ȘERPARELE DIN ZONA ORĂȘTIEI
Vă invităm să parcurgeți, în mediul virtual, pe pagina de Facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției www.mcdr.ro., un material realizat de specialiștii Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Orăștie care conține informații și imagini despre aceste elemente de port tradițional local.
Secția de Marketing și Relații cu Publicul
Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
𝗖𝗮𝘀𝘁𝗿𝗼𝗻 𝗺𝗮𝗿𝗲 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝘃𝗮𝗿𝘇𝗮̆ (nagy káposztás tál): vas smălţuit şi decorat cu motive florale pe angobă albastră, realizat în anii ’30, ţinut pe perete cu scop decorativ şi folosit ca vas de servit la mesele cu multe persoane susţinute cu ocazia unor clăci.
#Ceramică de #Zalău
Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă - Zalău.
Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.
To commemorate 200 years since the creation of the first Royal Australian Agricultural Societies in Tasmania and New South Wales and the celebration of the first agricultural fair in 1822, the Royal Australian Mint issues a specially colored one dollar coin. designed to celebrate the anniversary.
This issue recognizes the contributions of Australia's eight state and territory Royal Agricultural Societies, the agricultural fairs held each year and the many dedicated volunteers who contribute to these iconic community events.
Agricultural shows in Australia have withstood wars, depressions, droughts, commodity price declines and, more recently, pandemics. Today, they remain the main representative of agriculture in contemporary society, providing an important link between the city and the countryside.
Every year, nearly 600 agricultural shows are held in cities large and small across Australia. Farmers proudly display their produce and the community comes together to have fun.
The reverse of the coin features a brightly colored representation of a Ferris wheel as the background, with livestock such as horses, chickens and sheep, alongside a tractor and a selection of farm produce in the foreground. Above the main design is the commemorative text ROYAL AGRICULTURAL SOCIETIES AND SHOWS with the additional text 200 YEARS placed below.
The obverse of the coin shows the former crowned bust of Queen Elizabeth II facing right, wearing the Royal Diamond Diadem crown worn for her Coronation. The Queen also wears the Coronation Collar; Originally made for Queen Victoria in 1858, it was also used at the coronations (as queen consort) of Queen Alexandra in 1902, Queen Mary in 1911, and Queen Elizabeth (the Queen Mother) in 1937. Artist's initials JC ( Jody Clark) are lowercase on the left. Around the effigy is, in addition to face value, 1 DOLLAR, the name of the queen and the year of issue: ELIZABETH II · AUSTRALIA 2022.
The coin is presented on a card or blister. The issue price is 15 Australian dollars (€10.25).
Although this coin is not intended for circulation, it has liberating power and can be paid with it.
Characteristics of the coin
Face value: 1 Australian dollar
Composition: aluminum and bronze
Diameter: 25mm
Weight: 9g
Issue volume: 40,000
Sursa informațiilor aici.
I. 50 kina Papua Noua Guinee
II. 50 rupi Sri Lanka
III. 100 rupi Sri Lanka
IV. 5.000 lire Liban
V. 500 peso Mexic
VI. 10.000 peso Columbia
VII. 5.000 peso Columbia
VIII. 2.000 peso Columbia
IX. 20.000 peso Columbia
X. 100.000 peso Columbia
FARFURIE MARE DE PERETE (nagy falitányér). Vas cu smalţ verde de la sfârşit de secol XIX. Provenit din zestrea fetei, cu utilitate în general decorativă, vasul a fost ţinut în blidar sau agăţat în cui. Fetele le dădeau jos doar cu ocazia unor sărbători, pentru ca, din astfel de blide, să fie serviţi cu pancove muzicienii care cântau.
Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă - Zalău.
Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Orăștie vă propune o scurtă incursiune în obiceiurile și practicile funerare regăsite în sudul Transilvaniei. Astăzi expunem publicului o serie de stâlpi din lemn fațetați cu decor complex relatând asupra rolului lor în cadrul însemnelor funerare. De asemenea, vă așteptăm cu căldură în cadrul expoziției temporare a muzeului orăștian, ce găzduiește o importantă colecție de stâlpi funerari, în încercarea de a desluși simbolurile și povestea fiecărui obiect.
Prezentarea obiectelor este realizată de către specialiștii muzeului din Orăștie: arheolog Adrian Cătălin Căsălean, conservator, Iustina Bogdan, dr. Mihai Căstăian, șef-serviciu Secția de Etnografie și Artă Populară Orăștie.
Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vă invită să vizionați obiectele prezentate astăzi, în mediul virtual, pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției www.mcdr.ro.
Secția de Marketing și Relații cu Publicul
Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
Colanul dacic descoperit în zona Lacului Tei (București)
În studiul din anul 1937, intitulat „Necklaces & Bracelets of Traco Scytice & Dacian Styles with Snake Ornamentation”, publicat de George Severeanu în Bucureștii. Revista Muzeului Municipiului București, este menționat și descris sumar un colan masiv din argint („Dacian Type”) realizat dintr-o bară de argint cu secțiune circulară având unul din capete subțiat, iar celălalt lățit în forma unei protome animaliere stilizate.
Locul descoperirii este menționat ca fiind în București, zona Lacul Tei, contextul arheologic fiind necunoscut. Starea actuală de conservare dezvăluie în ruptura uneia dintre extremități caracteristica sau maniera tehnică de realizare: o bară suport din argint peste care s-a adăugat un înveliș din același metal. Ornamentația care sugerează corpul solzos al șarpelui este compusă din mici șiruri de linii incizate și dintr-o serie de elemente liniare care alternează cu semicercuri și incizii oblice în zona protomei.
Cântărind 288 g, având deci o structură masivă, colanul se încadrează cronologic în perioada Latène-ului târziu.
În orfevrăria dacică sunt cunoscute doar colanele cu capetele terminale libere, dar realizate dintr-o bară torsadată și de asemenea, cele cu corpul neted dintr-o tijă rotundă în secțiune, prevăzute cu sistem de închidere format dintr-o buclă și cârlig. Este așadar, un obiect unicum pentru spațiul Daciei preromane unde nu se cunosc descoperiri asemănătoare.
Colanul poate fi admirat în cadrul expoziției permanente de la Palatul Suțu, secțiunea dedicată Arheologiei.
Dr. Sorin Cleșiu, arheolog, Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie #MMB
Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.
Exponatul săptămânii – “Pieptar cu lună”
Obiectul prezentat în această săptămână este un pieptar femeiesc din Ţinutul Pădurenilor (Hunedoara), cunoscut în zonă sub denumirea de “pieptar cu lună”, denumire dată de motivul decorativ central, plasat pe spatele piesei. Pieptarul a fost confecţionat în prima jumătate a secolului al XX-lea din blană de oaie, fiind decorat cu broderii compacte, florale şi fitomorfe, lucrate cu lână policromă (roşu, vişiniu, albastru, violet, negru, alb, orange). Marginile sunt garnisite cu blăniţă neagră.
Broderia acoperă întreaga suprafaţă a piesei, cu excepţia unei porţiuni albe, aflate pe mijlocul spatelui, având formă de semilună, acest motiv astral dând şi denumirea locală a pieptarului.
Simbol ceresc fundamental, Luna este asociată principiului feminin, fecundităţii, fertilităţii, dar şi creşterii vegetaţiei şi primenirii timpului. De asemenea, Luna este simbol al bogăţiei şi prosperităţii, iar ţăranii legau de fazele sale derularea muncilor câmpului.
Datorită valorii sale deosebite, ca bun al patrimoniului cultural- naţional, piesa a fost propusă pentru a fi clasată în categoria juridică FOND.
Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.
Exponatul săptămânii: 26.04 – 01.05.2022
Pandantiv din bronz de la Ocnita, Buridava Dacică
Datare: perioada geto-dacică
Nr. inv. 2706 D
Coordonate de santier: Dealul Cosotei; Secţiune: XIII; Complexul – Gr. 1; Adâncime: - 0,65 m
Descriere: întreaga suprafaţă a pandantivului acoperită cu o compoziţie de stil animalier, de tradiţie mediteraneano-asiatică. Chenarul care înconjoară întreaga scenă nu este uniform. Simetria ei, ca şi principiul „horror vacui” au fost respectate. Sub bucran s-a adăugat un buton care acoperă spaţiul gol şi echilibrează scena. Elementul central este bucranul, cu mici defecte: urechea dreaptă nu este schiţată. De o parte şi de alta a bucranului, animale fantastice afrontate cu aripi şi cu piciorul din faţă ridicat. Cap schematic redat, cu urechi scurte şi ascuţite, coada redată schematic. Sunt grifoni-pantere înaripaţi redaţi în repaos. Semnificaţie de simbolism dionisiac sau ca simbol sacru al lui Apollo. Lipsă cheutoarea şi un colţ rupt din vechime.
Proces tehnologic: Bronz; prin turnare.
Dimensiuni: Diametru = 5,5 cm; Greutate = 107 gr.
Sursa informațiilor Muzeul Județean Aurelian Sacerdoțeanu Vâlcea.
#ExponatulSăptămânii; #MuzeeleUBB;
#ahétősmaradványa
#fossiloftheweek
Thecosmilia trichotoma Edwards & Haime - stony coral colony, Jurassic (late Kimmeridgian- 150 MA), Hattheim, Baden-Württemberg, Germania.
#RO
Thecosmilia este un gen dispărut de corali „pietroși” care au trăit din Triasicul mediu până în Eocen (242 – 37,2 Ma). Acești corali aparțin ordinului Scleractinia și sunt cunoscuți și sub numele de „corali tari” deoarece produc un schelet rigid format din mai mulți polipi individuali, cimentați împreună prin carbonatul de calciu pe care îl secretă. Astfel de colonii fosile de corali construite de specia Thecosmilia trichotoma au fost găsite în depozitele marine Jurasice (Kimmeridgian–150 Ma) de apă puțin adâncă din Europa.
#HU
A Thecosmilia a kőkorallok egy kihalt nemzetsége, amely a középső triász és az eocén (242-37,2 millió éve) között fordult elő. Ezeket a korallokat "keményvázú koralloknak" is nevezik, mivel több egyed (polip) egyet merev vázzal rendelkezik, amelyet az általuk kiválasztott kalcium-karbonát cementál össze. A Thecosmilia trichotoma faj által épített fosszilis koralltelepek gyakoriak a sekélyvízi jura (kimmeridgi, 150 millió éves) tengeri lerakódásokban Európában.
#EN
Thecosmilia is an extinct stony coral genus that lived during the Middle Triassic to the Eocene (242 –37.2 Ma) periods. They belong to the Scleractinia order, also known as „hard corals” because they produce a rigid skeleton consisting of many individual polyps cemented together by the calcium carbonate they secrete. These fossil stony coral colonies of Thecosmilia trichotoma have been found to be abundant in Jurassic (Kimmeridgian–150 Ma) shallow-water marine deposits from European regions.
Sursa informațiilor Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie UBB, Cluj-Napoca.
Familia granaților este o parte extrem de interesantǎ atât a mineralogiei în general cât și pentru istoria fabricǎrii bijuteriilor. Mǎrgele de granat au fost descoperite în vestigii arheologice din întreaga lume. De-a lungul istoriei granatul a stat alǎturi de diamante, pentru a oferi acel contrast cromatic necesar unor bijuterii de valoare. Granații de culoare intensǎ și cu transparențǎ ridicatǎ pot fi considerate pietre de calitate gemǎ.
Granații cristalizeazǎ în sistemul cubic, au o duritate relativ ridicatǎ (7) si luciu puternic. Ceea ce face specialǎ aceastǎ familie a granatilor este însǎ versatilitatea culorilor. Dacǎ de obicei asociem granatului nuanța vișinie (pirop si almandin) vom fi uimiți sǎ descoperim granat gǎlbui (hessonit), portocaliu mandarin (spessartin), verde pal (grosular) și chiar verde intens (tsavorit).
Expoziţia „Mineralia” revine la Târgu-Mureş
În perioada 29 aprilie - 1 mai 2022, între orele 10.00 – 19.00, la Secția de Etnografie și Artă Populară, din cadrul Muzeului Județean Mureș, va avea loc prima ediție din acest an a expoziției MINERALIA. 
Tema ediției este dedicată familiei de minerale - GRANAȚI. Timp de trei zile, mureșenii vor putea admira strălucirea cristalelor, a pietrelor prețioase și semiprețioase în curtea interioară a sediul muzeului din Palatul Toldalagi, Piața Trandafirilor nr. 11. Intrarea este liberă.
Coordonatorii expoziției MINERALIA sunt, ca de fiecare dată, Andrei Gorduza, inginer geolog și Angela Săplăcan, muzeograf geolog.
A gránátok családja rendkívül érdekes része mind az ásványtan általános, mind az ékszerkészítés történetének. Gránátköveket szerte a világon találtak régészeti leletekben. A történelem során a gránát biztosította a gyémánt mellett az ékszerek értékét növelő színkontrasztot. Az élénk színű és átlátszó gránátok drágakő minőségűnek tekinthetők.
A gránát viszonylag nagy keménységű (7) és erősen csillog. Ami különlegessé teszi, az a színek sokoldalúsága. A gránátokat általában a cseresznye árnyalataihoz (pirop és almandin) társítjuk, de a gránát sárga (hesszonit), mandarin narancs (spesszartin), halványzöld (grosszulár), sőt mélyzöld (tsavorit) is lehet.
A Mineralia kiállítás újra Marosvásárhelyen 2022. április 29. és május 1. között a Maros Megyei Múzeum Néprajzi és Népművészeti Osztályán kerül megrendezésre a MINERALIA kiállítás idei első kiadása. A kiállítás 10.00 és 19.00 óra között látogatható. A kiállítás témája ezúttal a GRANÁTOK családja. A marosvásárhelyiek három napig csodálhatják a kristályok, drága- és féldrágakövek ragyogását a Toldalagi Palotában, a Rózsák tere 11. szám alatti belső udvarban. A belépés ingyenes. A MINERALIA kiállítás koordinátorai most is Andrei Gorduza geológus mérnök és Angela Săplăcan geológus muzeológus.
Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.
O zăbală de epocă medievală din colecția veche a muzeului este ”Exponatul săptămânii” pentru perioada 26 aprilie - 3 mai 2022. Exponatul se poate observa la standul special amenajat la intrarea în muzeu.
Acest artefact face parte din harnașamentul utilizat în perioada medievală și se poate data între secolele XVII – XVIII. Încadrarea tipologică se face și în funcție de tipul de psalie, adică brațele laterale prelungite de care erau prinse curelele dârlogilor. Este o zăbală din fier, realizată prin batere la cald, lungimea maximă a psaliei este de 15 cm, lățimea maximă e de 4,5 cm, iar grosimea de 0,8 cm. La un capăt trapezoidală, ca mai apoi să aibă două inele arcuite în capătul de jos. Cântărește 406 grame. Partea de care se mușca este o bara de fier de formă unghiulară și care prezintă pe ambele brațe o sârmă înfășurată. Partea dinspre dârlogii cei doi de jos prezintă un braț arcuit spre interior și altul cu două cuie cu verigi de care este prinsă încă o bară arcuită ce ranforsa structura zăbalei. Dârlogii aceștia dublii permiteau un control mai bun pentru dirijarea calului, dar și presiunea exercitată pe gura calului era mai mică și astfel mai ușor de manevrat. Piesele aflate în colecția veche a muzeului, cum este și acest artefact nu au specificat locul de descoperire, ci aparțin unei colecții constituite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, perioadă în care s-au format colecțiile ce au stat la baza Muzeului Orășenesc Baia Mare, înființat în 19 iunie 1904. Dr. Schönherr Gyula (1864-1908), membru corespondent al Academiei de Științe Ungare din Budapesta, a jucat un rol important în dezvoltarea, inventarierea și sistematizarea colecțiilor care au format muzeul.
Piesa se păstrează în colecția medievală a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie, Baia Mare – nr. inv. 3974.
Imaginile 4, 5 și 6 reprezintă alte tipuri de zăbale medievale, dar sunt prezentate într-un context mai complex pentru a putea reda mai ușor utilitatea acestui tip de piesă.
Literatură:
Viorel Rusu, Lucia Pop, Contribuţii la istoria muzeului băimărean, 1898-2014, în Marmatia, nr. 11, 2014, 104-144
John Clark (edited by), Medieval Finds From Excavations In London: 5, The Medieval Horse And Its Equipment c. 1150-c.1450, Museum of London, 1995 (preluare fotografia 4 – Desen în care figurează tipul de zăbală cu psalie cu trei inele, ca și modernul ”Pelham”, după Albrecht Dürer – Knight, Death and Devil, 1513)
Răzvan Pinca, Pinteni medievali și piese de harnașament din colecțiile Muzeului din Lugoj, în Analele Banatului, S. N., Arheologie-Istorie X-XI, 1, 2002-2003, 267-283
https://www.metmuseum.org/art/collection/search/35739 (preluare fotografia 5)
https://www.wikiart.org/.../the-knight-death-and-the... (preluare foto 6 - Albrecht Dürer – Knight, Death and Devil, 1513)
și 
dr. Sorana Mișca, muzeograf
Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.
Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.
The Native American Dollar or Dollar of the Native Americans, is one of the most collected coins worldwide. Very attractive designs, together with very easy and affordable pieces to obtain, are the secret of the success of this collection of coins.
In 2009, the United States Mint began minting and issuing these coins that highlight the significant contributions of Native American and Indian tribes to the history and development of the United States.
Every year I usually present the design that will present the current year's coin once it is decided, but this year we are going to go a little further back to find out the person to whom it will be dedicated, and the different sketches that are candidates for finally be represented on this $1 coin.
In 2023 the coin will be dedicated to the American dancer, Maria Tallchief (1925-2013), considered the first great dancer of the United States. She was the first Native American (Osage Nation) to hold that rank. She rose to prominence as the first diva of the New York City Ballet and helped found the Chicago Ballet. In 1953, the President of the United States, Dwight Eisenhower, declared her Woman of the Year.
There are seven designs that were presented as candidates to a committee of experts, among which they had to choose the design that they recommend as suitable to be represented on the coin.
I leave you in the first place the design that has been recommended, which only remains to be endorsed by the Secretary of the Treasury of the United States. Normally, there are usually no surprises and the design recommended by the experts is usually approved.
The recommended layout shows five representative figures of Native American dancers with Tallchief in the foreground.
Here are the other six. They are all precious and any of them would be perfect on a coin.
