Obicei ritual care marchează coptul grânelor și începutul secerișului, Drăgaica s-a practicat în trecut în majoritatea satelor sud-dobrogene. În calendarul bisericesc, data de 24 iunie este cea a Nașterii Sf. Ioan Botezătorul, iar în cel astronomic se situează în preajma solstițiului de vară.
Denumirea de “Drăgaică” se întâlnește în Dobrogea, Muntenia și Moldova, în timp ce pentru Transilvania este generalizat termenul “Sânziene”.
În imaginarul popular, Sânzienele sunt zâne (iele) bune, care dacă sunt respectate dau putere lecuitoare plantelor, înmulțesc holdele și animalele și induc fecunditate femeilor.
Constituită din cântec și joc, sărbătoarea adună la un loc reminiscențe creștine și păgâne. Cu acest prilej, fetele îmbrăcate de sărbătoare, având pe cap coronițe din spice de grâu, însoțite de tineri, culegeau flori de sânziene pe care le foloseau pe tot parcursul anului pentru leacuri și descântece de dragoste. Cu flori de sânziene se afumau și copiii pentru a se vindeca de sperietură sau friguri.
Se crede că izma tăiată în ziua de Drăgaică capătă miraculoase puteri tămăduitoare.
Pentru un viitor rod bogat al grânelor, fetele din sat, având pe cap cununi de sânziene, dansau prinse în hore și atingeau holdele.
Tot în această zi, cea mai frumoasă și harnică dintre fete era aleasă pentru a fi “Drăgaică” până la următorul seceriș. Ea primea o coroniță din spice de grâu, iar fete și flăcăi o plimbau prin sat pentru a fi văzută de toată lumea.
Un alt obicei întâlnit în satele sud-dobrogene era ca, în noaptea de Sânziene, fetele să arunce pe acoperișul casei cununile din flori de sânziene, pentru a face previziuni legate de o eventuală căsătorie. Dacă una dintre cununi atingea hornul, acesta era un semn sigur că fata se va mărita curând.
În popor, ziua de 24 iunie se mai numește “Amuțitul Cucului”, deoarece după această dată cucul încetează a mai cânta, rămânând mut până la Blagoveștenia din anul următor (25 martie). La sate, când nu se mai auzea cântecul cucului, se știa că a venit vremea secerișului.
Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu