului apar pe hărțile vechi prin toponimele ,,Cetățuie/Cetățuia", tocmai pentru că șanțurile/valurile care se mai vedeau atunci în teren lăsau impresia unor cetăți.
Iată cum sunt figurate fortificațiile Neamțului pe hărțile vechi!

#archaeology #history #maps #cartography #fortifications #heritage #oldmaps #research

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. Femeile și fetele eneoliticului simțeau nevoia, cu siguranță, să se împodobească, fie din rațiuni estetice, fie, probabil, din considerente religioase.

Chiar dacă despre ținute nu avem informații foarte ample, multe dintre obiectele de podoabă s-au păstrat și ne spun o poveste interesantă.
Mărgele și pandantive din lut, uneori din os, scoică și foarte rar din cupru apar în așezările culturilor Precucuteni și Cucuteni.
În săpăturile pe care le-am realizat în situl cu vestigii Precucuteni de la Topolița (jud. Neamț), am descoperit mai multe mărgele și pandantive de lut, care provin de la posibile coliere purtate de membrii comunității respective.
Finanțarea cercetărilor - Complexul Muzeal Național Neamț.

#archaeology #prehistory #Precucuteni #finery #necklace #heritage #museum

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. 𝗗𝗲𝘀𝘁𝗶𝗻𝘂𝗹 𝘂𝗻𝗲𝗶 𝗰𝗲𝘀̦𝘁𝗶 𝗳𝗮̆𝗿𝗮̆ 𝘁𝗼𝗮𝗿𝘁𝗮̆

Descoperirea unor cești din faianță ne aduce aminte de nuvela scrisă de scriitorul german Heinrich Böll, în care o simplă ceașcă de porțelan căpăta însușiri umane, spunându-și propria poveste.
„Bineînțeles că nici unul dintre cei din casă nu știe că m-am născut exact acum douăzeci și cinci de ani sub un pom de Crăciun și douăzeci și cinci de ani sunt o vârstă surprinzător de înaintată pentru o ceașcă de cafea oarecare. Creaturile din rasa noastră care dormitează în vitrine trăiesc mult mai mult decât noi, ceștile simple.”
Așadar, sunt obiecte materiale cărora le vedem doar suprafața și care au supraviețuit posesorilor devenind păstrătoare ale memoriei lor nerostite. Din această perspectivă, toate amintirile înglobate ni le putem nu doar închipui, așa cum o face Böll cu ceașca sa, dar vor da ocazia ca istoria să meargă mai departe cu valențe imaginative.
Împreună cu alte porțelanuri și vase din faianță, cele două cești se mai înrudesc cu o farfurioară și un mic platou, toate având smalțul de culoarea osului. La prima vedere o culoare neobișnuită care accentuează stilul vechi, dar care ascunde o tehnologie specifică manufacturii unde au fost realizate vasele și care a fost dezvoltată între anii 1820-1835.
Descoperirea arheologică oferă o secvență ciobită, fragmentară, simbolic însemnând „moartea” acestor obiecte aruncate la gunoi, redescoperite arheologic si păstrate apoi într-o cutie. În cele din urmă îndepărtarea ambalajelor din hârtie va duce spre etapa finală a redevenirii și redefinirii acestora.
În concluzie, ceștile despre care am vorbit astăzi, s-au născut acum aproximativ 200 de ani și au fost realizate în cadrul manufacturii hunedorene Batiz, una dintre cele mai vechi înființate în Europa Centrală și care ajunge să fie menționată în documente ca fiind cea mai dezvoltată fabrică de ceramică fină din Transilvania și Ungaria.

Dr. Sorin Cleșiu, Biroul Istorie Veche și Arheologie MMB

#obiectullunii #ceașcădeporțelan #ceramică #arheologie #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

5. Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635.

Acțiunea se petrecea undeva în nordul Republicii Moldova, în zona Edineț și, cel mai probabil, este vorba de un tumul cu o amenajare de pietre.
De altfel, în documentele medievale, sunt consemnați mai mulți tumuli care fuseseră jefuiți în diferite etape istorice, iar toponimele pot fi edificatoare: Movila Săpată, Movila Găunoasă, etc.
Iată textul documentului, publicat în DRH, XXIII:
,,Mărturisit-au Gheorghe Corobca din Căpoteni de o vedzunie ce au săpat într-o movilă, în hotarul Cupciciului, și au săpat cu Ștefan, ginerele lui Brat<c>ic din Parcova și cu Golăe de acolea. Și au mărturisit Gheorghie Corobca că au găsit o piiatră mic(ă) într-acea vedzunie și au scos el sîngur din acea vedzunie și au găsit numai acea piiatră, iar mai multe pietri nu a fost la acea vedzunie. Și au mărsu Gheorghe Corobca la acea movilă, unde au săpat acea vedzunie să vadză acea piatră ce au găsit, când au săpat vedzunie. Și au găsit piiatra și s-au aflat și o piia<tră> mare și douădzeci și șese mai mici, care pietri nu au fost când au săpat Gheorghie Corobca acea vedzunie.
Iar de niște cuvinte ce au grăit Vas(i)lie din Parcova și Erema de acolea că au fost și ei când au săpat Gheorghie Corobca acea vedzunie (și) ei n-au fost la cea săpătură. Și Vas(i)lie au dzîs și Erema că au săpat vedzunie cu un negcag, iar Gheorghie au dzîs că au săpat vedzunie cu un hârleț….”

Poate colegii de la Agenţia Naţională Arheologică ar putea localiza acest tumul braconat.

#archaeology #tumulus #prehistory #MiddleAges #Moldova

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Încă o premieră științifică și arheologică pentru județul Neamț și pentru zona Moldovei.

Pentru prima dată avem datări radiocarbon pentru vestigii medievale, dar și date climatice foarte precise pentru perioada sec. XIV-XV, obținute pe baza unor resturi vegetale prelevate din situl de la Târgu Neamț-La Damian.
Grație unei frumoase colaborări cu o echipă interdisciplinară și cu sprijinul unor laboratoare din Tübingen și Frankfurt am Main (Germania), dar și de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, au fost obținute rezultate foarte relevante și probabil, primele de acest fel pentru zona Moldovei.

Mulțumiri sincere pentru tot sprijinul colegei Geanina Adriana Butiseaca, dar și colegelor Maria Ilie și Iulia Vasiliev.

Articolul publicat poate fi consultat aici și vă recomandăm să-l difuzați celor interesați: https://www.researchgate.net/.../376313204_The_transition...

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. Tezaurul monetar de la Șimleu Silvaniei (sec. XVIII-XIX) sau lungul drum al întoarcerii acasă după 40 de ani de la descoperire

8. Cea mai recentă reprezentare a lui Eros descoperită la Tomis.

The latest representation of Eros discovered at Tomis.

Sursa informațiilor Archaeologia Tomitana.

9. Ce interesant ar fi să știm cine erau cei care confecționau aceste statuete de lut, acum aproape 6500 de ani, și dacă modelarea era un simplu act tehnologic, sau era o acțiune mult mai complexă.

Modelau meșterii olari aceste artefacte, sau de acest lucru se ocupau doar anumite persoane din cadrul comunităților preistorice? Desigur, dacă avem în vedere faptul că statuetele erau modelate din același timp de pastă folosită pentru realizarea vaselor de lut, am fi tentați să credem că olarii le confecționau. Dar dacă ne gândim că aceste obiecte aveau o profundă încărcătură religioasă, trebuie să luăm în calcul și posibilitatea existenței unor persoane specializate în realizarea acestora și care cunoșteau foarte bine un anumit tipar spiritual pe care îl transpuneau foarte bine în statuetele antropomorfe.

#archaeology #prehistory #science #humanrepresentations #anthropomorphism #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

87. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

vineri, 29 decembrie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete