𝗖𝗜𝗨𝗙𝗨𝗟 𝗗𝗘 𝗣Ă𝗗𝗨𝗥𝗘 - 𝗔𝘀𝗶𝗼 𝗼𝘁𝘂𝘀 (𝗟𝗶𝗻𝗻𝗮𝗲𝘂𝘀, 𝟭𝟳𝟱𝟴)

 

În luna aprilie, “𝙊𝙗𝙞𝙚𝙘𝙩𝙪𝙡 𝙡𝙪𝙣𝙞𝙞” la #MuzeulOlteniei #SecțiaȘtiințeleNaturii este reprezentat de 𝗖𝗜𝗨𝗙𝗨𝗟 𝗗𝗘 𝗣Ă𝗗𝗨𝗥𝗘 - 𝗔𝘀𝗶𝗼 𝗼𝘁𝘂𝘀 (𝗟𝗶𝗻𝗻𝗮𝗲𝘂𝘀, 𝟭𝟳𝟱𝟴)
Am ales să vă povestim despre 𝗖𝗜𝗨𝗙𝗨𝗟 𝗗𝗘 𝗣Ă𝗗𝗨𝗥𝗘 pentru că ....
Este o păsăre de noapte din familia bufnițelor (Strigidae), Ordinul Strigiformes. Ca și celelalte specii cu care se înrudește (buha, ciuful de câmp, cuveaua, huhurezul ș.a.), este o pasăre inteligentă, cu simțuri speciale (vedere în întuneric, auz fin), penaj moale și zbor silențios.
Aria sa de răspândire cuprinde Europa, Asia și America de Nord. În țara noastră este specie sedentară, însă iarna, unele exemplare (venite din nordul continentului), pot fi prezente ca oaspeti de iarnă.
Trăiește în păduri de la șes până la munte, până la altitudini de peste 2000 m. Este adesea întâlnit în sectoare cu subarboret sau pâlcuri de copaci din parcuri urbane. Pe timpul iernii se pot observa în grupuri de câteva zeci de indivizi, în locuri ferite de vânt, cu vegetație bogată. Aceste aglomerări sunt depistate mai ales după cantitatea mare de ingluvii (cocoloașe din resturi nedigerate), căzute la baza copacilor în care staționează.
Longevitatea: unele exemplare sălbatice pot depăși 18 ani.
Cuibărește în cuiburile părăsite de corvide (cioară de semănătură, cioară grivă și coțofană), amplasate în arbori (la înălțime); foarte rar își depune ponta pe pământ, la baza trunchiurilor sau în iarba înaltă. În general depune 4-5 ouă, iar incubarea începe odată cu depunerea primului ou.
Se hrănește, mai ales, cu mamifere rozătoare mici – șoareci și șobolani de câmp (în proporție de 90%) iar, în mică proporție, consumă lilieci, cârtițe, păsări de talie mică. Vânează în crepuscul și noaptea. Datorită preferințelor sale trofice, este o specie folositoare în natură și în economia umană, însă, utilizarea excesivă a pesticidelor în agricultură este un factor de amenințare pentru siguranța speciei, datorită diminuării resurselor de hrană.
Este o specie ocrotită prin diverse legi naționale și internaționale.
Exemplarul expus a fost împăiat în laboratorul de preparare-restaurare al muzeului, de către d-na 𝗟𝗼𝗿𝗲𝗱𝗮𝗻𝗮 𝗥ă𝗱𝘂𝗰𝗮𝗻𝘂 și face parte din colecția ornitologică, valorificată științific de 𝗱-𝗻𝗮 𝗺𝘂𝘇𝗲𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳 𝗱𝗿. 𝗠𝗶𝗿𝗲𝗹𝗮 𝗥𝗶𝗱𝗶𝗰𝗵𝗲.
Material documentar realizat de către 𝗱-𝗻𝗮 𝗺𝘂𝘇𝗲𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳 𝗱𝗿. 𝗠𝗶𝗿𝗲𝗹𝗮 𝗥𝗶𝗱𝗶𝗰𝗵𝗲.

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.