Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO

1. Cea mai veche biserică din Târgu Neamț, pe care o cunoaștem până acum, am descoperit-o în anul 2015, în timpul unei cercetări realizată împreună cu colegul Silviu Ceaușu.

Din păcate ea nu a putut fi cercetată integral. În plus, în anii '70 a fost parțial distrusă de montarea unei magistrale de apă.
Biserica era compusă din pronaos, naos și altar, prima încăpere având plan poligonal. Construcția era din lemn pe fundație de piatră și a funcționat între sec. XV și începutul sec. XVII.
În proximitatea bisericii a existat și cimitirul aferent, iar aici am descoperit un mormânt dublu de adult și copil.
Promovăm județul Neamț prin cercetare!

Câteva detalii pot fi consultate și aici: https://www.academia.edu/25632669

#archaeology #church #graves #MidlleAge #medieval #funeral
#Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Prea multă ceramică? Schimbăm un pic registrul - Mănăstirea Bistrița

„Bloc de calcar (38 x 22 cm) recuperat tot dintr-un stâlp de cerdac (2023). Pe o suprafață a fost decorat cu un relief puțin adânc, încadrat în rame de lungime (4,5 și 2,5 cm). Mutilarea realizării artistice este de peste 60%. Latura care interesează este ocupă de două cercuri duble, unul întreg, altul tăiat pe aproximativ o treime, la interiorul cărora sunt lucrate corole florale (nalba mare?). Cele două medalioane sunt unite printr-un mănunchi de frunze lanceolate. Piesa provine dintr-o friză care a conținut cel puțin trei asemenea decoruri. Neîndoielnic, este de factură renascentistă (secolul al XVI-lea). Însă piatră face parte dintr-un sort diferit (mai slab) de cel din care a furnizat materia primă pentru pătratele de lângă ancadramente. Aceasta poate însemna despărțirea unor șantiere de construcție (Petru Rareș și Alexandru Lăpușneanu).”

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

3. Bucăți de lemn, vechi de aproape 5000 de ani, descoperite într-un mormânt dintr-un tumul aflat pe teritoriul localității Brînzenii Noi, Republica Moldova.

Până în momentul de față există foarte puține determinări ale speciilor lemnoase, atât de vechi, și pentru care dispunem și de datări radiocarbon.
Determinările antracologice au fost realizate de colega Gabriela Florescu de la Universitatea ,,Ștefan cel Mare" Suceava.

Detalii despre tumul, morminte și lemnul preistoric, le găsiți în articolul de aici: https://www.researchgate.net/publication/377957002

#archaeology #wood #anthracology #burialmound #prehistory

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Colecții și colecționari: Colecția Wesselényi Teleki

5. Mânăstirea Bistrița: Între blocurile stinghere recuperate în cursul anului 2023 din desfacerea vechilor baze de cerdac din lemn, care înconjurau exteriorul casei muzeu, a ieșit și cel despre care vom scrie în continuare.

Vom releva doar suprafața care a stat într-un vechi parament, care prezintă dimensiunile de 35 x 35 cm. Inițial suprafața i-a fost îngrijit cizelată. Apoi, înspre colțul său din dreapta jos, a apărut un desen zgâriat. Liniile caricaturale redau totuși un clar fronton triunghiular, cu o decorație de vârf, în genul unui vechi antefix sau – cu mare îngăduință! – o cruce stilizată. La baza acestui fronton există ceea ce s-ar putea boteza drept două „fiale”, din care una cu un distinct motiv stelat. Este neîndoielnic că a fost o „compoziție” care continua și mai jos, pe o altă piatră. Istoria blocului a continuat cu o buceardare făcută fie cu un ciocan de zidărie, fie cu o daltă, pentru a fi acoperit cu o tencuială.
Este una dintre foarte puținele mărturii de asemenea factură, care ar fi fost băgată în seamă în alte contexte ori locuri, având în vedere că piatra în sine este anost de banală.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

6. #Obiectul_Lunii la #MMB 𝗦𝗲𝗰𝗿𝗲𝘁𝗲𝗹𝗲 𝗽𝗿𝗼𝘀𝗽𝗲𝘁̦𝗶𝗺𝗶𝗶. 𝗣𝗼𝘃𝗲𝘀𝘁𝗲𝗮 𝘂𝗻𝘂𝗶 𝗿𝗲𝗰𝗶𝗽𝗶𝗲𝗻𝘁 𝗱𝗲 𝗽𝗮𝘀𝘁𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗱𝗶𝗻𝘁̦𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝘀𝗲𝗰𝗼𝗹𝘂𝗹 𝗮𝗹 𝗫𝗜𝗫-𝗹𝗲𝗮

Cercetările arheologice din strada Șelari nr. 4, realizate de specialiștii Muzeului Municipiului București în cursul anului 2023, au scos la lumină un număr impresionant de recipiente farmaceutice, cosmetice și instrumente medicale provenind din binecunoscuta drogherie Economu. Dintre acestea, se remarcă capacul din faianță al unui recipient de pastă de dinți, CHERRY TOOTH, produsă de John Gosnell and Co din Londra în ultimul sfert al secolului al XIX-lea. Decorul imprimat prin transfer cu nuanțe de verde, galben și auriu înfățișează bustul tinerei regine Victoria.
Pe margine se observă două benzi circulare pe care se poate citi: „FOR BEAUTY AND PRESERVING THE TEETH & GUMS / PREPARED BY JOHN GOSNELL & CO LONDON” (Pentru frumusețe și pentru păstrarea dintiilor și a gingiilor / Preparat de John Gosnell & CO Londra) și „CHERRY TOOTH PASTE. / PATRONIZED BY THE QUEEN” (Pastă de dinți Cherry Tooth. / Sub patronajul Reginei).
Designul elaborat și culorile strălucitoare folosite pentru ornamentarea recipientelor aveau scopul de a atrage potențialii clienți. Reclamele vremii includeau și o imagine a produsului însoțită de promisiuni precum albirea dințiilor, împrospătarea gurii și a respirației și întărirea smalțului. Contrar denumirii, pasta de dinți nu avea cireșe în compoziție, ci doar o culoare roz obținută prin adăugarea carminului în amestec.
Piesa face parte din expoziția „Leacuri și remedii din drogheriile bucureștene. O călătorie arheologică în secolul XIX”, ce poate fi vizitată la Palatul Suțu în perioada 31 ianuarie – 31 martie 2024.

Dr. Elena Gavrilă, Dr. Raluca Moței
Biroul de Istorie Veche și Medievală

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

7. Este mulțumitor să vezi că munca arheologică ajunge la publicul larg.

Avem avantajul mediului on-line care ajută la propagarea știrilor. Avem însă și marele dezavantaj că informațiile nu sunt prezentate așa cum trebuie și se ,,rostogolesc" în spațiul public în forme mai mult sau mai puțin denaturate, fapt ce lasă loc unei întregi avalanșe de opinii, majoritatea speculative și neavizate.
Publicul trebuie să știe că munca arheologilor este, în primul rând grea, în al doilea rând spectaculoasă, dar, incontestabil necesară.
Și...da, e adevărat, am descoperit urmele unui sat vechi de 6500 de ani în apropiere de Târgu Neamț. Doar că nu este singurul, nu este cel mai vechi și mulți dintre colegii mei fac cercetări în astfel de situri. Și toți arheologii care își fac meseria cu profesionalism au ca principal obiectiv să facă trecutul tot mai vizibil.

Iar pentru a confirma că fac știință și nu caut ,,comori", las în comentarii link-ul profilului meu de pe academia.edu, unde pot fi consultate modestele mele contribuții.

#archaeology #prehistory #science #heritage #publicarchaeology

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. Am făcut cercetări arheologice peste 55 de ani în toată țara.

În unele locuri am zăbovit ani în șir, ambiționându-mă să epuizez depozitul unor peșteri pentru a afla tot ce ascundeau din trecutul foarte îndepărtat, de zeci de mii de ani. De multe ori am avut noroc ca munca să-mi fie răsplătită cu descoperirii excepționale. Acum, după atâta vreme, îmi dau seama că am rămas obsesiv cu gândul la cel mai frumos loc din lume, după părerea mea – Lunca Ponorului de la Ohaba Ponor. Este una din dorințele cele mai mari pe care le-aș mai avea, aceea de a continua măcar câțiva ani săpăturile arheologice pe care timid le-am început cu ceva ani în urmă. Iată minunățiile acestor meleaguri de poveste.

Sursa informațiilor Marin Carciumaru.

9. Fără intenția de a-i supăra pe slujitorii adorabilelor pisici, postarea noastră este despre căței, acești drăguți care au fost mereu cei mai buni prieteni ai oamenilor, încă… de pe vremea romanilor.

foto: Aurel Rustoiu

Figurină din lut reprezentând un cățel mic de companie, numit Melitan (terrier maltez) https://media.britishmuseum.org/.../mid_00408076_001.jpg

Anthus și cățelul său de companie - altar funerar din prima jumătate a sec. I p.Chr. (Metropolitan Museum of Art)

https://www.metmuseum.org/art/collection/search/257855

Locuințele romane descoperite în 2009, 2010 pe ravelinul Sf. Francisc de Paola. Vedere dinspre drumul roman.

Ravelinul Sf. Francis de Paola. Imagine din timpul cercetărilor arheologice sistematice (2010).

Anul trecut, în revista Ziridava, Geta El Susi a prezentat interpretările arheozoologice ale materialului osteologic descoperit de noi în așezarea civilă din apropierea castrului de la Apulum. Analiza oaselor de bovine, porci, oi, capre, cai, păsări provenite din locuințele romane cercetate sistematic în anii 2009 și 2010 pe ravelinul Sf. Francisc de Paola din Alba Iulia, a oferit informații noi despre animalele care alcătuiau dieta oamenilor din așezare, precum și cea din castrul legionar, putând fi observate inclusiv tehnicile de sacrificare și procesare a cărnii. Craniul descoperit în zona drumului roman care trecea prin fața celor două case, a aparținut unui mic câine (Canis familiaris), cel mai probabil, animal de companie. Deși câinii antici nu pot fi clasați așa cum procedăm azi, conform anumitor rase, am putea totuși să ni-l imaginăm pe cel de la Apulum ca fiind asemănător terrierilor din zilele noastre. Simpatici și agili, câinii mici erau foarte apreciați în epoca romană, unii dintre ei fiind ajutoare de nădejde la vânătoare (Canes venatici).

https://www.z-studarch.ro/2023_37/3_El-Susi-Timofan.pdf...
Descoperirile arheologice din perimetrul locuințelor romane cercetate pe ravelinul Sf. Francisc de Paola, confirmă rolul lor în activitățile gospodărești desfășurate în zona din apropierea castrului legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum, de la procesarea cărnii și a cerealelor la producția și depozitarea resurselor alimentare destinate aprovizionării armatei și civililor.
Mulțumiri, Geta El Susi, ale cărei rezultate arheozoologice contribuie semnificativ la cunoașterea vieții cotidiene a locuitorilor din Apulum. Mulțumiri, Ella Zoe, prin mâinile căreia a trecut didactic acest material în 2011, în perioada studenției la USAMV București.

Sursa informațiilor Anca Timofan.

94. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 10 martie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete