Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO

1. Un ”străbunic al stiloului” din perioada romană, descoperit de arheologi la Alba Iulia. Cum se folosea stilus-ul

2. Hunedoara: Peste 400 de monede din perioada romană, descoperite pe raza comunei Şoimuş

3. Toamna se numără...statuetele antropomorfe vechi de mii de ani.

Pentru că vara suntem, în mare parte a timpului, pe șantierele arheologice, toamna ne așezăm mai mult la lucru, pentru a inventaria și pentru o prelucrare primară a materialelor arheologice provenite din diverse cercetări.
În imaginea alăturată sunt câteva reprezentări antropomorfe ale culturii Precucuteni, descoperite într-o așezare din comuna Timișești, jud. Neamț.
Avem și o hartă geo-fizică a sitului, dar o vom face publică mai târziu.

#archaeology #prehistory #Precucuteni #Neamț #autumn

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. „Apără-i, Doamne, frumos, pe moldovenii medievali!” (coronament de sobă din cetatea Sucevei, în formă dichisită/amănunțită de crenelaj)

Lăsând deoparte decorativul, piesa relevă detalii extraordinare. Cele mai interesante sunt panourile înclinate dintre merloane. Care nu au rol de streșini, ca la vârful crenelurilor, ci sunt basculante pe un ax de la partea superioară. Se deschideau doar când se trăgea din/prin ele; lăsate, îi protejau de apărători.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

5. Să introducem în istoria cahlelor moldovene „epoca Lăpușnenilor”. Adică sobe folosind motivul renascentist al „vazei italiene”, împreună cu alte câteva scene figurate și rame în „dinți de fierăstrău” (oferta mănăstirii Bistrița)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

6. Obiectele au fost izolate și descoperite pe o arie întinsă, în apropierea unui drum de culme, ce traversează o veche pădure, la mare distanță unele de altele și acoperă mai multe perioade istorice:

Topor-ciocan de cupru cu brațele în cruce, având gaură transversală pentru coadă, cu unul dintre capete prevăzut cu un tăiș vertical semicircular, iar celălalt capăt un ciocan cu ceafa orizontală, eneolitic, cultura Tiszapolgár, circa 4.500-4.000 î.Chr. - Caracteristici particulare : greutate 1.296 grame.

Fibulă din fier cu noduri, fragmentară, epoca fierului (La Tène)

Fibulă din fier, fragmentară, perioada romană, sec.II-III

Ciocan din fier, perioada romană, sec.II-III

Pinten cu rotiță, medieval, din fier, având și sistemul de prindere, aproximativ sec.XIV-XVI.

Pinten cu rotiță, medieval, din fier, având și sistemul de prindere, aproximativ sec.XIV-XVI (detaliu).

Pinten cu rotiță, medieval, din fier, având și sistemul de prindere, aproximativ sec.XIV-XVI.

Pinten cu rotiță, medieval, din fier, având și sistemul de prindere, aproximativ sec.XIV-XVI (detaliu).

Pinten cu rotiță, medieval, din fier, având și sistemul de prindere, aproximativ sec.XIV-XVI.

Pinten cu rotiță, medieval, din fier, având și sistemul de prindere, aproximativ sec.XIV-XVI (detaliu).

Amnare, medievale/premoderne.

Apărătoare laterală, a unui cuțit țărănesc Bauernwehr, sec.XV-XVI.

Ciocan de luptă, medieval - caracteristici particulare : greutate 348 grame.

Zăbală de fier, articulată la mijloc, cu verigi laterale, medievală.

Vârfuri de săgeată din fier, de tipologie diferită, cu aripioare, romboidală, în formă de frunză, cu tub de înmănușare și peduncul, medievale.

Inel de mire, din alamă, gravat, specific portului popular bărbătesc din arealul Călimanilor, medieval/premodern, sec.XVIII-XX - caracteristici particulare : greutate 25 grame.

Seceră din fier, tipologie specifică atât celei de-a 2 vârste a fierului/antichității romane, cât și evului mediu/premodernă.

Cuie din fier, tipologie specifică atât celei de-a 2 vârste a fierului/antichității romane, cât și evului mediu/premodernă.

Cui din fier, tipologie specifică atât celei de-a 2 vârste a fierului/antichității romane, cât și evului mediu/premodernă.

a.) Preistorie – eneolitic :
Topor-ciocan de cupru cu brațele în cruce, având gaură transversală pentru coadă, cu unul dintre capete prevăzut cu un tăiș vertical semicircular, iar celălalt capăt un ciocan cu ceafa orizontală, aparținând culturii Tiszapolgár, circa 4.500-4.000 î.Chr.
b.) Epoca fierului – a 2-a vârstă a fierului (La Tène) :
Fibulă din fier cu noduri, fragmentară.
c.) Antichitatea romană, sec.II-III :
Fibulă din fier, fragmentară, ciocan din fier.
d.) Evul mediu :
3 pinteni cu rotiță, sec.XIV-XVI, 3 amnare, apărătoare laterală a unui cuțit țărănesc Bauernwehr sec.XV-XVI, ciocan de luptă, zăbală articulată la mijloc, cu verigi laterale, 4 vârfuri de săgeată din fier de tipologie diferită, cu aripioare, romboidală, în formă de frunză, având modul de fixare pe suportul de lemn, cu tub de înmănușare și peduncul.
e.) Evul mediu târziu / premodernă :
Inel de mire, din alamă, gravat, specific portului popular bărbătesc din arealul Călimanilor, sec.XVIII-XX.
f.) Obiecte incerte ca perioadă :
Seceră din fier, cuie din fier, a căror tipologie e specifică atât celei de-a 2 vârste a fierului/antichității romane cât și evului mediu/premodernă.
Etaloanele/riglele folosite, au dimensiunea de reper 1 cm/10 cm (în teren, în cazul toporului-ciocan) și 1 cm la fotografiile ulterioare. Totodată fotografiile câtorva obiecte, au fost editate cu dimensiuni ale cotelor în milimetri, în ideea că informațiile vor fi utile celor interesați.
Later edit :
Caracteristici particulare ale câtorva obiecte :
1.) Greutate topor, din cupru = 1.296 grame
2.) Greutate inel de mire, din alamă = 25 grame
Diametru disc = 32 mm
Diametru exterior gardă = 25 mm
Lățime gardă = 10 mm
3.) Greutate ciocan de luptă, din fier = 348 grame

Sursa informațiilor Pop Iuliu Cristinel.

7. Săpături arheologice în Parcul Astra. Specialiștii Muzeului Brukenthal au scos la iveală zidul celei de-a treia incinte de fortificații a Sibiului medieval

8. CONSTANȚA: Descoperire unică în situl Palazu Mare. Arheolog Radu Petcu: ”Reprezentarea zeului Thanatos. Probabil cea mai frumoasă descoperire din punct de vedere artistic făcută anul acesta!”

9. Un bărbat a descoperit peste 400 de monede străvechi într-o comună din Ardeal. Va primi 30% din valoarea lor

10. E destul de greu să explici arheologia în cuvinte și să faci oamenii să înțeleagă importanța acestei profesii.

Arheologie nu înseamnă săpatul după comori ascunse, ci investigarea după metode științifice a unui loc în care sunt sau pot să existe vestigii ale trecutului. Cercetarea științifică este singura care permite recuperarea și înregistrarea informațiilor esențiale pentru creionarea unei imagini cât mai apropiate de realitățile timpurilor trecute.
Am povestit astăzi despre arheologie într-un interviu la Radio România Cultural și sper că în acest fel o parte a publicului va afla detalii utile despre această profesie.
Îi mulțumesc d-nei Anamaria Spătaru pentru că m-a ales ca interlocutor.

#archaeology #science #museum #heritage #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

11. O adevărată cetățuie a stat ascunsă câteva mii de ani într-o pădure din Neamț și pe care am identificat-o în teren acum aproape un an.

Am revenit de curând acolo și am reușit să avem o perspectivă de ansamblu asupra sistemului său defensiv, alcătuit din mai multe șanțuri, care delimitează două incinte principale.
Este clar faptul că în acel loc au muncit zeci/sute de oameni o perioadă îndelungată de timp pentru a întări așezarea, astfel încât, în eventualitatea unui atac, să poate fi bine apărați.
Datele preliminare de care dispunem în prezent ne arată faptul că fortificația a avut, cel mai probabil, un rol preventiv, nefiind frecventată intens. Cu toate acestea, este cea mai complexă fortificație pe care o cunoaștem până acum în zona Neamțului.

#archaeology #fortification #heritageintheforest #research #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

12. O fântână de oraș medieval (Cluj, str. Clemenceau)

După înălțimea tubulaturii, a fost folosită îndelung. Dar, nimeni nu știe cât și cum au dus viață lungă fântânile; nici măcar cele cu ghizduri din piatră...

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

13. De ce ascundeau oamenii obiectele de metal în pământ acum 3-4 mii de ani? Existau pericole reale, sau concepțiile lor religioase stăteau la baza acestor practici?

În limbajul arheologic acumulările preistorice de piese metalice se numesc ,,depozite" (eng. - hoard), iar studierea acestora ne oferă o serie întreagă de detalii despre concepțiile comunităților umane de acum câteva milenii. În cele mai multe cazuri, obiectele de metal nu erau așezate întâmplător; dispunerea lor se făcea după o anumită regulă și chiar în locuri cu o anumită semnificație.
Cu sprijinul colegului Al. Gafincu, dar și al colegei D. Cristea-Stan de la Instituțul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară ,,Horia Hulubei" , am reevaluat și publicat recent un mic depozit de seceri de bronz descoperit în județul Neamț acum aproape 80 de ani.
Articolul este aici: https://www.academia.edu/108738343

#archaeology #prehistory #bronzeage #hoard #heritage #Neamț #museum

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

14. Colecția de obiecte vechi de 700 de ani, de la Muzeul Banatului: podoabe din argint, arme și unelte

83. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 5 noiembrie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea IV

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete