Știați că în vederea obținerii fondurilor necesare pentru organizarea serviciului de Salvarea, Nicolae Minovici a recurs la o metodă ingenioasă?

 

Știați că în vederea obținerii fondurilor necesare pentru organizarea serviciului de Salvarea, Nicolae Minovici a recurs la o metodă ingenioasă?

A folosit bacnote falsificate provenite din Muzeul Institutului Medico-Legal, pe care le expunea în buzunarul exterior al sacoului. 

Astfel crea impresia existenței unor contribuții financiare consistente din partea altor comercianți. 

Vreți să le vedeți? Haideți, vineri, pe 26 iunie, ora 17:00, la Palatul Suțu!

#MuzeulNicolaeMinovici #SocietateadeSalvare #120deanidelaînființare
#MuzeulMunicipiuluiBucurești

 

Sursa informațiilor Muzeul Nicolae Minovici.

Dovezi ale falsificării monedelor romane

 

În cercetările sale de la Șimleu Silvaniei, arheologul Horea Pop a descoperit dovezi ale falsificării monedelor romane de către daci, folosind metoda cerii pierdute . Această tehnică, folosită și în lumea celtică , implica crearea unui mulaj după monede originale în care se turna ceară, rezultând copii identice din ceară. Aceste copii erau acoperite cu lut extrem de moale , iar după întărire lutul era folosit ca tipar pentru turnarea argintului . Ceara se topea și dispărea, lăsând în urmă monedele falsificate din argint. Această tehnologie nu implica centrifugarea, astfel că replicile rezultate erau mai ușoare decât originalele cu cel puțin jumătate de gram .
Prima dovadă a acestei falsificări a fost găsită de arheologul Horea Pop în 1995 , sub forma unui rebut de monedă emisă de Marcus Antonius, folosită pentru plata legiunilor romane .

Rebutul de monedă descoperit de către colegul nostru îl puteți vedea expus în sala #Tezaur a muzeului .

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

20.000 de monede falsificate în Evul Mediu (imitații după monede suedeze și ale Ducatului de Brandenburg) au fost descoperite în judeţul Galaţi

 

Obiectiv, România!

20.000 de monede falsificate în Evul Mediu (imitații după monede suedeze și ale Ducatului de Brandenburg) au fost descoperite în judeţul Galaţi, în urma unor lucrări de racordare la apă și canalizare, în curtea bibliotecii locale.
Pe scurt, câțiva muncitori care săpau un șanț în municipiul Tecuci au dat peste un vas ceramic, plin cu monede. Imediat au fost informate autoritățile în domeniu, iar zona a fost rezervată lucrărilor arheologice.
Aşa cum am aflat de la Maria Măndiţă, primele cercetări ale specialiștilor au concluzionat că este vorba despre monede false, din alamă, care au circulat în Principatul Moldovei și au fost realizate în bănăria de la Suceav, în vremea domnitorului Eust(r)atie Dabija (1661-1665). 

Credit foto: Cătălin Negoiță, directorul Direcției Județene de Cultură Galați

 

Sursa informațiilor România Actualităţi.

Tezaure monetare din colecțiile Muzeului Municipiului București XIV - 20.05.2020

Tezaure monetare din colecțiile Muzeului Municipiului București

Tezaurul monetar descoperit la Bădila

Marele tezaur monetar a fost descoperit în anul 1906, în localitatea Bădila (care a dispărut începând cu anul 1948), com. Niculiţel, jud. Tulcea. Comuna Niculiţel este situată în nordul Dobrogei, în partea de nord-vest a judeţului Tulcea, la poalele dealurilor Niculiţelului.
După descoperire, o parte însemnată a monedelor au intrat în colecţia Academiei Române dar şi în mai multe colecţii particulare. Una dintre acestea a fost colecţia doctorului G. Severeanu. Conform bibliografiei dimensiunea tezaurului este destul de mare, cuprinzând câteva mii de piese, emisiuni ale Ţării Româneşti provenind de la Radu I, Dan I, Mircea cel Bătrân şi Vlad I, emisiuni ale Moldovei, de la Petru I Muşat, şi monede ungureşti bătute de Ludovic I de Anjou şi Sigismund de Luxemburg.
Lotul păstrat în colecţia „Maria şi dr. George Severeanu” cuprinde 531 de emisiuni ale Ţării Româneşti, de la Radu I (1 ex.), Dan I (2 ex.) şi Mircea cel Bătrân (519 ex.) şi nouă falsuri de epocă după monedele ultimului domnitor.

Atât prin valoarea cât şi prin dimensiunea sa iniţială, tezaurul monetar descoperit la Bădila este deosebit de important şi a constituit un reper de plecare în cadrul cercetării monetăriei Ţării Româneşti în perioada domnitorului Mircea cel Bătrân, încă de la începutul secolului al XX-lea de când a fost descoperit.

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului București.

Despre bancnote americane confederate și falsificarea lor - 18.05.2020

6 noiembrie 1861 - Jefferson Davis este ales președinte al Statelor Confederate ale Americii.
Alegerea lui Abraham Lincoln, cu exact un an înainte, ca președinte al Statelor Unite ale Americii a condus la declanșarea Războiului Civil American (1861-1865). Susținut de statele „unioniste”, candidatul Partidului Republican nu a câștigat nici măcar unul din statele care aveau să secesioneze – candidatul favorit al acestora fiind John C. Breckinridge, reprezentatul Sudiștilor Democrați și vice-președintele în funcție al Statelor Unite.
Pe fondul unei mai vechi dispute între statele americane în ceea ce privea suveranitatea acestora și dreptul de a permite sau nu sclavia, odată cu alegerea lui Lincoln, șapte state au votat în favoarea secesiunii – South Carolina, Mississippi, Florida, Alabama, Georgia, Louisiana, Texas – acestea fiind urmate de încă patru – Virginia, Arkansas, Tennessee, North Carolina – odată cu declanșarea războiului în urma bătăliei de la Fort Sumter.
Statele Confederate ale Americii luau naștere în primele luni ale anului 1861, constituția adoptată în martie 1861 prevăzând ca Președintele Statelor Confederate să fie ales pentru un mandat de șase ani, fără posibilitatea realegerii acestuia.
Primele și singurele alegeri prezidențiale ale Statelor Confederate au avut loc pe data de 6 noiembrie 1861. Jefferson Davies, senator de Mississippi (1857-1861) și fost Secretar de Război (1853-1857) s-a opus inițial secesiunii, fiind conștient de disporoporțiile militare. Cu toate acestea, în ianuarie 1861 renunță la postul din Senatul Statelor Unite pentru ca începând cu 18 februarie 1861 să fie ales Președinte provizoriu al Confederației. La alegerile din noiembrie acesta a candidat fără a avea un contracandidat, câștigând, în mod evident, toate cele 11 state.

Bancnota pe care o prezentăm este o reproducere – falsificarea emisiunilor confederate fiind o practică des întâlnită în perioada războiului – a unei bancnote emise în anul 1861, în luna septembrie, cu câteva luni înainte de alegeri; ea are valoarea nominală de 50 de dolari, iar pe avers este reprezentată Moneta, zeița banilor, alături de cufere cu bani iar în stânga jos, doi marinari.

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului București.

Despre monede antice foarte valoroase - Partea I - 30.04.2019 - VIDEO

Sursa: Youtube Utilizator: coinweek

Atenție!!! falsuri ale monedelor de 1 și 2 lei 1952 MADE IN CHINA vor ajunge pe piața numismatică românească - 11.01.2019 - IMAGINI

Atenție amatorilor de chilipiruri. "Monetăriile" din China au început să bată monede de 1 și 2 lei 1952. Din ce se vede/aude, primele loturi au plecat spre România din decembrie, astfel încât în curând pe portaluri sau târguri, vom vedea tranzacționarea "discretă" a acestor copii.

Sursa informațiilor și imaginii Iulian Lipovanu.

1 Leu 1952 - Sus - Fals; Jos - Original

Sursa imaginii Ovidiu Ispir.

2 Lei 1952 - Sus - Fals; Jos - Original

Sursa imaginii Ovidiu Ispir.


Despre originale:

1. 1 Leu 1952 - o raritate a numismaticii româneşti
 
2. 2 Lei 1952 - o altă raritate a numismaticii româneşti