Se afișează postările cu eticheta Lingou. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Lingou. Afișați toate postările

miercuri, 15 aprilie 2026

Tezaure de dirhemi şi hyperperi bizantini

 


Evenimentele din anul 1300 au determinat îngroparea unor tezaure de dirhemi şi hyperperi bizantini, precum cel de la Mihail Kogălniceanu, unde s-au descoperit, pe dealul Uzum Baiîr, şapte tezaure ascunse în acelaşi timp. Descoperit întâmplător şi recuperat în mare parte datorită săpăturilor sistematice din anii 1962 şi 1963, acest tezaur reprezintă unul dintre cele mai importante şi complexe tezaure medievale descoperite în Dobrogea.


Tezaurul este compus din 195 de hyperperi bizantini, 23.440 dirhemi ai Hoardei de Aur, 92 sommi (lingouri de argint sub formă de bare), 11 turte din argint (lingouri de argint, forme neregulate), cinci obiecte de podoabă (brăţări, inele din aur şi argint). Folosirea lingourilor din argint ca mijloace de schimb era o practică curentă pe întreg teritoriul Hoardei de Aur, în zonele controlate de tătari în a doua jumătate a secolului al XIII-lea şi până la mijlocul secolului al XV-lea.


Foto: Valeriu Leonov


#MuzeulVirtual #MuzeulDeIstorieȘiArheologieTulcea #ICEM

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea.

marți, 14 aprilie 2020

Depozitul alcătuit din 65 de lingouri de argint – sommi – găsit la Orheiul Vechi în anul 2004



Colecţia digitală #Comorile_muzeului nu poate omite tezaurele medievale. Unul dintre acestea este depozitul alcătuit din 65 de lingouri de argint – sommi – găsit la Orheiul Vechi în anul 2004, unicul de acest fel descoperit în Republica Moldova.
Depozitul a fost găsit în preajma fortificaţiei de piatră a sitului Orheiul Vechi în primăvara anului 2004. Meritul descoperirii îi aparţine unei eleve din satul Butuceni, Cristina Creţu, care a observat nişte cioburi pe drumul de lângă cetate, pe urmele unei căruţe care trecuse ceva mai devreme, iar alături mai multe bucăţi de metal deschise la culoare. Cioburile au aparţinut ulciorului în care au fost depozitate cele 65 de lingouri. Lipsa părţii superioare a vasului nu a permis stabilirea exactă a formei, dar se poate observa că are umerii rotunjiţi, fundul plat, fiind înzestrat cu două toarte. Suprafaţa exterioară şi cea interioară au fost acoperite cu smalţ verde transparent. Vasul este ornamentat cu mai multe linii, plasate pe umerii şi pe diametrul maxim al acestuia. Vasul este datat în anii 40-60 ai secolului al XIV-lea şi a fost fabricat, probabil, de meşterii olari de la Orheiul Vechi.
Din izvoarele scrise referitoare la istoria Hoardei de Aur, reiese că lingourile purtau în epocă numele de sommo sau som (cu variantele sum sau saum). Acest cuvânt, împrumutat din versiunea italiană soma, definea nu numai greutatea argintului, dar şi un lingou de o greutate bine determinată. Lingourile-sommi au forma unor grinzi de formă trapezoidală alungită, formând în secţiune un triunghi cu o adâncitură la bază, concavă, care le oferă o formă asemănătoare unei bărcuţe.
Prezenţa tezaurului cu sommi la Orheiul Vechi poate fi pus pe seama relaţiilor comerciale dintre tătari cu coloniile genoveze de la Marea Neagră şi a putut fi îngropat, probabil, în contextul devastărilor instituţiilor oriental-islamice de la Orheiul Vechi, în urma prăbuşirii statului hanului Abdallah.
Ulterior, tezaurul a fost achiziţionat de Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei şi este prezentat în expoziția permanentă „Comorile trecutului”.

Sursa: Ana Boldureanu, Lingouri de tip sommo descoperite în Moldova, în Conspecte numismatice (V), USM, Chișinău 2015.



Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.