𝗣𝗔𝗧𝗥𝗜𝗠𝗢𝗡𝗜𝗨𝗟 𝗢𝗟𝗧𝗘𝗡𝗘𝗦𝗖: 𝗙𝗮𝘁̦𝗮 𝗱𝗲 𝗺𝗮𝘀𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝗲𝗹𝗲𝗴𝗮𝗻𝘁̦𝗮 „𝗰𝗮𝗺𝗲𝗿𝗲𝗶 𝗰𝘂𝗿𝗮𝘁𝗲”

 

𝗣𝗔𝗧𝗥𝗜𝗠𝗢𝗡𝗜𝗨𝗟 𝗢𝗟𝗧𝗘𝗡𝗘𝗦𝗖: 𝗙𝗮𝘁̦𝗮 𝗱𝗲 𝗺𝗮𝘀𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝗲𝗹𝗲𝗴𝗮𝗻𝘁̦𝗮 „𝗰𝗮𝗺𝗲𝗿𝗲𝗶 𝗰𝘂𝗿𝗮𝘁𝗲” 

𝗙𝗮𝘁̦𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗺𝗮𝘀𝗮̆, 𝗱𝗮𝘁𝗮𝘁𝗮̆ 𝗶̂𝗻 𝗽𝗿𝗶𝗺𝗮 𝗷𝘂𝗺𝗮̆𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗮 𝘀𝗲𝗰𝗼𝗹𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗮𝗹 𝗫𝗫-𝗹𝗲𝗮, 𝗖𝗼𝗹𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗮 𝗧̦𝗲𝘀𝗮̆𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗱𝗲 𝗜𝗻𝘁𝗲𝗿𝗶𝗼𝗿 - 𝗦𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗘𝘁𝗻𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲, Muzeul Olteniei.

În lumea rurală a #Olteniei de la sfârșitul secolului al XIX-lea, arhitectura interioară cunoaște o transformare subtilă, trecându-se de la măsuța joasă, rotundă, cu trei picioare, la masa înaltă, ceea ce a adus cu sine o nouă piesă în zestrea casei: fața de masă. Din această cauză, fața de masă, așa cum apare astăzi, este și ea de factură recentă. 

𝗙𝗮𝘁̦𝗮 𝗱𝗲 𝗺𝗮𝘀𝗮̆ este o țesătură din bumbac, in sau cânepă, în două ițe, care se folosea în diferite ocazii, la sărbători, la nunți sau alte împrejurări. Zilnic se mânca la măsuța cu trei picioare iar fața de masă era spălată după fiecare masă, astfel încât ea se păstra curată.
În sudul și centrul Olteniei, acest gen de țesătură se integra într-un ansamblu vizual unitar, alături de #cearșafuri și „#măsoaiele” ce protejau teancul de pe lada de zestre.

Piesa din imagine, aflată în 𝗽𝗮𝘁𝗿𝗶𝗺𝗼𝗻𝗶𝘂𝗹 𝗦𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗲𝗶 𝗱𝗲 𝗘𝘁𝗻𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲 𝗮 𝗠𝘂𝘇𝗲𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗢𝗹𝘁𝗲𝗻𝗶𝗲𝗶, 𝗖𝗼𝗹𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗮 𝗧̦𝗲𝘀𝗮̆𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗱𝗲 𝗜𝗻𝘁𝗲𝗿𝗶𝗼𝗿, este datată din prima jumătate a secolului al XX-lea și este o dovadă incontestabilă a măiestriei țesătoarelor din Oltenia. 

Decorul feței de masă se compune din dungi roșii sau albastre, din carouri în aceeași culoare sau cu motive florale doar pe laturile ei. Cromatica este redusă la trei sau patru culori: roșu, negru, albastru, verde. Cele două foi ale feței de masă sunt reunite printr-o dantelă realizată cu croșeta, ori printr-o cheiță lucrată cu acul. Împrejurul ei sau numai pe trei laturi se montează o dantelă albă, croșetată cu colțuri, ca o terminație. 

Piesa are dimensiuni de: 190 cm x 140 cm iar ca tehnică este realizată din pânză de bumbac țesută la războiul orizontal. Cele două foi sunt îmbinate fin printr-o cheiță lucrată cu acul sau dantelă croșetată, fiind brodate de o dantelă albă cu colțuri.
De asemenea, are registre geometrice cu romburi bleu în fiecare colț, adăpostind motive fitomorfe (flori mici grena) în interiorul fiecărui romb.

Tradiția textilă oltenească folosea o cromatică reținută, dar de o mare forță expresivă, bazată pe armonia dintre #roșu, #negru, #albastru, #galben și #verde.

𝗠𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗮𝗹 𝗱𝗼𝗰𝘂𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿 𝗿𝗲𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝘁 𝗱𝗲 𝗔𝗻𝗶𝘀̦𝗼𝗮𝗿𝗮 𝗕𝗮̆𝗹𝗮𝗻, 𝗺𝘂𝘇𝗲𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳, 𝗦𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗘𝘁𝗻𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲, Muzeul Olteniei

 
𝐅𝐨𝐭𝐨: Muzeul Olteniei

 
𝗔𝗳𝗶𝘀̦ 𝗴𝗲𝗻𝗲𝗿𝗮𝘁 𝗰𝘂 𝘁𝗲𝗵𝗻𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗲 𝗔𝗜 (𝗙𝗼𝘁𝗼 𝗻𝗿. 𝟭)

𝗕𝗶𝗯𝗹𝗶𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲 𝗱𝗲 𝗿𝗲𝗳𝗲𝗿𝗶𝗻𝘁̦𝗮̆:
G. Stoica, A. Doagă – Interioare românești. Țesături și cusături decorative (1977);
M. Marinescu – Arta populară românească. Țesături decorative (1975);
P. Petrescu – Motive decorative celebre (1971).

#MuzeulOlteniei #SecțiaDeEtnografie #ColectiaDeTesaturi #ArtaPopulara #TraditiiOltenesti #PatrimoniuCultural

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.