Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO

1. Situl 5 Sălătrucu (Schit Bocănița)

Sit 5 Sălătrucu (Schit Bocănița) - vizita colegilor noștri restauratori (Mladin Bogdan Dumitru și Popa Paul), de la Secția Restaurare a Muzeul Național de Istorie a României, pentru evaluarea preliminară a descoperilor de tencuială pictată din vestigiile fostului lăcaș de cult.
Foto dronă: Daniel Racasanu

Sursa informațiilor Corina Bors.

2. SibPit3 / situl nr. 2 Ceparii Pământeni - Șendrulești.

SibPit3 / situl nr. 2 Ceparii Pământeni - Șendrulești. Deși răcoroasă, vremea este bună și se înaintează spre capătul nordic al sitului delimitat în coridorul de expropriere al autostrăzii Sibiu - Pitești / secțiunea 3, altfel spus către încheierea cercetării arheologice preventive a acestui sit în următoarele zile. Muzeul Național de Istorie a României își completează și astfel "portofoliul profesional" în ceea ce privește expertiza în domeniul arheologiei contractuale de amploare.4

Sursa informațiilor Corina Bors.

3. In other words "looking for the summer" or freezing archaeology on Topolog valley.

Final days of excavations at site no. 2 Ceparii Pământeni - Șendrulești
Photo credit: Annabella Gotsman

Sursa informațiilor Corina Bors.

4. Alba Iulia: Relația omului cu mâncarea în epoca fierului și în perioada romană. Eveniment științific internațional la Sala Unirii

5. În perioada 24-25 octombrie, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei a organizat o nouă ediție a conferinței anuale - Istorie, Arheologie, Muzeologie. Ajunsă la a XXXIV-a ediție, manifestarea are o tradiție respectabilă, pentru că reunește specialiști din diferite domenii.

Deoarece arheologia prezentului nu mai poate fi abordată fără studiu multidisciplinar, modestele mele contribuții la acest eveniment au avut la bază tocmai astfel de demersuri.
Având colaboratori buni, am prezentat trei comunicări legate de tehnologia olăriei din cadrul culturii Ceramicii Liniare, aspecte de paleoeconomie reflectate de descoperirile arheologice eneolitice timpurii, dar și o sinteză a ceea ce înseamnă investigațiile geofizice în siturile bronzului târziu.

Rezumatele comunicărilor pot fi accesate aici:
https://www.academia.edu/124966825
https://www.academia.edu/124966547
https://www.academia.edu/124966478

#archaeology #prehistory #LBK #pottery #science #Precucuteni #BronzeAge

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Anul acesta am avut plăcerea de a continua săpăturile arheologice la Noviodunum, în așezarea civilă est, un sit cu o lungă și interesantă istorie!

Ne bucurăm să împărtășim cu voi câteva imagini și momente speciale din această campanie, și vă invităm să ne urmăriți în continuare pentru noutăți și povestiri din munca noastră pe teren și nu numai accesând link-ul https://cimec.ro/id-01-arheologie/

Mulțumim și colaboratorilor noștrii, ICEM Tulcea și Aurel Stănică, responsabil științific.

#Noviodunum #arheologie #descoperiri #patrimoniu #direcțiapatrimoniudigital

Sursa informațiilor Direcția Patrimoniu Digital - cIMeC.

7. Cahlă cu stema Moldovei (Bacău). Generația a 2-a după Bistrița (mijloc, a doua jum. a sec. XV). Pomenită de Paraschiva Victoria Batariuc, dar neilustrată

„Deși extrem de laborioasă, Paraschiva Victoria Batariuc nu a putut acoperi întregimea descoperirilor de cahle din Moldova. Motivele au fost mereu foarte diferite, din care putem cita greutatea de a realiza imaginile (fie fotografiate, fie desenate) ori chiar opoziția fățișă a unor custozi, care s-au erijat în stăpâni, cu intenția oficială de a publica ei, ceea ce aveau prin depozite, cu toate că ar fi trebuit să parcurgă o cale lungă în a deveni cunoscători în domeniu. La o trecere rapidă prin muzeele Moldovei, am văzut grabnic că multe cahle fragmentate nu s-au publicat. Iarăși din motive diferite, din care cel mai grav a fost acela de a nu recunoaște imaginea întregului și de a realiza datări acceptabile.

Imediat vom face observarea că piesele care ne-ar fi utile au fost, în marea lor majoritate, desenate. Aceasta înseamnă că s-au supus subiectivismului autorilor desenelor. Paguba se observă abia atunci când trebuie să compari imagini reale, cu asemenea tipuri de documente grafice. Cazul cel mai elocvent este al unor cahle de la Târgoviște, apropiate de cele de la Bistrița, care au fost publicate în dublă variantă. În timp ce desenul conține o felină orientată către dreapta, două imagini ne prezintă animalul către stânga. Cel mai mult este împiedicată posibilitatea certificării proveniențelor din tipare comune. Este un prag de subtilitate pe care va trebui să-l mai amânăm pentru analizele furnologice din România. Adesea, impresiile pot fi negate de unele detalii care s-au comunicat strict numai din percepția și condeiul graficienilor, nu al istoricilor. Subiectul menționat este cel al tematicii decorative, pe care îl așezăm în fața oricărui alt criteriu de analiză a modulelor de sobe. Felul în care plăcile s-au cuplat în edificiul sobelor a fost aleator, adesea diferit pe/în asize, în așa fel încât nu pot determina cronologia majoră ori subtilă a cahlelor singulare. O colorează doar tehnic, arătându-ne că meșterii au utilizat de la început mai multe aranjamente, poate determinate mai precis – cum astăzi nu o știm! – la poziția pe care cahlele urmau să o primească în arhitectura mobilelor de încălzire.

În fața unei cantități impresionante publicate înaintea celor de la Bistrița, ceea ce urma să fie realizat cu imperioasă necesitate, era lărgirea orizontului analogic. Altfel, am fi rămas în deja periculoasa idee, deja sugerată, că Moldova ar fi inovat și generat ea singură un val de producții furnologice. Aceasta în contradicție evidentă cu toate celelalte produse de cultură materială medievală.”

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

8. Alt pas: „Mai apoi, istoria discurilor de parament pare că a înscris o pagină nouă la Bacău. Decorația lor este sensibil apropiată, dar nu identică. Iar Bacăul vine cu o sugestie extrem de ispititoare. Gruparea lor împreună cu triunghiuri, imită frapant dispoziția similară a ochiurilor din sticlă, cu aceleași piese întregitoare. Deocamdată nu putem exprima mai mult decât prezența unui experiment, care nu știm cum a evoluat mai departe.”

D-zeule, chiar au pierit toți cercetătorii culturii materiale din Moldova?

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

9. Construcții majore: portaluri la Piatra Neamț și Bistrița

„Revenind la constatarea lui Vasile Drăguț, privitoare la „copierea” portalului bisericii din Piatra Neamț, de către meșterii lui Lăpușneanu, la Bistrița, ar trebui să admitem varianta în care, aceeași meșteri le-au realizat pe amândouă. Modenatura retragerilor este identică, ca și prelungirea la soclul major. În baza baghetelor de la portal se identifică repede o mică conturare de ancadrament, cu lintel pe console, care apare în ambele locuri. Deși, elementele vegetale domină la Bistrița, ele nu lipsesc la Piatra Neamț. Cu bună intenție, o identitate decorativă ar fi fost inacceptabilă pentru exigențe de construcții domnești. Este o altă bucățică din procesul de identificare a contribuțiilor lui Ștefan cel Mare.”

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

136. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

marți, 5 noiembrie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete