Ştiinţă pentru toţi: Numismatică România

Se afișează postările cu eticheta Numismatică România. Afișați toate postările

vineri, 24 iulie 2026

Emisiune numismatică cu tema Hortensia Papadat-Bengescu – 150 de ani de la naștere

Începând cu data de 27 iulie 2026, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema Hortensia Papadat-Bengescu – 150 de ani de la naștere.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Metal argint
Valoare nominală 10 lei
Titlu 999‰
Formă rotundă
Diametru 37 mm
Greutate 31,103 g
Cant zimțat
Calitate proof

Aversul monedei prezintă o compoziție grafică inspirată de opera Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, anul de emisiune „2026” și valoarea nominală „10 LEI”.

Reversul monedei redă portretul, numele scriitoarei Hortensia Papadat-Bengescu și anii între care a trăit aceasta „1876” și „1955”.

Monedele din argint sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoţite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul aprobat pentru moneda din argint este de 300 de piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este 1.050,00 lei cu TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema Hortensia Papadat-Bengescu – 150 de ani de la naștere au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

Sursa informațiilor BNR.

luni, 13 iulie 2026

Noi bancnote de pe mapamond CCCXLV - 13.07.2026

I. 1.000 naira Nigeria

Sursa: https://banknotenews.com/?p=50649

II. 10 lei România

Sursa: https://banknotenews.com/?p=50642

III. 10 rupi India

Sursa: https://banknotenews.com/?p=50655

IV. 100 rupi India

Sursa: https://banknotenews.com/?p=50659

V. 10.000.000 rial Iran

Sursa: https://banknotenews.com/?p=50670

VI. 100 dolari Hong Kong

Sursa: https://banknotenews.com/?p=50674

VII. 100 peso Filipine

Sursa: https://banknotenews.com/?p=50680

VIII. 3.000 peso Filipine - comemorativă

Sursa: https://banknotenews.com/?p=50480

miercuri, 8 iulie 2026

Emisiune numismatică cu tema Societatea Națională de Cruce Roșie din România – 150 de ani de la înființare

Începând cu data de 2 iulie 2026, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema Societatea Națională de Cruce Roșie din România – 150 de ani de la înființare.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Metal argint
Valoare nominală 10 lei
Titlu 999‰
Formă rotundă
Diametru 37 mm
Greutate 31,103 g
Calitate proof
Cant zimțat

Aversul monedei prezintă un detaliu al clădirii Spitalului Colțea, primul sediu al Crucii Roșii Române, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2026”.

Reversul monedei redă emblema de Cruce Roșie în prim-plan și, în fundal, scene ilustrând activitatea Crucii Roșii Române din diferiți ani, inscripția circulară „SOCIETATEA NATIONALA DE CRUCE ROSIE DIN ROMANIA – 150 DE ANI DE LA INFIINTARE” și anul de înființare „1876”.

Monedele din argint sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoţite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul aprobat pentru moneda din argint este de 500 de piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este 1.100,00 lei, inclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema Societatea Națională de Cruce Roșie din România – 150 de ani de la înființare au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatică.

Sursa informațiilor BNR.

duminică, 28 iunie 2026

Noi bancnote de pe mapamond CCCXLIV - 28.06.2026

I. 50 cedi Ghana

Sursa: https://banknotenews.com/?p=50574

II. 100 cedi Ghana

Sursa: https://banknotenews.com/?p=50578

III. 500 gourde Haiti

Sursa: https://banknotenews.com/?p=50583

IV. 20 pula Botswana

Sursa: https://banknotenews.com/?p=49936

V. 50 pula Botswana

Sursa: https://banknotenews.com/?p=49932

VI. 200 lei România

Sursa: https://banknotenews.com/?p=50610

duminică, 21 iunie 2026

Bilet ipotecar cu valoarea de 500 Lei (specimen), 1877

Bilet ipotecar cu valoarea de 500 Lei (specimen), 1877

Documentați încă din China dinastiei Ming (1368-1644), inventarea banilor din hârtie poate fi legată de nevoia de a ușura circulația monetară. Însă, spre deosebire de monede, care sunt bani cu valoare garantată în virtutea metalului din care erau făcute, banii de hârtie nu au o valoare intrinsecă și trebuiau garantați prin depozite de metal prețios sau alte asigurări care să le acopere valoarea.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea biletele de bancă au cunoscut o răspândire în creștere la nivel european, ajungând să circule și pe teritoriul actual al României, cele austriece și pașoptiste maghiare, mai ales în Transilvania, Banat și Bucovina, iar cele rusești în Moldova, Țara Românească și Basarabia.

După Revoluția de la 1848 au existat în Moldova proiecte privind emisiuni locale de bilete la purtător, care din cauza contextului politic (Războiul Crimeei, detronarea lui Grigore Alexandru Ghica) nu au fost duse până la capăt, la fel și în Principatele Unite în perioada 1861-1866. Din 1867 până în 1876, în România s-a bătut monedă din bronz, de 1, 2, 5 și 10 bani, din argint (50 bani, 1 și 2 lei) și o cantitate infimă de monede din aur cu nominalul de 20 lei, însă în primăvara anului 1877 țara se afla într-o situație financiară nu tocmai fericită, din cauza bugetului care timp de zece fusese constant deficitar.

În Balcani, creștinii se războiau cu otomanii, iar armata Imperiului Rus – cu care România avea semnată o convenție militară – trecea spre sudul Dunării, ducând la instalarea de facto a stării de război între România și Poartă, iar războiul care se întrezărea aducea cheltuieli uriașe pentru firavele finanțe ale țării.

În acest context, în vederea acoperirii nevoilor financiare urgente, Guvernul Brătianu a adus în atenția corpurilor legiuitoare un proiect privind emisiunea de hârtie-monedă, destul de asemănător cu un proiect respins de Adunarea Constituantă în 1866. După un prim vot indecis, legea nr. 1368 privind emiterea de bilete ipotecare a fost promulgată pe 22 iunie 1877.

Legea prevedea emiterea unor cupiuri de 5, 10, 20, 50, 100 și 500 lei, cu o valoare totală de 30 milioane lei, fabricarea acestora fiind făcută în condiții similare cu cea a biletelor de bancă, sub controlul Ministerului de Finanțe, fiind garantate prin proprietăți rurale ale statului, evaluate la o valoare dublă.

Fabricarea bancnotelor urma să se facă la Banca Franței, instituție cu experiență și reputație în domeniu, de fabricarea hârtiei, desen și gravură urmând să se ocupe artiști și furnizori agreați de aceasta. Astfel, de grafica biletelor s-au ocupat Alfred-Henri Bramtot (1852-1894) și Georges Charles Duval (1851-1916), iar clișeele tipografice au fost realizate de Paul Dujardin (1843-1913).

De remarcat faptul că graficienii au avut la bază modele inspirate din viața rurală desenate de pictorul Nicolae Grigorescu (1837-1909) – renumit și pentru tablourile cu tematica Războiului de Independență – acestea rămânând iconografia de bază pentru majoritatea bancnotelor românești, până în 1947.

După o serie de studii, rapoarte și discuții, s-a stabilit ca toate bancnotele să poarte data de 12 iunie 1877 (data publicării legii în Monitorul Oficial) și să aibă ca filigran profilul împăratului Traian, iar în plus, pentru bancnotele de 100 și 500 de lei, fiind adoptat un al doilea filigran cu profilul unei femei ce simboliza România.

Din cauza întârzierilor legate de procesele de creație, contractare, producție și transport, introducerea biletelor ipotecare a fost mult întârziată, ajungându-se ca în final această emisiune să nu își atingă scopul pentru care a fost lansată, adică acoperirea nevoilor imediate ale României (deficitul bugetar și finanțarea Războiului de Independență), astfel că abia între iunie 1878 și octombrie 1879 au fost puse în circulație aceste bancnote.

În afara celor aflate în circulație a fost tipărită o rezervă pentru înlocuirea biletelor uzate, dar și un număr restrâns de specimene (care aveau seriile înlocuite cu zerouri) pentru instruirea casierilor și a altor mânuitori de bani publici.

În anul 1880 a fost înființată Banca Națională a României, care până la imprimarea și punerea în circulație a unor bancnote proprii, a folosit în continuare biletele ipotecare pe care a fost aplicată o ștampilă cu titulatura băncii și care acoperea denumirea de bilet ipotecar, data fiind prin supratipar cu cea nouă – 9 septembrie 1880. Deși au fost masiv retrase după introducerea pe piață a bancnotelor emise de Banca Națională, biletele ipotecare au fost scoase definitiv din circulație în anul 1889.

Date tehnice:
Colecție: MNIR, nr. inv. 31065
Datare: 1877
Tehnică: Imprimare
Material: Hârtie
Dimensiune: 214x141 mm

O bancnotă asemănătoare poate fi admirată vizitând expoziția temporară „Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României”.

#MNIR

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

sâmbătă, 20 iunie 2026

Știați că în vederea obținerii fondurilor necesare pentru organizarea serviciului de Salvarea, Nicolae Minovici a recurs la o metodă ingenioasă?

A folosit bacnote falsificate provenite din Muzeul Institutului Medico-Legal, pe care le expunea în buzunarul exterior al sacoului.

Astfel crea impresia existenței unor contribuții financiare consistente din partea altor comercianți.

Vreți să le vedeți? Haideți, vineri, pe 26 iunie, ora 17:00, la Palatul Suțu!

#MuzeulNicolaeMinovici #SocietateadeSalvare #120deanidelaînființare
#MuzeulMunicipiuluiBucurești

Sursa informațiilor Muzeul Nicolae Minovici.

joi, 18 iunie 2026

Emisiune numismatică cu tema Expoziția Generală Română din 1906 - 120 de ani de la inaugurare

Începând cu data de 22 iunie 2026, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic un set de monetărie cu tema Expoziția Generală Română din 1906 – 120 de ani de la inaugurare.

Setul de monetărie conține monedele românești aflate în circulație, cu valoare nominală de: 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani - calitate proof like și o medalie din argint - calitate proof.

Caracteristicile tehnice ale medaliei din argint sunt următoarele:

Metal Argint
Titlu 800‰
Formă rotundă
Diametru 28 mm
Greutate 15,5 g
Calitate proof
Cant neted

Aversul prezintă o imagine de ansamblu a Expoziției Generale Române, inscripțiile „EXPOZITIA GENERALA ROMANA”, „120 DE ANI” și anul „2026”.

Reversul redă portretul și numele regelui Carol I, pavilionul Casei Regale din cadrul Expoziției și inscripțiile „40 DE ANI DE DOMNIE”, „25 DE ANI DE LA PROCLAMAREA REGATULUI ROMANIEI” și anul „1906”.

Setul de monetărie este prezentat sub formă de pliant introdus într-un etui, piesele componente fiind încastrate în locașuri speciale.

Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 1.000 seturi.

Preţul de vânzare, inclusiv TVA, pentru setul de monetărie este de 630,00 lei.

Lansarea în circuitul numismatic a setului de monetărie cu tema Expoziția Generală Română din 1906 – 120 de ani de la inaugurare se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția seturilor de monetărie se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatică.

Sursa informațiilor BNR.

joi, 28 mai 2026

Emisiune numismatică cu tema „50 de ani de la obținerea primei note de 10 din istoria Jocurilor Olimpice în proba de gimnastică feminină”

Începând cu data de 28 mai 2026 Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din aur, o monedă din argint și o monedă din tombac cuprat cu tema 50 de ani de la obținerea primei note de 10 din istoria Jocurilor Olimpice în proba de gimnastică feminină.

Caracteristicile monedelor sunt următoarele:

Metal aur argint tombac cuprat
Valoare nominală 100 lei 10 lei 1 leu
Titlu 900‰ 999‰ -
Formă rotundă rotundă rotundă
Diametru 21 mm 37 mm 37 mm
Greutate 6,452 g 31,103 g 23,5 g
Cant zimțat zimțat zimțat
Calitate proof proof proof

Aversul monedei din aur o prezintă pe gimnasta Nadia Comăneci la finalul exercițiului, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „100 LEI”, anul de emisiune „2026” și stema României.

Aversul monedei din argint o prezintă pe gimnasta Nadia Comăneci la finalul exercițiului, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune „2026” și stema României.

Aversul monedei din tombac cuprat o prezintă pe gimnasta Nadia Comăneci la finalul exercițiului, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „1 LEU”, anul de emisiune „2026” și stema României.

Reversul comun al monedelor din aur, argint și tombac cuprat o prezintă pe Nadia Comăneci executând exercițiul la paralele inegale, numărul gimnastei și nota afișate pe tabela electronică oficială, inscripțiile „PRIMA NOTA DE 10”, „MONTREAL 1976” și „NADIA COMANECI”, toate în arc de cerc.

Monedele din aur, argint și tombac cuprat sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoţite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajele aprobate pentru această emisiune numismatică sunt de 200 de piese pentru monedele din aur, 1.000 de piese pentru monedele din argint și 2.000 de piese pentru monedele din tombac cuprat.

Preţurile de vânzare sunt:7.800,00 lei, inclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate;
1.000,00 lei, inclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate;
280,00 lei, inclusiv TVA, pentru moneda din tombac cuprat, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.

Monedele din aur, argint și tombac cuprat cu tema 50 de ani de la obținerea primei note de 10 din istoria Jocurilor Olimpice în proba de gimnastică feminină au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatică.

Sursa informațiilor BNR.

sâmbătă, 16 mai 2026

Al 38-lea Simpozion Național de Numismatică la Constanța - 20-22 mai - PROGRAM

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Societatea Numismatică Română si cu sprijinul Consiliului Județean Constanța organizeaza in perioada 20-22 mai al 38-lea Simpozion National de Numismatica la Constanta.

Lucrările celui de Al XXXVIII-lea Simpozion Național de Numismatică se vor desfășura în sala „Remus Opreanu” din incinta Consiliului Județean Constanța, etaj 1, Bulevardul Tomis nr. 51.

Iata si programul acestei manifestari: 20 mai 2026, ora 11.

Alocuțiuni oficiale

Delia Roxana CORNEA, Director general al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Emanuel Viorel PETAC, Președintele Societății Numismatice Române, Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române.

Florin MITROI, Președinte al Consiliului Județean Constanța.

Gabriel Mircea TALMAȚCHI, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Virgil IONIȚĂ, Secretar al Societății Numismatice Române.
Gabriel CUSTUREA, Președintele Centrului de Studii ale Civilizațiilor Mării Negre, Constanța.

Prezentări de carte

Cristian GĂZDAC, Gabriel Mircea TALMAȚCHI

Prezentarea a două volume apărute în colecția COINS FROM ROMAN SITES AND COLLECTIONS OF ROMAN COINS FROM ROMANIA la editura MEGA din Cluj-Napoca (2026):

Gabriel M. Talmațchi, From the Dominium Ponti Euxini to the Koinon ton Hellenon, from the Ripa Thraciae to the province of Moesia Inferior. Roman Republican and early imperial denarii in the Istro-Pontic territory. Isolated finds (volumul XXI).

Gabriel M. Talmațchi, From the Dominium Ponti Euxini to the Koinon ton Hellenon, from the Ripa Thraciae to the province of Moesia Inferior. Roman Republican and early imperial denarii in the Istro-Pontic territory. Coin Hoards (volumul XXII).

Virgil IONIȚĂ, Dorel BĂLĂIȚĂ

Prezentarea unui volum apărut la editura PIM din Iași (2026):Dorel Bălăiță, Jetoane ale vechilor fabrici de zahăr din România.

Comunicări:

Mihai DIMA-Un tezaur de monede histriene de argint descoperit la Slava Rusă (com. Slava Cercheză, jud. Tulcea). Gabriel M. TALMAȚCHI, Virgil IONIȚĂ, Ioana C. DORCU-Din nou despre două serii târzii ale tipurilor monetare Apollo și Demetra bătute la Histria

- Theodor ISVORANU-Tezaurele de la Chiojdu, jud. Buzău. Contribuții la studiul prezenței denarilor republicani în zona Curburii Carpaților

Gabriel M. TALMAȚCHI-Observații privind prezența și circulația denarilor romani republicani în teritoriul istro-pontic (secolele I a.Chr.-I p.Chr.)

Gabriel M. TALMAȚCHI, Claudiu MUNTEANU (†)-Despre un tezaur monetar roman imperial timpuriu descoperit la Tomis (1908

Ionel-Bogdan CACUCI-Seianus, un nume dat uitării

Anca DUMITRU-Tezaure și colecții monetare romane din fondul Muzeului Național de Antichități-reactualizarea informațiilor

Ana-Maria BALTĂ-Despre emisiunile nicopolitane din timpul guvernatorului Pollenius Auspex (193/4-195 p.Chr.)

Dan VASILESCU, Radu PETCU, Ingrid PETCU-LEVEI-Descoperiri monetare de la Capidava din campania 2015 (Curtina C, Sector I intra muros)

- Nicoleta DEMIAN-Monede romane imperiale (sec. II-III p.Chr.) descoperite în jud. Timiș

Corneliu Bogdan Nicolae BELDIANU, Camelia S. BELDIANU-Considerații în legătură cu o contrafacere monetară de epocă romană imperială

Cristian GĂZDAC-De ce NU AU RECUPERAT tezaurele? Insecuritatea în Imperiul Roman

21.05.2026

Adrian POPESCU-Bani la margine de imperiu: copii obţinute prin turnare descoperite în Britannia

Silviu I. PURECE-Goții și moneda romană imperială: un nou tezaur descoperit în Transilvania

Ovidiu OARGĂ-Un depozit monetar roman imperial descoperit la Ighiel (jud. Alba)

Adelina PICIOR, Lucian MUNTEANU-Moneda romană pe teritoriul județului Iași

Dan BĂLTEANU-Considerații privind circulația monetară în fortificațiile romane târzii situate pe teritoriul României pe malul de nord al Dunării

Mihaela IACOB-Scythia în vremea lui Anastasius I- mărturii numismatice

Raoul M. ȘEPTILICI-Ponduri dintr-o colecție numismatică bănățeană

Andrei BALTAG, Daniela CRISTEA-STAN-Ducații genovezi „ușori” din Moldova secolului al XV-lea. Noi date și interpretări în lumina celor mai recente descoperiri

Cristiana TĂTARU-Tezaurul otoman de la Piua Petrii-reexaminarea unei descoperiri din 1971

Ágnes GĂZDAC-ALFÖLDY-Mohács 500. O medalie inedită din colecția MNIT

Emanuel Viorel PETAC, Dan PÎRVULESCU-Considerații pe marginea medaliilor lui Giorgio Basta din colecția Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române

Dan PÎRVULESCU, Aurel VÎLCU-Monede otomane dintr-un tezaur descoperit la Târgoviște

Sorin LANGU-Considerații despre moneda suedeză în Moldova
Gabriel CUSTUREA-Monede obsidionale din colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Radu G. DUMITRESCU, Silviu I. PURECE-Tezaurul monetar descoperit la Vlădești, jud. Vîlcea (începutul secolului al XVII-lea)
Ștefan DINA-Contribuții la studiul gravorilor de medalii din România (1859-1989). Repere introductive

Cristian SCARLAT-Opere comemorative de război în medalistica românească. Perioada regalității

Dorel BĂLĂIȚĂ-Jetoanele bazinului petrolifer Buștenari
Georgian ANGHEL-Considerații istorice privind necesitatea apariției și dezvoltării portului Constanța. Analiza și prezentarea plachetei emise cu ocazia inaugurării portului (1909)

Iulia-Claudia ANTĂLUȚĂ-Discursul puterii în metal: mecanisme simbolice de legitimare politică în iconografia monetară românească
Marius Gabriel NICOLAE-Cupoanele de colectă ale Consiliului de Patronaj al Operelor Sociale („Ziua Cumpătării”-1942)

Cornel Cătălin GAVRILĂ-O eroare inedită identificată la monedele românesti moderne si contemporane-rondeaua incompletă

Ioan SIMINICEANU-Considerații generale la ordinul bisericesc Crucea Patriarhală

Viorel BOLUM-Reprezentări în medalistica bârlădeană a unor personalități ilustre și repere ale istoriei naționale. Alexandru Ioan Cuza, fiu al Bârladului

Vineri, 22.05.2026

Mihai C. V. CORNACI-Medalia Schimonahia Olimpiada Iurașcu, Stareța Sfintei Mânăstiri Agafton, județul Botoșani

Dan PRISĂCARU-Placheta aniversară ,,105 ani de tradiții militare” din 4 decembrie 2025, prima reprezentare în registrul medalistic referitoare la Muzeul Militar ,,Ștefan cel Mare”, filiala Moldova, Iași a Muzeului Militar Național ,,Regele Ferdinand I”

Raoul M. ȘEPTILICI-Medalie aniversară emisă la Timișoara

VERNISAJ EXPOZIȚIE, sediu MINA Constanța
• Delia Roxana CORNEA, Gabriel Mircea TALMAȚCHI, Cristian CEALERA, Andreea ANDREI, Alma PARASCA
„Dobrogea oglindită în medalistică” - Piese din colecția numismatică a MINA Constanța și ale Asociației Filatelice „Tomis” Constanța.

Sursa informațiilor numismon.