Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO

miercuri, 27 martie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea III

1. Contrar ideii că arheologii caută comori și se îmbogățesc din asta, realitatea este una mult mai dură.

Pornind de la asumarea acestei nobile profesii, arheologul trebuie să se adapteze multor situații specifice muncii sale. Unele plăcute, altele mai puțin plăcute. Iar mulțumirea vine, de multe ori, în forme mai puțin cuantificabile material.

#archaeology #prehistory #science #nature #museum

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Cahle de coronament: Diosgyor (cetate regală Ungaria centrală) - Alba Iulia (palat episcopal) (sec. XV)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

3. În arheologie, colaborările sunt esențiale.

Pentru că zona orașului Târgu Neamț are un potențial arheologic deosebit, colegii de la Universitatea din Rzeszów au venit în această perioadă la Târgu Neamț, pentru o cercetare preliminară, dar care stă la baza unei viitoare colaborări mai ample.

Mulțumiri Maciej Dębiec!

W bieżący poniedziałek dr Maciej Dębiec rozpoczął badania sondażowe stanowiska Topolița w pobliżu miasta Târgu Neamț (Rumunia). Badania prowadzone są we współpracy z archeologiem Vasile Diaconu reprezentującym History and Ethnography Museum of Târgu Neamț. Stanowisko jest wielokulturowe, odkryto dotychczas materiały kultury ceramiki wstęgowej rytej, kultury Precucuteni oraz Sântana de Mureș. Jedno ze zdjęć przedstawia odkryte już pierwszego dnia dwie figurki antropomorficzne kultury Precucuteni II. W najbliższe wakacje badania będą kontynuowane na szerszą skalę, prawdopodobnie z udziałem studentów archeologii z Rzeszowa.

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Poliţistul criminalist care a descoperit patru topoare din Epoca Bronzului: „Sentimentul a fost unic“

5. Războiul și războinici în epoca bronzului

6. Războiul și războinici în epoca bronzului

Sursa: Youtube Utilizator: Muzeu Zalau

7. Să se facă cahle! Una dintre cele mai formidabile conjuncții de tipare: un cerb întreg, cuplat cu o secțiune din Sf. Gheorghe omorând balaurul (Tg. Mureș, 2011)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

8. Zid roman descoperit la săpăturile din centrul Clujului! Oriunde sapi dai ori de sare, ori de vestigii

9. Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei: „Cercetările arheologice recente au scos la lumină mai multe zidării istorice din Cluj-Napoca.”

Cluj-Napoca, 15 Martie 2024: Cu prilejul lucrărilor de reabilitare a parcului I.L Caragiale și străzilor din vecinătatea sa, specialiștii Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) au realizat o serie de cercetări arheologice. Pe str. O. Petrovici, chiar în zona din spatele MNIT, a fost identificat gardul unei foste brutării.
În suprafața deschisă pe latura vestică a parcului, în zona fostei parcări a Facultății de Construcții, au fost identificatemai multe zidării istorice: în zona de sud-vest a secțiunii arheologice zidul unei construcții ce se întindea pe o bună parte a parcului. „Materialul ceramic din straturile superioare poate fi încadrat în linii mari secolelor XVIII-XIX. Locul în care a fost trasată secțiunea corespunde documentar porții apei, una dintre primele porți ale cetății medievale. Ea a fost surprinsă parțial, încastrează în ea și zidul de incintă lat de 2 m, precum și un rând de dale dintr-un drum ce pornea dinspre acest punct nordic al incintei. Refacerile sunt târzii, cel mai probabil din secolul al XVIII-lea. Poarta are un corespondent și pe latura sudică. Cele două se presupune că funcționau până la deschiderea porții principale identificate arheologic în zona poștei (Foto 1 și 2).” afirmă dr. George Cupcea, responsabil științific și director general adjunct MNIT.
În suprafața deschisă în urma mutării unui șanț pentru introducerea cablurilor de electricitate, a fost identificat în primă fază zidul de incintă medieval. Sub acesta, începând cu adâncimea de 2,70 m de la nivelul actual de călcare, a fost identificată incinta romană de nord a orașului Napoca.
Zidul ce se prezintă astfel are mai multe faze de construcție (Foto 3, 4, 5):
• 0,60-2,00 m ultima fază a incintei medievale, conservată relativ bine, construită din blocuri de mari dimensiuni 0,80 x 0,60 x 0,30, printre ele fiind încastrate și pietre de dimensiuni mai mici.
• 2,00-2,70 m probabil prima fază a incintei medievale cu piatră de mai mici dimensiuni 0,55 x 0, 30 x 0,20 prinsă cu material de construcție.
• 2,70-4,00 incinta romană, construită în tehnica opus quadratum, cu blocurile principale de 1,60 x 0,40 x 0,20 din cât se poate distinge din latura sa nordică, spre canalul Morii. Din această fază, se disting sigur trei asize, cea din partea superioară sigur la vedere, crepida fiind lucrată mult mai îngrijit decât blocurile de mai jos. Talpa fundației este formată dintr-un rând de pietre Fundația romană este identică cu cea identificată în timpul cercetărilor noastre din 2018, de pe str. V. Fulicea, nr. 23 (Foto 6).
„Prin urmare, avem de-a face cu o suprapunere a celor trei incinte istorice ale orașului, lucru confirmat și în cercetările anterioare de pe latura de V (str. V. Fulicea, nr. 23). Cu această ocazie, a fost identificată cu precizie și latura de nord a incintei orașului roman Napoca, din care se cunosc până la această dată trei laturi (V, S și N) (hartă Napoca 1 și 2).” continuă dr. George Cupcea.
În alte suprafețe cercetate sau în curs de cercetare s-au identificat structuri moderne și romane, datate prin material arheologic (țiglă romană cu inscripția EX(ercitus) D(aciae) P(orolissensis) și un fragment de terra sigilatta (ceramică romană de lux) ce se încadrează în intervalul 170-200 d. Chr.). În suprafața magistrală, orientată la mijlocul parcului, pe direcția N-S, se urmărește identificarea zidurilor de incintă și a eventualelor structuri adiacente (poarta?), cu scopul marcării traiectului lor la suprafață și eventuala lor valorificare.
Cercetările arheologice sunt coordonate de colectivul MNIT format din: dr. George Cupcea (responsabil științific), dr. Cosmin Onofrei, dr. Sorin Cociș, dr. Viorica Rusu-Bolindeț, dr. Radu Lupescu, Karina Necșe, Raul Todika și Csaby Danel.
„Reamintim pe această cale tuturor clujenilor, și nu numai, că Expoziția Istoriile Clujului din cadrul MNIT este încă deschisă publicului larg. Expoziția cuprinde o prezentare sintetică și clară despre istoria Clujului. Vizitatorii au acces la artefacte descoperite în timpul celor mai recente cercetări arheologice din centru sau din loturi nepublicate până acum. Această incursiune în trecutul orașului, din neolitic până astăzi, este ilustrată cu bunuri din colecția muzeului, iar temele prezentate sunt alese în funcție de acest patrimoniu. Vă așteptăm!” încheie dr. Felix Marcu, Manager MNIT.

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

10. Lucrările din Parcul I.L. Caragiale din apropierea centrului municipiului Cluj-Napoca au scos la lumină fragmente prețioase de istorie. Un zid roman a fost descoperit de muncitori. Perimetrul a fost izolat, iar acum specialiștii Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei fac cercetări amănunțite. Autoritățile locale dau asigurări că zidul va fi protejat și lăsat la vedere. - VIDEO

11. Incinta de Nord a orașului roman Napoca și zidăriile istorice ale Clujului, aduse la lumină de arheologi

12. Sf. Rege Ladislau (catolicul), bine rânduit în mănăstirea ortodoxă a Bistriței (Moldova). Ce contează sfântul? Contează doar călăreții, fără storry! Aranjamente de planșă înspre publicarea finală

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

13. În urmă cu câteva zile am făcut o mică cercetare arheologică în niște condiții climatice extrem de dificile.

Dar pentru că am promis că ajut un coleg venit din Polonia - Maciej Dębiec -, nu am mai ținut cont de vreme și am lucrat cu stăruință, efortul nostru fiind răsplătit cu descoperiri interesante. Inclusiv aceste fragmente de vase mari, specifice sec. IV p.Chr.

#archaeology #antiquity #pottery #Neamț #museum #cooperation

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

14. Specialiștii Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud au efectuat săptămâna trecută o serie de cercetări de teren și fotografii aeriene pe raza localității Crănimăt, comuna Șieu-Măgheruș.

Acestea au fost realizate pentru identificarea și stabilirea planimetriei unor situri arheologice menționate ca existente pe raza localității respective, dar a căror localizare era incertă. Tot acum s-a reușit și identificarea traseului presupusului drum roman care lega valea Someșului de castrul roman de la Orheiu Bistriței, care apare menționat de K. Torma ca vizibil în anul 1866. Echipa CMBN: Radu Zăgreanu, Angelica Moldovan - arheologi.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

100. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

miercuri, 27 martie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete