Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna August 2026 - VIDEO

1. Există solicitări din partea altor tineri de a participa la o astfel de ,,expediție" arheologică, precum cea încheiată zilele trecute.

Chiar dacă au fost rezultate deosebit de interesante, am fost nevoiți să încheiem. Resursele noastre au acoperit doar câțiva metri cubi și ceva analize interdisciplinare care trebuie făcute.

Dacă am putea să facem un mic efort material și să dăm șansa și altor tineri pasionați de istorie să cunoască munca de pe un șantier arheologic ar fi excelent. În fond i-am ajuta să aibă contact direct cu istoria noastră milenară.

Noi avem dorința de a continua cercetarea. Dacă cineva poate să ofere sprijin, să ne lase un mesaj în privat! Tuturor mulțumiri!

PS> poate dacă distribuim spre mai multă lume, găsim sprijinul necesar!

#archaeology #team #publicarchaeology #prehistory #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Șantier: cahle și curți (vechi) din Hațeg. Mereu, cele două realități au fost privite separat.

Aproape că nu a interesat cine avea nevoie și putea să-și permită sobe cu cahle. Ca și în cazul arhitecturii ori picturii medievale, cahlele dau relații comune, meșteri folosiți și cronologii foarte bune, de la 1500 înainte.

Dacă „cineva” ar fi atent la această hartă, ar putea vedea „orizonturi de așteptare” pentru noi mărturii de cahle hațegane. Din păcate, chiar nu văd pe nimeni cu asemenea „atenție”.

Suportul nu este o hartă istorică. Districtul hațegan conținea, la nord, măcar Lunca Cernii de Jos/Sus, iar la sud, toată depresiunea Petroșanilor (în vremuri vechi, până la descoperirea și exploatarea cărbunilor, după 1800, zonă de pășunat montan colectiv al hațeganilor).

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

3. A prepara hrana și a încălzi casa (medievală timpurie)....

Casele identificate în așezările din sec. VIII-X investigate arheologic erau construcții de suprafață sau adâncite, prevăzute în majoritatea cazurilor cu o singură instalație pentru foc. (cuptor sau vatră).

Desigur că, prezența mai multor instalații pentru foc (ambele în uz) într-o locuință generează întrebări legate și de utilitatea acestora. După cum se cunoaște, pe vetre se putea coace sau fierbe mâncarea, în cuptoarele cu boltă (săpate în peretele locuinței sau într-un bloc de lut) se putea doar coace (în cazul cuptoarelor prevăzute la exterior, pe boltă, cu platouri/tăvi mari se puteau usca semințe sau fructe) iar în cele cu pereții din pietre se putea doar fierbe.

Prin urmare, asocierea dintre un cuptor (indiferent de caracteristicile sale) și o vatră (indiferent de caracteristicile sale) era extrem de practică, aceasta permițând utilizarea mai multor metode de preparare a hranei, ceea ce a dus la diversificarea meniului. În plus, aceste instalații utilizate/funcționale simultan, nu doar facilitau prepararea hranei ci și încălzeau construcția respectivă, asigurând confortul termic sporit pentru locatari, în perioadele reci. Totodată, spre deosebire de vetre (care erau deschise), cuptoarele (fiind închise) ofereau o mai mare siguranță/protecție împotriva producerii unui incendiu.

Având în vedere raritatea (cel puțin pentru Depresiunea Silvaniei) unor astfel de construcții cu mai multe instalații pentru foc, am putea presupune că, aceste exemple ar putea reprezenta și o posibilă formă de manifestare a stratificării sociale în comunitățile respective.

EXPICAȚII FOTO: planuri/desene ale unor locuințe dotate cu mai multe tipuri de instalații pentru foc (vetre, cuptoare).

Sursa informațiilor Dan Bacuet.

4. Descoperiri care aduc noi informații despre trecutul județului Argeș au fost făcute în comuna Tigveni. În urma unor cercetări arheologice desfășurate în această vară, specialiștii și studenții au scos la lumină vestigii ce atestă existența unor comunități umane care au locuit aici timp de mai multe epoci istorice. Artefactele descoperite îi vor ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine modul de viață și evoluția comunităților care au populat această zonă de-a lungul timpului. - VIDEO

5. Descoperiți arheologice uimitoare la Iclod(Jud. Cluj) - VIDEO

6. Tezaur spectaculos descoperit în 29 iulie, în Prahova: 37 de monede romane de argint și 5 brățări dacice găsite în pădure, la Apostolache

În pădurile din comuna Apostolache (județul Prahova), un grup de detectoriști autorizați a făcut o descoperire remarcabilă: un tezaur alcătuit din zeci de monede romane de argint și cinci brățări dacice din argint, ascunse în urmă cu aproape două milenii.

Locul în care era îngropată comoara a fost identificat de Ioji Ștefan Cătălin, un explorator cunoscut pe rețelele de socializare sub numele de Vanatorul De Comori. Aflat într-o sesiune de detecție alături de alți pasionați din zonă, acesta a recepționat un semnal metalic puternic la o adâncime de aproximativ o jumătate de metru.

Monedele, denari romani, emise în timpul mai multor împărați romani, și brățările cu secțiune torsionată spun împreună o poveste fascinantă. Trei dintre brățări au capetele sculptate în formă de șarpe, iar două poartă reprezentări de dragon sau lup.

Ele aparțin unei perioade în care lumea dacică și cea romană se aflau într-un contact permanent, prin comerț, conflicte și schimburi culturale.

De ce au fost îngropate? Au reprezentat averea unui războinic, a unui negustor sau poate o rezervă ascunsă în vremuri de nesiguranță? Deocamdată nu există un răspuns cert. Cercetările arheologice și studiul contextului descoperirii vor putea oferi indicii importante.

Un aspect care merită evidențiat este faptul că piesele au fost predate autorităților, așa cum prevede legislația. Astfel, ele vor putea fi cercetate, conservate și valorificate științific, devenind parte din patrimoniul României.

Potrivit cadrului legal din România, după ce comisia de experți va evalua financiar și istoric bunurile arheologice predate statului, descoperitorii sunt eligibili să primească recompensa bănească prevăzută de lege pentru tezaurele aleatorii găsite pe domeniul public sau privat.

Felicitări celor implicați pentru responsabilitatea de care au dat dovadă. Patrimoniul nu aparține unei singure generații, ci tuturor.

Ce credeți că a determinat ascunderea acestui tezaur acum aproape 2.000 de ani?

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

7. Vas de acum aproximativ 3500 de ani, care a fost depus într-un mormânt, alături de un defunct.

Deși cimitirul respectiv aparține perioadei târzii a epocii bronzului, vasul din imagine are forma și decoruri specifice bronzului mijlociu, respectiv culturii Monteoru.

Acest recipient ceramic este important pentru că vine să confirme moștenirea culturală transmisă de la comunitățile bronzului mijlociu către cele ulterioare sau poate chiar o contemporaneitate parțială a acestora, în zona confluenței râurilor Moldova și Siret.

#archaeology #prehistory #grave #BronzeAge #heritage #amazing

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. Rezultate din mica noastră tabără de arheologie.

Știu că nici acum nu am găsit acea comoară pe care o așteaptă o parte a publicului larg, dar săpătura noastră a scos la lumină o serie de aspecte pe care nu le bănuiam.

Știam extrem de puțin despre situl arheologic ascuns într-o pădure din Neamț, dar după cercetarea recentă am ajuns la concluzia că este un loc foarte interesant, aici fiind documentare urme de locuire din mai multe epoci și culturi: eneolitic (cultura Cucuteni), epoca timpurie și mijlocie a bronzului; prima epocă a fierului; sec. I a.Hr. - I p. Hr.

Mica noastră expediție arheologică a fost o reușită pentru că tinerii participanți au luat contact cu activitatea specifică muncii arheologice, ne-am bucurat de natură și de rezultatele muncii noastre.

Va urma... (să sperăm)!

#archaeology #pottery #prehistory #antiquity #dacians #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. Partea 1: Restaurantul antic de la Histria și alte descoperiri interesante prezentate de domnul profesor dr. habil. Valentin Bottez. - VIDEO

10. Meduza Gorgona pe un pandantiv din "Tezaurul Istoric"

În celebra noastră expoziție permanentă, puteți admira și un pandantiv montat cu o camee din onix, pe care se reliefează capul Meduzei Gorgona. Datorită puterii sale de a transforma în piatră pe cei care o priveau, această mică bijuterie poate fi interpretată drept un scut în fața spiritelor malefice care-l puteau amenința pe posesor.

Origini:
Fiică a zeităților Phorcys și Keto, Meduza locuia la granița dintre lumea celor vii și cea a morților, alături de cele două surori ale sale, Stheno și Euryale.

De la victimă la monstru:
Cea mai frumoasă și singura muritoare dintre surorile ei, devine victima lui Poseidon, chiar în templul Atenei. Deși a fost o victimă, din cauza pângăririi spațiului sacru, zeița se răzbună transformând părul Meduzei în șerpi.

Decapitarea Meduzei:
Una dintre cele mai cunoscute legende care o înconjoară este tăierea capului Meduzei de către Perseus. Astfel, acesta cu ajutorul Atenei, al lui Hermes și Hades pornește în căutarea Meduzei pe care o decapitează în somn.

Privirea care „dă moarte de piatră”:
La întoarcerea sa, Perseus o salvează pe Andromeda, cu care se și căsătorește. Banchetul nunții este întrerupt de către Phineus, unchiul și logodnicul acesteia, care este transformat, într-un final, cu ajutorul capului Meduzei, în stană de piatră. Disperarea lui Phineus este surprinsă în următorul fragment: „O Perseu, ai învins; depărtează / Chipul vrăjit, ce dă moarte de piatră...”(Ovidius, Metamorfoze, V 216-217).

Armele Atenei:
Capul Meduzei, transformat într-o armă foarte puternică, îi este oferit la final Atenei. Din acel moment, Gorgoneionul decorează scutul și platoșa zeiței.

Evoluție iconografică:
Figură monstruoasă în perioada arhaică, aceasta devine în reprezentările din perioada clasică și elenistică o apariție armonioasă, feminină, în concordanță cu idealul de frumusețe al perioadei.

Text: dr. Alis Dumitrașcu (secția CNTI - MNIR)

#MNIR

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

11. Descoperire la Noviodunum: structură romană de 2.000 de ani, găsită la 4 metri

12. Exponat spectaculos la Alba Iulia. Un craniu trepanat, vechi de 4.500 de ani, pus în valoare la muzeu - VIDEO

291. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2026 - VIDEO - Partea XIX

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

luni, 3 august 2026

Descoperiri arheologice din România - luna August 2026 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete