Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO

1. Zilele Europene ale Arheologiei pe șantierul arheologic Târcov, situat în comuna Pârscov din județul Buzău!

Zilele Europene ale Arheologiei (ZEA) sunt un eveniment anual dedicat promovării patrimoniului arheologic european și implicării publicului larg în descoperirea și înțelegerea istoriei.
---
Inițiativa a fost lansată în Franța, în anul 2010, sub denumirea de Zilele Naționale ale Arheologiei (Journées Nationales de l’Archéologie), la inițiativa Institutului Național de Cercetare Arheologică Preventivă (INRAP).
Evenimentul a fost gândit ca o modalitate de a face arheologia accesibilă publicului larg, dincolo de comunitatea academică sau profesională.
---
Începând cu 2019, evenimentul a fost extins la nivel european, devenind Zilele Europene ale Arheologiei (European Archaeology Days).
Această extindere a fost posibilă datorită colaborării între INRAP și alte instituții partenere din mai multe țări europene, sprijinite de Ministerul Culturii din Franța și de rețelele europene ale profesioniștilor din domeniul patrimoniului.
Scopul a fost de a promova dialogul intercultural, partajarea cunoștințelor și protejarea patrimoniului arheologic pe întreg continentul.
---
Impactul și participarea internațională
În ultimii ani, au participat peste 30 de țări europene, inclusiv România.
Evenimentul a devenit un moment-cheie pentru educație și conștientizare culturală, evidențiind importanța cercetării arheologice și a conservării patrimoniului.

Sursa informațiilor Muzeul Județean Buzău.

2. La Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului din Piața Sfatului nr.15, în încăperea de la subsol, cu boltă semicilindrică cu penetrații, este amenajat un lapidariu unde sunt expuse și aceste cahle habane provenite de la sobelele care încălzeau interioarele clădirii în secolele trecute.

Datate din secolul XVIII, piesele cu o ornamentică decorativă deosebită, decorau interioarele nobililor, negustorilor, patricienilor sași din orașele transilvănene.
În secolele al XVI-lea și al XVII-lea habanii s-au instalat în Moravia de Sud, fugind din calea persecuțiilor religioase din Elveția, Germania, Țările de Jos. Documente de arhivă atestă venirea lor în Transilvania încă din secolul al XVI-lea. Cu toate că trăiau în comunități închise, după propriile reguli și concepte, au avut mare impact asupra comunităților din jur datorită cunoștințelor din domeniile viticulturii, alchimiei, farmacologiei și nu în ultimul rând datorită meșteșugului olăritului.
Cahlele habane expuse în lapidariul Muzeului Civilizației Urbane a Brașovului nu sunt doar simple elemente decorative, ci mărturii ale unei comunități care a contribuit la diversitatea culturală și artistică a Transilvaniei.

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

3. O covată de lemn de la Băile Figa fotografiată astazi

Sursa informațiilor Valerii Kavruk.

4. O râșniță veche de 4.000 de ani, descoperită în timpul unei filmări. 13-15 iunie, Zilele Europene ale Arheologiei - VIDEO https://tinyurl.com/bdc2tua8

5. Foto astăzi la ora 16.30. Băile Figa în umplutura unei fântâni. Bronz târziu. Dincolo de piesele de lemn, se observă și ciocanul de piatră de minerit prins de coada de lemn cu o funie vegetală.

Sursa informațiilor Valerii Kavruk.

6. Observatorul de la Șimleu Silvaniei

Sursa: Youtube Utilizator: Muzeu Zalau

Realizat la 30 de ani de la debutul cercetărilor arheologice în punctul Observator de pe Măgura Șimleului, filmul spune povestea unui sit cu totul special, unde istoria, natura și cercetarea științifică se întâlnesc într-un mod spectaculos.

7. Săpăturile arheologice preventive desfășurate la Mehala II scot la iveală o descoperire de excepție: o necropolă sarmatică veche de aproape 2.000 de ani.

Cercetătorii au descoperit 15 morminte de inhumație, cele mai multe amenajate în gropi dreptunghiulare cu colțuri rotunjite.
-------------------------------
Mai multe date, în articolul

Comori vechi de 2.000 de ani, descoperite la Mehala II: necropolă sarmatică scoasă la lumină de arheologi

Sursa informațiilor Casa Artelor - Directia Judeteana pentru Cultura Timis.

8. Comori vechi de 2.000 de ani, descoperite la Mehala II: necropolă sarmatică scoasă la lumină de arheologi

9. . Norocul vine uneori sub formă de cioburi. De cristal.

La Igriș, în pământul mănăstirii cisterciene, au ieșit la lumină câteva fragmente rare de cană din cristal de stâncă, lucrată acum aproape o mie de ani. Porțiuni din gât, din pântece și un ornament de la toartă. Între ele, pe unul dintre cioburi, silueta unui animal fantastic - poate un grifon.
Această cană pentru apă, meșteșugită în Egiptul dinastiei Fatimide (969–1171), face parte dintr-o familie de obiecte legendare. În toată lumea s-au păstrat doar șapte vase întregi de acest tip, capodopere sculptate cu o migală pe care puține ateliere medievale o mai puteau atinge. Britanicii le spun „The Magnificent Seven”. Noi, astăzi, avem la Igriș câteva bucăți care le poartă amprenta.
Cristalul de stâncă nu era doar o materie prețioasă. Era și purtător de sensuri: apă, lumină, noroc. În lumea medievală islamică se credea că protejează, vindecă, îmblânzește capriciile vremii. Poate de aceea, cioburile ajunse până la noi, în această zi de vineri 13, își păstrează încă puterea de a fascina.
Fragmentele pot fi văzute acum în expoziția „Mănăstirea cisterciană de la Igriș (1179–1500) din perspectiva cercetărilor arheologice”, deschisă la Muzeul Național al Banatului.
Bastionul Maria Theresia, mansarda B1, de miercuri - dumincă, 10:00 - 18:00.
Un singur bilet. Patru expoziții. O zi întreagă de povești.

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

10. Altă provocare pentru nedormitul prietenilor: rog încercați clasarea tipologică, decorativă și cronologică a acestor fragmente!

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

11. Arheologii amatori care scot la lumină istoria nu primesc nimic în schimb deși legea spune altceva

12. Pe urmele istoriei, cu lopata și pensula. Localnicii din Pârscov lucrează pe șantierul arheologic de la Târcov

13. Muzeul Municipiului București anunță reluarea cercetărilor arheologice în situl Glina-Bălăceanca - VIDEO

Muzeul Municipiului București are plăcerea de a anunța că, în vara acestui an, vor fi reluate cercetările arheologice în situl Glina–Bălăceanca, una dintre cele mai importante zone cu potențial arheologic din apropierea Capitalei.
Campania arheologică din acest an urmărește investigarea sistematică a vestigiilor descoperite anterior, precum și obținerea de noi date privind locuirile preistorice și antice din această zonă.
Activitățile vor fi realizate în cadrul proiectului de cercetare multidisciplinară intitulat „Preistoria de la porțile de sud-est ale Bucureștiului. Cercetări arheologice multidisciplinare în siturile preistorice de la Glina și Bălăceanca” de echipe de specialiști de la Muzeul Municipiului București, Universitatea din București, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și Muzeul Național de Istorie a României, în colaborare cu Primăria Comunei Cernica.
Pe parcursul campaniei, vor fi organizate și vizite ghidate pentru public, ateliere și prezentări în aer liber, prin care ne dorim să aducem mai aproape de comunitate istoria fascinantă a locului.
Locație: Hotarul dintre Glina–Bălăceanca (spre râul Dâmbovița)
Perioadă: 23 iunie – 18 iulie 2025
Detalii suplimentare vor fi comunicate pe site-ul oficial al Muzeului Municipiului București și pe rețelele noastre de socializare.
Vă invităm să urmăriți parcursul cercetărilor și să redescoperim împreună o parte din patrimoniul arheologic al regiunii București–Ilfov!

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

14. Locuri antice emblematice de la Marea Neagră. Cetatea misterioasă ridicată la porunca unui oracol

15. Băile Figa 2024.

Alături de urmele unor structuri din pari masivi și scânduri verticale înfipte în pământ (acum nămol), se observă două „troace” dezvelite și încă una alături de cea din stânga. Bronz târziu. Despre astfel de „troace” în: https://www.researchgate.net/.../370318044_A_Bronze_Age...

Sursa informațiilor Valerii Kavruk.

167. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 29 iunie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete