Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna August 2026 - VIDEO

1. Cât de bine cunoșteau oamenii de acum șase milenii anatomia animalelor?

Se pare ca observația directă asupra naturii i-a determinat pe meșterii culturii Cucuteni să redea elemente anatomice specifice unei vaci, prin diferite tehnici de modelare și netezire. Provenind dintr-o groapă cercetată cu un an în urmă în situl de la Văculeti-La Prisacă, animalul a fost depus la baza gropii, ca urmare a unui posibil ritual. De asemenea, anterior depunerii acesteia, vaca a fost decapitată, iar capul nu a mai fost găsit.

Gâtul, puternic, foarte puțin diferențiat, este ușor ridicat față de linia corpului. Corpul, robust, este oval în secțiune transversală, cu abdomenul aplatizat. Coada este reprezentată de o protuberanță scurtă, elipsoidală, atașată de corp. Picioarele sunt de formă conică, au baza plată și sunt slab profilate în zona copitelor. În zona ventrală se observă o protuberanță de formă aproximativ dreptunghiulară, care a fost secționată în patru sectoare conice asimetrice, pentru a reprezenta ugerul. În fractura de la nivelul gâtului se pot observa mai multe suluri de lut, folosite pentru modelarea corpului animalului.

Artefactul a fost modelat din pastă fină, obținută din argilă amestecată cu nisip foarte fin, suprafața fiind bine netezită. Arderea primară, într-o atmosferă oxidantă bună, a conferit pastei o culoare cărămizie.

Proveniență: Văculești-La Prisacă, comuna Văculești. Cercetări arheologice - evaluare de teren, efectuate de A. Kovács, D. Mischka, C. Mischka. Caracteristică: Șanțul 3/2025, adâncime -1,70 m, la baza gropii. Anul descoperirii: 2025. Încadrare cronologică: Cucuteni B. Număr de inventar: 19486. Colecția Muzeului de Istorie Botoșani. Dimensiuni: Î max - 64 mm; L corp - 78 mm; L corp - 46 mm; L corp - 52 mm.

Sursa informațiilor Muzeul Județean BT.

2. 𝘾𝙀𝙍𝘾𝙀𝙏𝘼̆𝙍𝙄 𝘼𝙍𝙃𝙀𝙊𝙇𝙊𝙂𝙄𝘾𝙀 𝙇𝘼 𝙋𝙊𝘼𝙇𝙀𝙇𝙀 𝘾𝙀𝘼𝙃𝙇𝘼̆𝙐𝙇𝙐𝙄

𝘐̂𝘯 𝘭𝘶𝘯𝘢 𝘢𝘶𝘨𝘶𝘴𝘵, 𝘴𝘶𝘣 𝘤𝘰𝘰𝘳𝘥𝘰𝘯𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘱𝘳𝘰𝘧. 𝘶𝘯𝘪𝘷. 𝘥𝘳. 𝘔𝘪𝘳𝘤𝘦𝘢 𝘈𝘯𝘨𝘩𝘦𝘭𝘪𝘯𝘶, 𝘴𝘱𝘦𝘤𝘪𝘢𝘭𝘪𝘴̦𝘵𝘪𝘪 𝘋𝘦𝘱𝘢𝘳𝘵𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘥𝘦 𝘐𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘦 𝘥𝘪𝘯 𝘤𝘢𝘥𝘳𝘶𝘭 𝘍𝘢𝘤𝘶𝘭𝘵𝘢̆𝘵̦𝘪𝘪 𝘥𝘦 𝘚̦𝘵𝘪𝘪𝘯𝘵̦𝘦 𝘜𝘮𝘢𝘯𝘪𝘴𝘵𝘦 𝘢 𝘜𝘯𝘪𝘷𝘦𝘳𝘴𝘪𝘵𝘢̆𝘵̦𝘪𝘪 „𝘝𝘢𝘭𝘢𝘩𝘪𝘢” 𝘥𝘪𝘯 𝘛𝘢̂𝘳𝘨𝘰𝘷𝘪𝘴̦𝘵𝘦 𝘢𝘶 𝘳𝘦𝘭𝘶𝘢𝘵 𝘤𝘦𝘳𝘤𝘦𝘵𝘢̆𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘢𝘳𝘩𝘦𝘰𝘭𝘰𝘨𝘪𝘤𝘦 𝘴𝘪𝘴𝘵𝘦𝘮𝘢𝘵𝘪𝘤𝘦 𝘪̂𝘯 𝘴𝘪𝘵𝘶𝘭 𝘱𝘳𝘦𝘪𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘤 𝘥𝘦 𝘭𝘢 𝘽𝙞𝙨𝙩𝙧𝙞𝙘𝙞𝙤𝙖𝙧𝙖-𝙇𝙪𝙩𝙖̆𝙧𝙞𝙚 𝙄𝙄𝙄, 𝘫𝘶𝘥𝘦𝘵̦𝘶𝘭 𝘕𝘦𝘢𝘮𝘵̦, 𝘢𝘧𝘭𝘢𝘵 𝘭𝘢 𝘱𝘰𝘢𝘭𝘦𝘭𝘦 𝘮𝘶𝘯𝘵𝘦𝘭𝘶𝘪 𝘊𝘦𝘢𝘩𝘭𝘢̆𝘶.

𝘈𝘴̦𝘦𝘻𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘱𝘢𝘭𝘦𝘰𝘭𝘪𝘵𝘪𝘤𝘢̆ 𝘥𝘦 𝘭𝘢 𝘉𝘪𝘴𝘵𝘳𝘪𝘤𝘪𝘰𝘢𝘳𝘢, 𝘥𝘦𝘴𝘤𝘰𝘱𝘦𝘳𝘪𝘵𝘢̆ 𝘪̂𝘯 𝘢𝘯𝘶𝘭 2007, 𝘤𝘰𝘯𝘴𝘦𝘳𝘷𝘢̆ 𝘰 𝘴𝘦𝘤𝘷𝘦𝘯𝘵̦𝘢̆ 𝘢𝘳𝘩𝘦𝘰𝘭𝘰𝘨𝘪𝘤𝘢̆ 𝘦𝘹𝘤𝘦𝘱𝘵̦𝘪𝘰𝘯𝘢𝘭𝘢̆, 𝘤𝘶 𝘯𝘶𝘮𝘦𝘳𝘰𝘢𝘴𝘦 𝘯𝘪𝘷𝘦𝘭𝘶𝘳𝘪 𝘥𝘦 𝘭𝘰𝘤𝘶𝘪𝘳𝘦 𝘥𝘪𝘯 𝘱𝘢𝘭𝘦𝘰𝘭𝘪𝘵𝘪𝘤𝘶𝘭 𝘴𝘶𝘱𝘦𝘳𝘪𝘰𝘳, 𝘥𝘢𝘵𝘢𝘵𝘦 𝘪̂𝘯𝘵𝘳𝘦 28.000 𝘴̦𝘪 12.000 𝘥𝘦 𝘢𝘯𝘪.

𝘊𝘦𝘳𝘤𝘦𝘵𝘢̆𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘥𝘦 𝘭𝘢 𝘉𝘪𝘴𝘵𝘳𝘪𝘤𝘪𝘰𝘢𝘳𝘢, 𝘧𝘪𝘯𝘢𝘯𝘵̦𝘢𝘵𝘦 𝘥𝘦 𝘍𝘶𝘯𝘥𝘢𝘵̦𝘪𝘢 𝘎𝘦𝘳𝘮𝘢𝘯𝘢̆ 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘊𝘦𝘳𝘤𝘦𝘵𝘢𝘳𝘦 𝘚̦𝘵𝘪𝘪𝘯𝘵̦𝘪𝘧𝘪𝘤𝘢̆ 𝘴̦𝘪 𝘜𝘯𝘪𝘷𝘦𝘳𝘴𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦𝘢 „𝘝𝘢𝘭𝘢𝘩𝘪𝘢” 𝘥𝘪𝘯 𝘛𝘢̂𝘳𝘨𝘰𝘷𝘪𝘴̦𝘵𝘦, 𝘴𝘦 𝘥𝘦𝘴𝘧𝘢̆𝘴̦𝘰𝘢𝘳𝘢̆ 𝘪̂𝘯 𝘤𝘢𝘥𝘳𝘶𝘭 𝘶𝘯𝘶𝘪 𝘤𝘰𝘭𝘦𝘤𝘵𝘪𝘷 𝘪𝘯𝘵𝘦𝘳𝘥𝘪𝘴𝘤𝘪𝘱𝘭𝘪𝘯𝘢𝘳 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘳𝘦𝘶𝘯𝘦𝘴̦𝘵𝘦, 𝘢𝘭𝘢̆𝘵𝘶𝘳𝘪 𝘥𝘦 𝘴𝘵𝘶𝘥𝘦𝘯𝘵̦𝘪 𝘴̦𝘪 𝘥𝘰𝘤𝘵𝘰𝘳𝘢𝘯𝘻𝘪, 𝘴𝘱𝘦𝘤𝘪𝘢𝘭𝘪𝘴̦𝘵𝘪 𝘥𝘦 𝘭𝘢 𝘐𝘯𝘴𝘵𝘪𝘵𝘶𝘵𝘶𝘭 𝘥𝘦 𝘈𝘳𝘩𝘦𝘰𝘭𝘰𝘨𝘪𝘦 𝘢𝘭 𝘈𝘤𝘢𝘥𝘦𝘮𝘪𝘦𝘪 𝘈𝘶𝘴𝘵𝘳𝘪𝘦𝘤𝘦 𝘥𝘪𝘯 𝘝𝘪𝘦𝘯𝘢 (𝘈𝘶𝘴𝘵𝘳𝘪𝘢), 𝘶𝘯𝘪𝘷𝘦𝘳𝘴𝘪𝘵𝘢̆𝘵̦𝘪𝘭𝘦 𝘥𝘪𝘯 𝘒𝘰̈𝘭𝘯, 𝘌𝘳𝘭𝘢𝘨𝘦𝘯-𝘕𝘶̈𝘳𝘯𝘣𝘦𝘳𝘨 𝘴̦𝘪 𝘈𝘢𝘤𝘩𝘦𝘯 (𝘎𝘦𝘳𝘮𝘢𝘯𝘪𝘢), 𝘐𝘯𝘴𝘵𝘪𝘵𝘶𝘵𝘶𝘭 𝘥𝘦 𝘈𝘳𝘩𝘦𝘰𝘭𝘰𝘨𝘪𝘦𝘪 𝘢𝘭 𝘈𝘤𝘢𝘥𝘦𝘮𝘪𝘦𝘪 𝘥𝘦 𝘚̦𝘵𝘪𝘪𝘯𝘵̦𝘦 𝘢 𝘜𝘤𝘳𝘢𝘪𝘯𝘦𝘪 𝘥𝘪𝘯 𝘒𝘪𝘦𝘷, 𝘔𝘶𝘻𝘦𝘶𝘭 𝘕𝘢𝘵̦𝘪𝘰𝘯𝘢𝘭 𝘥𝘦 𝘚̦𝘵𝘪𝘪𝘯𝘵̦𝘦 𝘕𝘢𝘵𝘶𝘳𝘢𝘭𝘦 𝘗𝘢𝘳𝘪𝘴 (𝘍𝘳𝘢𝘯𝘵̦𝘢), 𝘐𝘯𝘴𝘵𝘪𝘵𝘶𝘵𝘶𝘭 𝘥𝘦 𝘈𝘳𝘩𝘦𝘰𝘭𝘰𝘨𝘪𝘦 𝘢𝘭 𝘈𝘤𝘢𝘥𝘦𝘮𝘪𝘦𝘪 𝘙𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘦 𝘥𝘪𝘯 𝘐𝘢𝘴̦𝘪 𝘴̦𝘪 𝘐𝘯𝘴𝘵𝘪𝘵𝘶𝘵𝘶𝘭 𝘥𝘦 𝘚𝘱𝘦𝘰𝘭𝘰𝘨𝘪𝘦 „𝘌𝘮𝘪𝘭 𝘙𝘢𝘤𝘰𝘷𝘪𝘵̦𝘢̆” 𝘢𝘭 𝘈𝘤𝘢𝘥𝘦𝘮𝘪𝘦𝘪 𝘙𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘦 𝘥𝘪𝘯 𝘊𝘭𝘶𝘫-𝘕𝘢𝘱𝘰𝘤𝘢.

𝘚𝘢̆𝘱𝘢̆𝘵𝘶𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘥𝘦 𝘭𝘢 𝘱𝘰𝘢𝘭𝘦𝘭𝘦 𝘊𝘦𝘢𝘩𝘭𝘢̆𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘭𝘦 𝘰𝘧𝘦𝘳𝘢̆ 𝘴𝘵𝘶𝘥𝘦𝘯𝘵̦𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘱𝘳𝘪𝘭𝘦𝘫𝘶𝘭 𝘥𝘦 𝘢 𝘴𝘦 𝘧𝘢𝘮𝘪𝘭𝘪𝘢𝘳𝘪𝘻𝘢 𝘯𝘶 𝘥𝘰𝘢𝘳 𝘤𝘶 𝘮𝘦𝘵𝘰𝘥𝘦𝘭𝘦 𝘥𝘦 𝘴𝘢̆𝘱𝘢̆𝘵𝘶𝘳𝘢̆ 𝘢𝘳𝘩𝘦𝘰𝘭𝘰𝘨𝘪𝘤𝘢̆ 𝘥𝘦 𝘪̂𝘯𝘢𝘭𝘵𝘢̆ 𝘳𝘦𝘻𝘰𝘭𝘶𝘵̦𝘪𝘦, 𝘤𝘪 𝘴̦𝘪 𝘤𝘶 𝘵𝘦𝘩𝘯𝘪𝘤𝘪𝘭𝘦 𝘥𝘦 𝘤𝘰𝘯𝘴𝘦𝘳𝘷𝘢𝘳𝘦 𝘴̦𝘪 𝘥𝘦 𝘱𝘳𝘰𝘤𝘦𝘴𝘢𝘳𝘦 𝘱𝘳𝘪𝘮𝘢𝘳𝘢̆ 𝘢 𝘮𝘢𝘵𝘦𝘳𝘪𝘢𝘭𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘢𝘳𝘩𝘦𝘰𝘭𝘰𝘨𝘪𝘤. 𝘗𝘳𝘰𝘨𝘳𝘢𝘮𝘶𝘭 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘤𝘰𝘮𝘱𝘭𝘦𝘵𝘢𝘵 𝘥𝘦 𝘴𝘦𝘮𝘪𝘯𝘢𝘳𝘪𝘪 𝘴𝘶𝘴𝘵̦𝘪𝘯𝘶𝘵𝘦 𝘥𝘦 𝘴𝘱𝘦𝘤𝘪𝘢𝘭𝘪𝘴̦𝘵𝘪, 𝘱𝘦 𝘵𝘦𝘮𝘦 𝘱𝘳𝘦𝘤𝘶𝘮 𝙖𝙧𝙝𝙚𝙤𝙯𝙤𝙤𝙡𝙤𝙜𝙞𝙖, 𝙩𝙚𝙝𝙣𝙤𝙡𝙤𝙜𝙞𝙖 𝙡𝙞𝙩𝙞𝙘𝙖̆ 𝙨̦𝙞 𝙖𝙣𝙖𝙡𝙞𝙯𝙖 𝙪𝙧𝙢𝙚𝙡𝙤𝙧 𝙙𝙚 𝙪𝙯𝙪𝙧𝙖̆.

𝘗𝘢𝘳𝘵𝘪𝘤𝘪𝘱𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘭𝘢 𝘢𝘤𝘵𝘪𝘷𝘪𝘵𝘢̆𝘵̦𝘪𝘭𝘦 𝘥𝘦 𝘵𝘦𝘳𝘦𝘯 𝘴̦𝘪 𝘭𝘢 𝘢𝘤𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘴𝘦𝘮𝘪𝘯𝘢𝘳𝘪𝘪 𝘵𝘳𝘢𝘯𝘴𝘧𝘰𝘳𝘮𝘢̆ 𝘤𝘦𝘳𝘤𝘦𝘵𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘥𝘦 𝘭𝘢 𝘉𝘪𝘴𝘵𝘳𝘪𝘤𝘪𝘰𝘢𝘳𝘢 𝘪̂𝘯𝘵𝘳-𝘶𝘯 𝘢𝘥𝘦𝘷𝘢̆𝘳𝘢𝘵 𝘴̦𝘢𝘯𝘵𝘪𝘦𝘳-𝘭𝘢𝘣𝘰𝘳𝘢𝘵𝘰𝘳, 𝘰𝘧𝘦𝘳𝘪𝘯𝘥𝘶-𝘭𝘦 𝘴𝘵𝘶𝘥𝘦𝘯𝘵̦𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘰 𝘪𝘯𝘵𝘳𝘰𝘥𝘶𝘤𝘦𝘳𝘦 𝘤𝘰𝘮𝘱𝘭𝘦𝘵𝘢̆ 𝘪̂𝘯 𝘴𝘱𝘦𝘤𝘪𝘧𝘪𝘤𝘶𝘭 𝘴𝘵𝘶𝘥𝘪𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘦𝘱𝘰𝘤𝘪𝘪 𝘱𝘢𝘭𝘦𝘰𝘭𝘪𝘵𝘪𝘤𝘦.

𝘗𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘤𝘦𝘪 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘢𝘭𝘦𝘨 𝘴𝘢̆ 𝘴𝘵𝘶𝘥𝘪𝘦𝘻𝘦 𝙄𝙨𝙩𝙤𝙧𝙞𝙖 𝘭𝘢 𝙐𝙣𝙞𝙫𝙚𝙧𝙨𝙞𝙩𝙖𝙩𝙚𝙖 „𝙑𝙖𝙡𝙖𝙝𝙞𝙖” 𝙙𝙞𝙣 𝙏𝙖̂𝙧𝙜𝙤𝙫𝙞𝙨̦𝙩𝙚, 𝘢𝘴𝘵𝘧𝘦𝘭 𝘥𝘦 𝘦𝘹𝘱𝘦𝘳𝘪𝘦𝘯𝘵̦𝘦 𝘪̂𝘯𝘴𝘦𝘢𝘮𝘯𝘢̆ 𝘮𝘢𝘪 𝘮𝘶𝘭𝘵 𝘥𝘦𝘤𝘢̂𝘵 𝘱𝘳𝘦𝘨𝘢̆𝘵𝘪𝘳𝘦𝘢 𝘵𝘦𝘰𝘳𝘦𝘵𝘪𝘤𝘢̆ 𝘰𝘧𝘦𝘳𝘪𝘵𝘢̆ 𝘪̂𝘯 𝘤𝘢𝘥𝘳𝘶𝘭 𝘤𝘶𝘳𝘴𝘶𝘳𝘪𝘭𝘰𝘳. 𝘐𝘮𝘱𝘭𝘪𝘤𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘪̂𝘯 𝘪𝘯𝘷𝘦𝘴𝘵𝘪𝘨𝘢𝘵̦𝘪𝘪𝘭𝘦 𝘥𝘦 𝘵𝘦𝘳𝘦𝘯 𝘭𝘦 𝘰𝘧𝘦𝘳𝘢̆ 𝘰𝘤𝘢𝘻𝘪𝘢 𝘥𝘦 𝘢 𝘥𝘦𝘴𝘤𝘰𝘱𝘦𝘳𝘪, 𝘪̂𝘯𝘤𝘢̆ 𝘥𝘦 𝘭𝘢 𝘪̂𝘯𝘤𝘦𝘱𝘶𝘵𝘶𝘭 𝘱𝘢𝘳𝘤𝘶𝘳𝘴𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘶𝘯𝘪𝘷𝘦𝘳𝘴𝘪𝘵𝘢𝘳, 𝘥𝘪𝘮𝘦𝘯𝘴𝘪𝘶𝘯𝘦𝘢 𝘱𝘳𝘢𝘤𝘵𝘪𝘤𝘢̆ 𝘢 𝘴𝘵𝘶𝘥𝘪𝘪𝘭𝘰𝘳, 𝘥𝘪𝘷𝘦𝘳𝘴𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦𝘢 𝘱𝘦𝘳𝘴𝘱𝘦𝘤𝘵𝘪𝘷𝘦𝘭𝘰𝘳 𝘴̦𝘪 𝘱𝘳𝘰𝘧𝘶𝘯𝘻𝘪𝘮𝘦𝘢 𝘶𝘯𝘦𝘪 𝘥𝘪𝘴𝘤𝘪𝘱𝘭𝘪𝘯𝘦 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘳𝘪𝘣𝘶𝘪𝘦 𝘭𝘢 𝘰 𝘮𝘢𝘪 𝘣𝘶𝘯𝘢̆ 𝘪̂𝘯𝘵̦𝘦𝘭𝘦𝘨𝘦𝘳𝘦 𝘢 𝘵𝘳𝘦𝘤𝘶𝘵𝘶𝘭𝘶𝘪.

#Valahia #FacultateaDeStiinteUmaniste #DepartamentulDeIstorie #Istorie #Arheologie #Bistricioara #Ceahlau #Cercetare #Paleolitic #StudentLaValahia #EducatiePrinCercetare

Sursa informațiilor Universitatea „Valahia” din Târgoviște.

3. Hansca "La Cramă". Ziua 2. Destine rupte.

Primul strat de săpătură include mult material antrenat de arătură și scurgerea apelor pluviale. Un exemplu excelent îl reprezintă aceste două perechi de cioburi de la toarte de amfore grecești. Echipa de arheologi le-a găsit la 7 m, respectiv 4 m distanță unul de celălalt, dar la o analiză vizuală sumară s-a constatat că se potrivesc și provin de la aceleași recipiente. Una dintre minunile arheologiei de teren.

Sursa informațiilor Iron Age Archaeological Heritage.

4. Hansca "La Cramă". Ziua 2. Dacă vă întrebați cum se făceau brânzeturile cu 2500 de ani în urmă, o descoperire remarcabilă de astăzi ne poate oferi o parte din răspuns. În imagine vedeți un fragment de strecurătoare, folosită, cel mai probabil, la prepararea lor.

Echipa de arheologi l-a scos la lumină, pe lângă multe alte fragmente ceramice și de lut ars. Toți membrii echipei s-au implicat, inclusiv șoferul expediției, așa încât am reușit astăzi să degajăm în întregime primul strat de săpatură pe toată suprafața șantierului.

Sursa informațiilor Iron Age Archaeological Heritage.

5. O adevărată comoară și un unicat arheologic pentru județul Neamț și, probabil, pentru zona de est a României.

Artefactul din imagine este o piesă de harnașament, respectiv o scară de șa, descoperită într-un complex arheologic, în timpul cercetărilor preventive realizate în anul 2025 pe traseul viitoarei autostrăzi A8.
Piesa metalică este parte din echipamentul unui războinic, care și-a îngropat calul cu tot cu harnașament, acum aproape 900 de ani, alături de care a așezat și câteva arme.

De ce este un unicat?
- Până acum, pe teritoriul județului Neamț, nu cunoaștem astfel de descoperiri.
- In zona de est a României nu este cunoscută nicio scară de șa, cu aplicații metalice de alamă, și care să fie atribuită sec. XI-XII.

De unde știm vechimea?
- cu ajutorul colegilor de la IFIN-HH a fost realizată o datare prin metoda radiocarbon a complexului din care provine acest obiect și a fost obținută o vârstă care se încadrează între sec. XI-XII.

Cine a restaurat obiectul?
-Restaurarea întregului inventar de piese metalice a fost realizată de dr. Leonard Ionescu, expert în cadrul Laboratorului de Conservare-Restaurare al Muzeului Olteniei, căruia îi mulțumim pentru tot profesionalismul.

Cine a descoperit piesele?
- o echipă din care a făcut parte subsemnatul, împreună cu arheologii mai tineri, Vlad, Vladimir, Emanuel, Sebastian, de la Vanderlay Arheo SRL.

Eu nu cred că acel războinic care și-a înhumat calul cu tot echipamentul era doar un simplu călăreț.

Acestea sunt adevăratele comori arheologice pentru că de la ele cunoaștem o întreagă poveste, nu adunăm doar o mână de metal.

#archaeology #warior #exceptional #amazing #spectacular #radiocarbon #heritage #science

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. 12 august. Când cerul face arheologie

În această seară, luna va lua o margine din soare. La Timișoara, eclipsa începe la 20:24, atinge maximul la 20:45, când 28,5% din discul solar va fi acoperit, iar la 20:48 Soarele apune eclipsat.

Cu aproximativ trei milenii în urmă, oamenii au prins cele două astre în lut. La Pădurea Verde, au lăsat un vas solar. ]n Fratelia, un vas cu simbol selenar. Două obiecte venite din lumea câmpurilor de urne funerare de la sfârșitul epocii bronzului, unde cerul, focul și trecerea omului se întâlneau în semne al căror înțeles a rămas, în parte, ascuns.

În această seară, Soarele și Luna se întâlnesc din nou. De data aceasta, pe cer. Între lut și lumină, aproximativ trei mii de ani și aceeași uimire a omului care ridică ochii spre cer.

Imagini: vas solar, Timișoara, Pădurea Verde, și vas cu simbol selenar, Timișoara, Fratelia, sfârșitul epocii bronzului, colecția Muzeului Național al Banatului. Reconstituiri digitale după fotografiile realizate de Florin Medeleț.

#eclipsa2026 #mnab #soaresiluna #arheologiebănățeană

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

7. Aproape 1700 de ani de la inaugurarea Podului lui Constantin cel Mare care lega Sucidava de Oescus (în Bulgaria de azi). A fost inaugurat la 5 iulie 328 d.Chr., în prezenta împăratului Constantin cel Mare. Cu cei 2437 de metri ai săi, podul a fost cel mai lung pod antic cunoscut, după Podul lui Traian de la Drobeta.

A avut scopul refacerii legăturii strategice între provinciile Dacia și Moesia și consolidării graniței imperiale romane. A avut rol militar și economic, facilitând mișcările armatei romane și comerțul între provinciile dunărene.

A fost parte a politicii lui Constantin cel Mare de întărire a granițelor și de recucerire simbolică a teritoriilor nord-dunărene, temporar părăsite de romani în secolul al III-lea. A.D.

Deși a fost folosit doar câteva decenii și a căzut în uitare după invazia hunilor din 375, memoria lui a fost păstrată de mari cărturari precum stolnicul Constantin Cantacuzino și Dimitrie Cantemir.

Astăzi, pe malul românesc, chiar lângă Sucidava mai poate fi văzută doar baza unuia dintre picioarele acestui pod legendar.

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

296. Descoperiri arheologice din România - luna August 2026 - VIDEO - Partea V

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

marți, 18 august 2026

Descoperiri arheologice din România - luna August 2026 - VIDEO - Partea VI

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete