Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO

vineri, 2 iunie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea II

1. Realizarea obiectelor de bronz, acum 3-4 milenii, era un procedeu pe care îl putem reconstitui doar parțial.

Realizarea obiectelor de bronz, acum 3-4 milenii, era un procedeu pe care îl putem reconstitui doar parțial. Dificultățile acestui meșteșug, pentru oamenii de atunci, sunt greu de estimat. Cu toate acestea, au fost realizate din bronz niște obiecte extrem de elegante, care denotă foarte multă pricepere și grijă pentru detalii.
Turnarea se făcea în forme/tipare, realizate din lut sau din piatră, cele din urmă necesitând un efort suplimentar, dar cu o durată de utilizare mai mare.
La răsărit de Carpați activitatea metalurgică a epocii bronzului este cunoscută încă prea puțin, dar sunt și cazuri ale unor așezări de unde provin o serie întreagă de obiecte legate de prelucrarea bronzului.

Un articol poate fi consultat și aici: https://www.academia.edu/25628401

#archaeology #prehistory #BronzeAge #metallurgy #mouldcast

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Beciul Academiei Domnești

Vedere de la vest la est a pivniței.

Cercetările arheologice derulate în curtea interioară a Universității din București în perioada martie-aprilie 2023. Fotografii din dronă (Th. Ignat).

În primăvara acestui an, am avut bucuria să reluăm cercetările arheologice din curtea interioară a Universității din București, unde am avut parte de descoperiri inedite.
De cum intri în curte, pe la Chimie și faci stânga spre Istorie poți găsi acum, la vedere, zidul de nord al Academiei Domnești de la Sfântul Sava, care figurează pe schița publicată de Alexandru Vitzu, după un plan original executat de Montbach. Lipit de acesta, îngropată în pământ și necunoscută până acum, am descoperit o pivniță, boltită, păstrată în stare destul de bună. Spre limita sudică, pivnița a fost distrusă de sistemul de canalizare al Universității. Cu toate acestea, am reușit să identificăm ambele porniri ale arcelor de boltă.
Cel mai probabil, accesul în pivniță se realiza prin partea de sud, direct din incinta Academiei, fiind surprins ceea ce pare să fi fost un gol de intrare. La interior, se păstrează resturi de tencuială, cu precădere pe arcul de boltă. De asemenea, zidurile care delimitează pivnița, orientate nord-sud, au fost dublate la interior de structuri realizate dintr-un singur rând de cărămizi. Acestea puteau avea rolul de consolidare a zidurilor inițiale ale pivniței.
Pivnița este în curs de cercetare și urmărim să identificăm podeaua și poate, cu puțin noroc, vinul... domnesc.

Dr. Adelina-Elena Darie, Conservator
Dr. Theodor Ignat, Șef Birou
Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

3. Tezaure arheologice descoperite de detectoriști.

Sursa: Youtube Utilizator: Alba CarolinaTV

4. Două schelete care par să se îmbrățișeze au fost descoperite în Turda. Osemintele, vechi de aproximativ 400 de ani

5. Bijuteriile descoperite lângă scheletele de sub pardoseala Bisericii Evanghelice, principala atracție în Noaptea Muzeelor, la Bistrița

6. Înapoi la Buridava!

În perioada 17 iulie – 18 august 2023 va avea loc a șaptea campanie de cercetare arheologică sistematică în situl de la Ocnița – Buridava.
Cercetările se desfășoară cu prezența studenților Specializării Istorie din cadrul Universității din Pitești. Totodată, voluntarii care doresc să participe la cercetări sunt bineveniți (detalii suplimentare prin mesaje în privat)!
Masa și cazarea participanților sunt asigurate de Universitatea din Pitești în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Ocnele Mari!

Sursa informațiilor Barbulescu Constantin.

7. Am avut onoarea să-l am îndrumător al tezei de doctorat pe reputatul arheolog dr. Dan Monah, care, dincolo de faptul că era un foarte bun cunoscător al religiilor preistorice, a susținut intens cercetarea pluridisciplinară.

Aș îndrăzni să spun că am preluat de la domnia sa interesul pentru aplicarea în cercetarea arheologică a unor investigații variate, din domenii diverse, astfel încât rezultatele să fie dintre cele mai complexe.
În urmă cu un an realizam un diagnostic arheologic într-o așezare despre care știam că a fost locuită doar în epoca bronzului, însă cercetarea a oferit surprize dintre cele mai interesante. Pentru asta însă am avut sprijinul unor specialiști din mai multe domenii, care ne-au ajutat cu investigații geofizice, pedologice, și datări absolute.
Grație colegilor din Comisia Națională de Arheologie, care s-au mobilizat exemplar, raportul investigațiilor de atunci a fost publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice din România (2022) și poate fi consultat aici:
https://www.academia.edu/101854048

#archaeology #geophysics #LBK #BronzeAge #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. Tezaurul de la Peştiş, cel mai mare din afara graniţelor Imperiului Roman

9. Sunete din preistorie

Gravură cu șamanul din peștera Trois-Frères (sursa: https://northernearth.co.uk/shamanism-and-european-pre.../);

Cu siguranță muzica a reprezentat un aspect important în viața oamenilor din cele mai vechi timpuri, astfel că dovezile materiale ale prezenței muzicii există prin diverse descoperiri de instrumente muzicale. Cele mai timpurii descoperiri datează din perioada Paleoliticului Superior (45000-10000 a. Chr), fiind asociate cu primele comunități umane. Din păcate nu știm cu exactitate cum anume suna muzica din preistorie sau ce tip de linie melodică preferau oamenii atunci, totuși știm că foloseau diverse instrumente precum fluiere, lire, tobe ori clopoței. Un astfel de instrument muzical, realizat din corn, se găsește în colecția de Arheologie a Muzeului Municipiului București, fiind găsit în zona sitului Lacul Tei. Acesta este un fluier de mici dimensiuni ce aparține culturii Tei (epoca Bronzului- aprox. 2000-1300 a. Chr).
Cercetătorii au emis ipoteza conform căreia muzica acompania ceremoniile religioase, însă, cu siguranță ele aveau și un scop practic, de a facilita comunicarea între indivizi pe distanțe lungi sau ajutau la mânatul turmelor sau chiar ca mijloc de avertizare în cazul unor atacuri. Indiferent de rolul jucat, instrumentele muzicale au avut o însemnătate deosebită pentru indivizi, dovadă fiind numeroase descoperiri, dar și imaginile rupestre, precum cea din Franța (peșteraTrois-Frères) care înfățișează un personaj jumătate om, jumătate bizon ce pare a cânta la un fluier.

Dr. Ioana Manea, muzeograf,
Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

10. Despre civilizația sării. Interviu cu Dan Pîrvulescu și Valerii Kavruk

11. Am scris despre Fețele Albe.

Am scris despre Fețele Albe.

- Despre cum datele LiDAR ne arată că așezarea este vreo 10 ori mai mare decât se credea.
- Despre cum acolo a existat o adevărată zonă sacră, cu cel puțin trei temple (dar posibil mai multe).
- Despre cum acolo sunt niște mari clădiri circulare care nu pot fi banale locuințe, cum se credea, ci ori reședințe aristocratice, ori clădiri publice.
- Despre cum locuirea de pe Fețele Albe este mai veche decât cea de pe Dealul Grădiștii (Sarmizegetusa Regia) cu cel puțin o generație (sfârșit de sec. II a.Chr.), deci anterioară epocii lui Burebista.
- Despre cum zidurile de susținere nu sunt întotdeauna doar ziduri de susținere, ci...
- Despre reprezentări figurative încă nedeslușite, care zac acolo prin noroi.
- Și despre cum am cerut acces la caietele de săpătură din anii '70, dar decanul Facultății de Istorie al UBB mi-a spus că nu se poate, că nu sunt digitizate.
- Dar și despre cum am vrut să văd materialele din săpăturile de la Fețele Albe, aflate la muzeul din Cluj, dar managerul muzeului mi-a răspuns că nu se poate, că sunt preluate de responsabilul științitifc al acestui șantier arheologic, care le pregătește pentru publicare (deși din 1973 până azi nu a mai fost înregistrată nici o autorizație de cercetare pentru situl de la Fețele Albe).
Așa că m-am descurcat cu ce am avut, drept care vă împărtășesc și vouă ce am priceput despre acest sit, pe care l-am studiat împreună cu dl Valeriu Sîrbu:
https://www.researchgate.net/.../370872377_Revisting...

Sursa informațiilor Aurora Pețan.

12. Cercetând fazele de construcție și amenajare ale clădirilor din ”cartierul” roman de la ALTIP, am intrat treptat și tiptil dintr-o încăpere în alta până am ajuns în cea mai importantă: bucătăria.

Cercetând fazele de construcție și amenajare ale clădirilor din ”cartierul” roman de la ALTIP, am intrat treptat și tiptil dintr-o încăpere în alta până am ajuns în cea mai importantă: bucătăria. Un spațiu domestic care, la un moment dat, a fost distrus de un incendiu puternic, totul prăbușindu-se peste zona de lucru unde se afla cuptorul, mobilierul din lemn și diverse obiecte de uz casnic. Am descoperit până acum resturile carbonizate ale unor mese sau lăzi pentru depozitare, veselă (un mic mojar de marmură, un vas de gătit din bronz) și un cuțit de tip cosor.
Mai avem multă treabă prin bucătărie... Dacă descoperim amforele cu vin, facem cinste! Ne amintim cu poftă că acum 10 ani se deschidea De Gustibus - Taberna Romana unde era reconstituită o astfel de bucătărie (culina) și un spațiu în care s-au servit mâncăruri romane adaptate după rețetele lui Apicius...
N.B. - ALTIP este o cercetare arheologică preventivă în partea de SE a sitului Apulum, în așezarea civilă a castrului legiunii a XIII-a Gemina. Cercetarea se desfășoară pe o suprafață vastă (cca 3000 mp), pe locul unde anterior a funcționat tipografia Altip din Alba Iulia.

#Altip2023 #Apulum

Sursa informațiilor Anca Timofan.

13. Bucătărie romană incendiată, descoperită pe un șantier arheologic din Alba Iulia. Obiectele găsite de specialiști

14. Bucătărie romană incendiată, descoperită de arheologii din Alba Iulia pe șantierul unde se va ridica un hotel

57. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

vineri, 2 iunie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete