Vernisajul expoziției „Primii care au știut. Documentarea timpurie a Holocaustului din România”

 

Stimați colegi,
Federația Comunităților Evreiești din România, prin Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” (CSIER), vă invită vineri, 30 ianuarie, de la ora 10:00, la vernisajul expoziției
„Primii care au știut. Documentarea timpurie a Holocaustului din România”.

Evenimentul va avea loc la Muzeul de Istorie și Cultură a Evreilor din România „Dr. N. Cajal”, Str. Mămulari, nr. 3, București.
Expoziția este realizată în parteneriat cu:
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS)
Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Academia Română – Filiala Iași
Expoziția tratează modul în care Holocaustul din România și din teritoriile aflate sub controlul României în perioada 1941–1944 a fost perceput, documentat și relatat încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și în anii imediat următori. Sunt prezentate documente, fotografii și publicații din mai multe arhive din România, Israel și Statele Unite ale Americii.

Coordonator de proiect și curator: Adrian Cioflâncă
Cercetare de arhive: Adrian Cioflâncă, Anca Tudorancea
Traducere în limba engleză: George Weiner
Corectură: Diana Mărgărit
Logistică: Andreea Balaban, Cătălin Bontaș
Grafică și DTP: Irina Weiner-Spirescu

Vă rugăm să confirmați participarea completând formularul:
https://forms.gle/38neXrh2sPCFrPaSA

 
Evenimentul este organizat în cadrul programului ECHOES of Memory – Interactive Conversations with Holocaust Survivors through AI, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Citizenship, Equality, Rights and Values (CERV).

Cu deosebită considerație,
Echipa CSIER

 

Sursa informațiilor Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității - CNSAS.

310 ani de la începerea lucrărilor de construcție la cetatea Alba Carolina. 1715-2025.

 

Marți, 4 noiembrie 2025, la ora 12, la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia va fi vernisată expoziția: 

310 ani de la începerea lucrărilor de construcție la cetatea Alba Carolina. 1715-2025.

La data de 4 noiembrie 1715, în prezența oficialităților, începeau lucrările de construcție a celei mai importante fortificații habsburgice din Transilvania, cetatea de la Alba Iulia, numită Alba Carolina în cinstea împăratului Carol al VI-lea de Habsburg. 

Încheiate după mai bine de 20 de ani, lucrările la cetatea gândită și avizată de prințul Eugeniu de Savoia au fost supervizate de arhitecți militari precum Giovanni Morando Visconti, Joseph de Quadri sau Konrad von Weiss. Pentru a sublinia importanța cetății a fost comandat și un arc de triumf (astăzi cunoscut sub numele de poarta a III-a), pe care trona statuia ecvestră a împăratului, realizată din alabastru, care a costat 40000 de florini.

Piesele expuse oferă o imagine de ansamblu asupra evoluției istorice a fortificațiilor în jurul cărora s-a format actualul oraș Alba Iulia, respectiv castrul legiunii a XIII-a Gemina, cetatea medievală și fortificația bastionară habsburgică. Astfel, sunt expuse piese de armament, diverse piese numismatice, documente, cărți vechi, gravuri, hărți, steaguri, piese arheologice și numeroase reproduceri după planurile originale cetății Alba Carolina.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 4 noiembrie 2025 – 22 martie 2026. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, în parteneriat cu Biblioteca Batthyaneum – filială a Bibliotecii Naționale a României, Biblioteca Ráday Budapesta, Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia, Muzeul Haáz Rezső Odorheiu Secuiesc, Centrul Cultural Palatul Principilor, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, Biblioteca Județeană Mureș, Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj, Biblioteca Națională Széchényi Budapesta, Muzeul Național Maghiar Budapesta, Arhivele de Stat ale Austriei și Biblioteca Națională a Austriei.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Expoziția temporară „Familii teleormănene în colecții arhivistice - Familia Noica”

 

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Teleorman, în colaborare cu Arhivele Naționale Teleorman organizează, în perioada 31 octombrie 2025 – 10 ianuarie 2026, expoziția temporară „Familii teleormănene în colecții arhivistice - Familia Noica”.
Deschiderea expoziției va avea loc vineri, 31 octombrie 2025, ora 11.00, în Sala „Auditorium” a muzeului.
Expoziția aduce în fața publicului istoria unei familii - care s-a fondat și a evoluat odată cu istoria orașului Alexandria - prin documente, hărți și fotografii donate Arhivelor Naționale Teleorman și Muzeului Județean Teleorman de către doamna Sanda Stavrescu (1 noiembrie 1933 - 21 iulie 2019), fiica lui Anghel Stavrescu și a Ortansei, născută Noica.
* * *
Istoria familiei Noica începe cu Ghencu Noica - secretarul obștii Mavrodinului, cel care a redactat toate documentele necesare cumpărării terenului necesar ridicării orașului. Familia Noica se va dezvolta odată cu orașul fondat, unde va avea prăvălii și va face negustorie.
Iacovache Noica, descendentul lui Ghencu Noica, prin muncă și printr-o bună gestionare a averilor sale, investește în cumpărarea de pământ și în educația copiilor lui. Prin aceste investiții de viitor, familia Noica ajunge să fie cunoscută într-un domeniu important al vremii: agricultura și creșterea animalelor.
La rândul său, medicul neurolog de talie europeană Dumitru I. Noica va contribui la îmbogăţirea ştiinţei medicale prin cercetări originale, fiind considerat atât de contemporani, cât şi de generaţiile de medici care i-au urmat drept „clinician de seamă şi creator de şcoală”.
Constantin Noica - cel mai important filosof ai României, poet, eseist și publicist, devenit cunoscut și dincolo de granițele țării, va situa numele familiei în panteonul culturii românești.
Familia Noica s-a implicat și în politica locală dar și în cea națională. Andrei I. Noica va fi ales primar al orașului Alexandria în două mandate, iar fratele lui, Paraschiv I. Noica, va ajunge senator. În zilele noastre, academicianul Nicolae Șt. Noica a făcut parte din Guvernul României, în perioada 1996 – 2000, ocupând funcția de Ministru al Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.
Istoria acestei familii reprezentative pentru județul nostru, din rândul căreia s-au ridicat figuri marcante în multe domenii de activitate precum cel politic, economic, agrar, cultural, medical, militar sau învățământ, poate fi aflată până la data de 10 ianuarie 2026.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.

Cum a ajuns Coiful de aur de la Coțofenești în patrimoniul național

 

Imaginea coifului de la Coțofenești, în Fototeca Institutului de Studii Social-Politice

 28 aprilie 1929. Articolul lui Ion Marin Sadoveanu din revista „Rampa”, nr. 3378 din, în care relatează gestul generos al lui Ion Marinescu-Moreanu.

5 august 1929, București. Raport înaintat de Ioan Andrieșescu, directorul Muzeului de Antichități, Ministerului Cultelor și Artelor, conținând propuneri pentru oferirea sumelor de 35.000 de lei către donatorul coifului, Ion Marinescu-Moreanu, respectiv 15.000 de lei săteanului Alexandru Simion din Coțofenești-Prahova. 

ANR, fond Ministerul Cultelor și Artelor. Direcția Generală a Artelor, dosar 116/1929, f. 9 

5 august 1929, București. Raport înaintat de Ioan Andrieșescu, directorul Muzeului de Antichități, Ministerului Cultelor și Artelor, conținând propuneri pentru oferirea sumelor de 35.000 de lei către donatorul coifului, Ion Marinescu-Moreanu, respectiv 15.000 de lei săteanului Alexandru Simion din Coțofenești-Prahova. 

ANR, fond Ministerul Cultelor și Artelor. Direcția Generală a Artelor, dosar 116/1929, f. 9 v 

 15 decembrie 1929, București. Raport înaintat de Ioan Andrieșescu, directorul Muzeului de Antichități, Ministerului Cultelor și Artelor, referitor la plata recompenselor pentru coiful de aur din Prahova donat Muzeului de Antichități. 

ANR, fond Ministerul Cultelor și Artelor. Direcția Generală a Artelor, dosar 116/1929, f. 260

 15 decembrie 1929, București. Raport înaintat de Ioan Andrieșescu, directorul Muzeului de Antichități, Ministerului Cultelor și Artelor, referitor la plata recompenselor pentru coiful de aur din Prahova donat Muzeului de Antichități. 

ANR, fond Ministerul Cultelor și Artelor. Direcția Generală a Artelor, dosar 116/1929, f. 260v

 30 septembrie 1929, Ploiești. Adeverință prin care Ion Marinescu-Moreanu confirmă faptul că primit de la Ministerul Cultelor și Artelor a fost despăgubit cu 35.000 de lei, suma plătită inițial pentru achiziționarea artefactului donat Muzeului de Antichități. 

ANR, fond Ministerul Cutelor și Artelor. Direcția Generală a Artelor, dosar 116/1929, f. 262

18 octombrie 1929, Poiana-Coțofenești. Adeverință prin care Alexandru Simion atestă faptul că primit de la Ministerul Cultelor și Artelor suma de 15.000 de lei recompensă pentru artefactul donat Muzeului de Antichități. 

ANR, fond Ministerul Cutelor și Artelor. Direcția Generală a Artelor, dosar 116/1929, f. 261 

 

Cum a ajuns Coiful de aur de la Coțofenești în patrimoniul național

În lunga sa existență, Coiful de aur de la Coțofenești a avut parte de multe aventuri, despre care există doar parțial mărturii scrise.
În Arhivele Naționale ale României se păstrează documentele prin care această „piesă de o extraordinară valoare arheologică și istorică”, după cum a apreciat profesorul Ioan Andrieșescu, a ajuns în proprietatea statului român.
Iar dintr-un articol semnat de scriitorul Ion Marin Sadoveanu, care în acea perioadă era director în cadrul Ministerului Cultelor și Artelor, și publicat în revista „Rampa” din 28 aprilie 1929, aflăm povestea donării Coifului de aur de la Coțofenești de către Ion Marinescu-Moreanu, un negustor ploieștean. (foto 2)
Coiful a fost găsit de un copil în județul Prahova, pe malul Slănicului. Tatăl copilului, Alexandru Simion, fost camarad de arme din Primul Război Mondial cu donatorul, l-a vândut acestuia pentru 35.000 de lei.
Conștient de potențialul cultural al coifului de aur, Marinescu-Moreanu, „cu o prietenească și firească simplicitate”, l-a adus la Ministerul Cultelor și Artelor pentru a-l dona statului român. Prima expertiză a fost făcută de profesorul arheolog Ioan Andrieșescu, directorul general al Muzeului de Antichități, care i-a confirmat valoarea istorică și l-a inclus în patrimoniul muzeului.
Deși gestul lui Ion Marinescu-Moreanu a fost lipsit de gândul profitului, în toamna aceluiași an a fost despăgubit de Muzeul de Antichități cu suma pe care o oferise inițial familiei descoperitorului (foto 5). În plus, la insistențele sale, săteanului Alexandru Simion, „om foarte sărac”, i s-a mai oferit de către minister suma de 15.000 lei (foto 6), din bugetul total de 100.000 de lei alocat în acest scop. Restul de 50.000 de lei urma să fie folosit, la sugestia lui Ion Marinescu-Moreanu, pentru confecționarea unei casete speciale, în care artefactul să fie expus în Muzeul de Antichități.
Începută prost, dar terminată bine, mai ales grație onestității și patriotismului arătate de un om simplu, de profesie negustor, povestea salvării coifului de la Coțofenești poate că ne ajută în aceste zile dificile să ne păstrăm încrederea că, într-o zi, el va fi din nou recuperat pentru patrimoniul nostru național. Și că furtul de acum se va dovedi peste timp doar un vis urât, o aventură în plus care îi va crește și mai mult valoarea simbolică.
În aceste zile dificile, suntem alături de colegii de la Muzeul Național de Istorie a României, colaboratorii noștri la atât de multe evenimente culturale reușite, și păstrăm speranța că, și de această dată, povestea coifului de aur de la Coțofenești va putea avea un final fericit.

#Documents #documente #arhivelenaționalealeromâniei #istorieromaneasca #ArhiveleNationale #istorie #archives #history #istoriaromâniei

 

Sursa informațiilor Arhivele Nationale ale Romaniei.

SIMPOZIONUL NAȚIONAL „VASILE PÂRVAN” 3-4 octombrie 2024

 

Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, în parteneriat cu Arhivele Naționale Bacău, organizează în perioada 3-4 octombrie 2024, Simpozionul Național „Vasile Pârvan” (SNVP), manifestare culturală de tradiție aflată sub patronajul spiritual al celui care a fost „părintele arheologiei românești”, marele savant român născut pe meleaguri băcăuane, academicianul căruia îi datorăm implementarea la nivel național a primului plan coerent de cercetare arheologică la nivel național.
Ca de fiecare dată, Simpozionul Național „Vasile Pârvan” va pune la dispoziția participanților cadrul ideal de dezbatere și de dialog între generații, la această manifestare fiind prezenți cercetători cu o carieră recunoscută în domeniu, precum și tineri aflați la început de drum, care vor face cunoscute publicului rezultatele celor mai recente cercetări științifice desfășurate. Comunicările științifice sunt repartizate pe secțiuni (I-IV), după cum urmează: Arheologie, Istorie, Personalități-Muzeografie, Istorie și arhivistică.
Simpozionul va debuta joi, 03 octombrie 2024, orele 11,00, la Hotelul C&C Karo Resort, din str. Karo, nr. 8, din localitatea Măgura, comuna Măgura, județul Bacău. Programul va avea în deschidere Conferința științifică „Divina pulchritudo. Frumusețea împăratului în scrieri antice târzii”, susținută de prof. univ. dr. Nelu Zugravu de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Facultatea de Istorie.
Conferința va fi urmată de lansarea anuarului Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău - „Carpica”, vol. LIII, 2024, prezentat de dr. Elena-Lăcrămioara Istina, șef secție Arheologie-Istorie la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Va urma lansarea anuarului Arhivelor Naționale Bacău - „Acta Bacoviensia”, nr. XIX, 2024, prezentat de prof. Vilică Munteanu.
Programul SNVP mai cuprinde vernisarea expoziției de fotografie etnografică: „Locul unde s-a născut Pârvan”, prezentată de Iulian Bucur, șef secție Etnografie la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Programul va continua pe secțiuni cu susținerea comunicărilor cercetătorilor prezenți la eveniment.
Prin intermediul acestui demers științific de anvergură națională, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” duce mai departe o tradiție culturală ce se apropie în curând de granița jubiliară a celor 50 de ediții, în numele modelului moral și profesional impus de Vasile Pârvan lumii științifice românești, în numele fastuoasei moșteniri intelectuale lăsate nouă de marele academician băcăuan. Onorăm această moștenire împreună cu partenerii și prietenii noștri, specialiști ce au răspuns invitației noastre și care fac cinste mediului universitar, muzeal și educațional românesc. Vor fi alături de noi universitari, cercetători, muzeografi și profesori din Bacău, București, Iași, Buzău, Bârlad, Botoșani, Huși, Onești, Roman, Târgu Neamț, Dorohoi, Ploiești, Caraș-Severin, Arad, Focșani, Pitești, Timișoara, Giurgiu și Constanța.
La realizarea simpozionului au colaborat Asociaţia Arhiviştilor din România – Filiala Bacău şi Fundaţia Cultural-Ştiinţifică „Iulian Antonescu” Bacău.

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.

Arhivele înainte să devină arhive - cum adunăm ce trebuie conservat -- Archives before they are archives – how we gather what gets preserved - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: Recording Archaeology

Vernisarea expoziției „Tătarii lituanieni în documentele de arhivă”

 

Vernisarea expoziției „Tătarii lituanieni în documentele de arhivă” va avea loc marți, 1 august, începând cu orele 14:00, la Memorialul Revoluției din Timișoara, Str. Oituz nr. 2B, în prezența Excelenței Sale Donatas Augulis, însărcinat cu afaceri la Ambasada Lituaniei în România și Bulgaria.
Expoziția a fost realizată realizată de Arhiva Istorică de Stat a Lituaniei cu sprijinul Ambasadei Republicii Lituania și va putea fi vizitată până în 30 august.
Întrucât arhivele păstrează numeroase documente referitoare la istoria și cultura tătarilor lituanieni, expoziția „Tătarii lituanieni în documentele de arhivă” este constituită din două părți. Documentele din prima parte oglindesc istoria acestei etnii și privilegiile acordate de către voievozii Lituaniei și Poloniei sub formă de hrisoave și acte referitoare la serviciul militar prestat în oastea Marelui Ducat al Lituaniei sau armata țaristă. Acestea sunt completate de o serie de dosare privind acordarea titlurilor de noblețe, arborii genealogici ale unor familii și stemele aferente, acte referitoare la împroprietărirea noilor sosiți cu moșii în localitățile Nemežys, Kena, Patruzeci de Tătari și planurile geometrice ale acestor moșii. Documentele din secolul XX reflectă situația tătarilor lituanieni din perioada interbelică, activitatea parohiilor musulmane și imamilor din localitățile Raižiai, Kaunas și Vinkšnupiai, starea lucrurilor în comunitățile și organizațiile religioase gen Asociația tătarilor din Kaunas, muftiatul din Vilnius și altele. Tot aici sunt expuse și portretele iluștrilor ofițeri de armată de origine tătărească Aleksandras Makulavičiųs, Suleimanas Chaleckas și altor militari de vază. În Arhiva Specială a Lituaniei se păstrează printre altele și un set documente referitoare la tătarii exilați de autoritățile sovietice de ocupație în deceniul al cincilea al secolului XX.
A doua parte a expoziției prezintă documente referitoare la activitatea moscheilor tătarilor lituanieni și registrele întocmite în lăcașele de cult. Rețeaua de moschei a fost întemeiată în perioada Republicii celor două națiuni. Documentele de arhivă conțin informații despre lăcașurile de cult din localitățile Raižiai, Patruzeci de Tătari, Nemėžis, suburbia orașului Vilnius – Lukiškės, Kaunas, Kėdainiai, Vinkșnupiai, Daubutișkės, Vija Murauščizna, Naugardukas și Vidžiai. În fondurile Arhivei Istorice de Stat a Lituaniei se păstrează versiunea originală în limba arabă a Coranului și o seamă de registre întocmite în perioada interbelică în parohiile localităților Kaunas, Nemėžis, Raižiai, Vinkšnupiai, Patruzeci de Tătari, Vilnius (suburbia Lukiškės). Împreună cu registrele parohiilor Patruzeci de Tătari și Vilnius au supraviețuit și altele mai vechi datate din secolul al XIX-lea. Dosarele privind acordarea titlurilor de noblețe și registrele unor moschei întocmite la sfârșitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea conțin înscrisuri referitoare la nașterea și decesele locuitorilor din satele Patruzeci de Tătari, Raižiai și suburbia Lukiškes.
Elaborate în limbile ruteană, polonă, rusă, franceză, arabă și lituaniană, documentele în cauză vor trezi neîndoios interesul cercetătorilor în domeniul sigilografiei. Actele privind originea nobilă a titularilor sunt însoțite de ștampile heraldice tătărești; documentele referitoare la arta războiului – de ștampilele Diviziei a 3-a a Armatei Marelui Ducat al Lituaniei și Regimentului tătăresc de ulani, iar actele de constituire a moscheilor sunt confirmate de ștampilele imamilor parohiilor musulmane și semnăturile de rigoare.
Documentele prezentate în cadrul prezentei expoziții mărturisesc că tătarii lituanieni au contribuit în mod semnificativ la restabilirea statalității, promovarea istoriei și culturii lituaniene, fiind o dovadă că această comunitate și-a legat îndeaproape viața de Lituania și constituie o parte integrantă a istoriei țării.

Proiectul face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Inside, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii.

 

Sursa informațiilor Memorialul Revoluției din Timișoara.

Noi comori arhivistice: arhiva dr. John Benjamin Young

Prefațând ziua Arhivelor Naționale, în data de 30 octombrie 2019, începând cu ora 18.00, Arhivele Naționale organizează o nouă întâlnire din seria lunară COMORI DIN ARHIVELE NAȚIONALE, în cadrul căreia istoricul și amfitrionul acestei serii, dr. Georgeta Filitti va susține prelegerea cu titlul : Noi comori arhivistice: arhiva dr. John Benjamin Young și alte arhive personale.

În cadrul conferinței din 30 octombrie, dr. Georgeta Filitti va face cunoscut publicului, pe lângă alte documente din arhive personale, conținutul uneia din recentele donații către Arhivele Naționale: arhiva dr. John Benjamin Young, arhivă ce constituie astfel cel de-al 342- lea fond personal administrat de Arhivele Istorice Centrale. Fondul personal dr. Young este constituit din aproximativ 300 de documente inedite din perioada 1868 - 1935 reprezentând corespondența însoțită de fotografii primită de către Dr. John Benjamin Young și fiica sa Alice Menendez (Young).

Dr. John Benjamin Young a fost medicul Familiei Suverane a României petrecând mulți ani pe pământ românesc iar după plecarea din țară a păstrat o interesantă și amplă corespondență cu Regina Elisabeta. Această donație a fost posibilă datorită inițiativei urmașilor Dr. John Benjamin Young - Elisabeth, Charlie, Franklin Menendez - care au manifestat un respect deosebit față de păstrarea memoriei propriei familii.

Documentele reprezentative (scrisori, memorii, fotografii, cărți poștale) ale acestui nou fond personal vor putea fi admirate de public în cadrul unei mini-expoziții aflate în spațiul din holul central al Arhivelor Naționale.

Evenimentul va avea loc la sediul Arhivelor Naționale din Bd. Regina Elisabeta, nr. 49., intrarea fiind liberă în limita locurilor disponibile.

Vă așteptăm cu drag!


Sursa informațiilor Arhivelor Naționale ale României.

Rețele arhivistice | Expunerea online a colecției Aurel Bauh

Muzeul Țăranului Român a lansat în această vară prima platformă digitală participativă dedicată unei arhive muzeale românești: #RețelelePrivirii.

Experiment muzeal inovator aflat în plină desfășurare, platforma este concepută ca un spațiu virtual dedicat cercetării și expunerii colaborative. Muzeul aduce, astfel, obiectul de arhivă mai aproape de public, printr-un design interactiv și o serie de funcții, materiale și „locuri” dedicate.

Care este drumul pe care îl parcurge o imagine din sertarul de arhivă până în „cămara” digitală? Cum se construiește și care sunt provocările unui astfel de parcurs? Începem toamna cu o serie de întâlniri dedicate proiectului Rețelele Privirii, aflat acum în etapa pilot. Ne dorim să prezentăm și să dezbatem sensul, funcționarea și etapele de creare a unei platforme muzeale ce are la bază un model de curatoriat digital participativ.

Intâlnirea introductivă dedicată demersului nostru reprezintă o punere în context teoretic și practic a conceptului curatorial ce stă la baza platformei, având ca studiu de caz colecția de negative realizate de fotograful #AurelBauh. Prezentarea este ținută Viviana Iacob, cercetător și curator al platformei.

Miercuri, 18 septembrie 2019, de la orele 18:30, în fosta sală Irina Nicolau – la parterul Muzeului, intrarea dinspre str. Monetăriei nr. 3. Evenimentul face parte din seria de evenimente 𝗭𝗶𝗹𝗲𝗹𝗲 𝗠𝘂𝘇𝗲𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗧̦𝗮̆𝗿𝗮𝗻𝘂𝗹𝘂𝗶.

***
https://arhiva.muzeultaranuluiroman.ro/


Rețelele Privirii aduce în atenția publicului peste 200 de obiecte digitale (fotografie, text, fragmente audio și video) provenind din 20 de colecții diferite din Arhiva de Imagine a Muzeului Țăranului Român. Proiectul a fost dezvoltat în cadrul unei echipe interdisciplinare formate din cercetători, artiști, istorici, IT-iști, webdesigneri și o serie de voluntari, prieteni ai arhivei cu specializări dintre cele mai diverse. Numărul artefactelor digitale va crește constant în următorii ani. În prezent, platforma accesibilizează în formulă completă colecția Aurel Bauh.

***
Un proiect: Arhiva de Imagine MȚR - Muzeul Național al Țăranului Român
Web design și programare: RIZI design
Partener strategic inovator: Samsung România
Cu sprijinul: Gemini Solutions
Partener instituțional: Reteaua Nationala a Muzeelor

Platforma „Rețelele Privirii” este un proiect cultural co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.


Sursa informațiilor Muzeul Țăranului Român.

Sâmbăta neagră a arhivelor și patrimoniului @Arhiva MȚR

România sărbătorește luna aceasta Zilele Europene ale Patrimoniului și aduce în prim-plan rolul bibliotecilor și arhivelor – trezorieri de 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑖𝑚𝑜𝑛𝑖𝑢 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙.

Am sărbători și noi, la Arhiva de Imagine a Muzeului Țăranului Român, dacă am avea cu ce.

Zeci de mii de artefacte din colecțiile documentare ale arhivei, precum și poveștile de viață din spatele lor, sunt în pericol de 𝑑𝑒𝑔𝑟𝑎𝑑𝑎𝑟𝑒 𝑖𝑟𝑒𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙𝑎̆, din 𝑙𝑖𝑝𝑠𝑎 𝑑𝑟𝑎𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑡̦𝑎𝑟𝑒 cu care se confruntă în ultima perioadă sectorul cultural. Și nu suntem singurii: biblioteci, arhive, muzee, asociații și alte spații culturale se află în situații similare, în numeroase orașe din țară.

#sâmbătaneagră a arhivelor și patrimoniului

Vino să afli de ce are nevoie o arhivă – și, în general, un muzeu – ca să dureze și să (ne) păstreze vii. Și de ce, uneori, numai oamenii nu sunt de ajuns. Vorbim deschis despre viața și moartea obiectelor la muzeu și te invităm să afli ce înseamnă să lucrezi cu patrimoniul, dincolo de ceea ce vezi, în mod obișnuit, în cadrul expozițiilor.

𝘊𝘢̂𝘯𝘥? sâmbătă, 14 septembrie, între orele 15-18
𝘜𝘯𝘥𝘦? pe b-dul Kiseleff nr. 3, pe peluza din fața Muzeului Țăranului


***
O arhivă – și, în general, o colecție muzeală – nu are nevoie de multe ca să trăiască sănătos: un spațiu de depozitare adecvat, într-un climat controlat, echipamente de protecție care să asigure mânuirea obiectelor în condiții optime, echipament tehnic modern pentru studierea lor și o mână de specialiști care să asigure intervențiile de conservare curativă și restaurare. Și, nu în ultimul rând, minime finanțări care să susțină cercetarea, activarea și deschiderea colecțiilor către public.

Niciodată nu ne-am permis luxul de a le avea pe toate, dar când nu ai de niciunele, îți dai seama că te confrunți cu o precaritate periculoasă. Financiar, social, educațional, cultural: în ochii statului, patrimoniul cultural nu merită investițiile necesare.


Iar pentru a supraviețui, #omuldemuzeu a devenit #omulbunlatoate:

Pe lângă arhivarea, conservarea, documentarea, cercetarea, digitizarea și valorificarea artefactelor, cu toata birocrația aferentă,
face lobby și atrage sponsorizări,
igienizează spațiul și dă cu vopsea lavabilă,
luptă haiducește cu praful, umezeala în exces, microorganismele,
vânează finanțări și se zbate să țină pasul cu bâlbâielile legislative,
repară clanțe și printează afișe,
redactează proiecte culturale și asigură implementarea lor,
scrie articole de specialitate și participă la comunicări științifice,
plătește facturi, lipește timbre și cumpără rechizite – uneori din leafă;
în lipsa subvenției, improvizează bazându-se pe creativitate și hand-made

și nu se plânge, știe că așa-i în cultură: aici lucrezi din pasiune.

***
Dacă iți pasă, dacă și tu crezi în necesitatea păstrării memoriei colective, vino să participi alături de noi, la evenimentul simbolic prin care dorim să trezim pe cei responsabili de criza actuală. Dacă ai haine negre sau panglică de doliu, pregătește-le, te așteptăm! 


Sursa informațiilor MȚR.

ZEP 2019 Tema: „Biblioteca, arhiva, trezorieri de patrimoniu cultural”

ZEP 2019
Tema: „Biblioteca, arhiva, trezorieri de patrimoniu cultural”

13 septembrie 2019, ora 10.00
• Masă rotundă cu tema ”Patrimoniul cultural în bibliotecile și arhivele vâlcene” la sediul
Serviciului Județean Vâlcea al Arhivelor Naționale din Râmnicu Vâlcea

14 septembrie 2019, orele 10.00 - 13.00
Serviciul Județean Vâlcea al Arhivelor Naționale
• Ziua porților deschise la Serviciul Județean Vâlcea al Arhivelor Naționale. În context: Expoziția de documente din colecțiile Serviciului Județean Vâlcea al Arhivelor Naționale
Biblioteca județeană ”Antim Ivireanul” Vâlcea
• Ziua porților deschise la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea. În context: Expoziția de carte veche din colecțiile Bibliotecii Județene ”Antim Ivireanul” Vâlcea.

Organizatori:
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU CULTURĂ VÂLCEA
SERVICIUL JUDEȚEAN VÂLCEA AL ARHIVELOR NAȚIONALE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „ANTIM IVIREANUL” VÂLCEA


Sursa informațiilor Florin Epure.

Săptămâna Arhivelor 31 octombrie - 4 noiembrie

Instituţia Arhivelor Naţionale ale României împlineşte anul acesta o venerabilă vârstă: 185 de ani! Data de 31 octombrie 1831 este aniversată drept data naşterii Arhivelor Statului, unul dintre pilonii de bază ai statului românesc modern. Însemnătatea acestui moment cere o sărbătorire potrivită, de aceea Arhivele Naţionale vă invită, în perioada 31 octombrie - 4 noiembrie, să le fiţi alături la Săptămâna Arhivelor. Fiecare dintre zilele acestei săptămâni va fi dedicată unei suite de evenimente (dezbateri, mese rotunde, lansări de carte, vizionări de film) menite să ofere o tribună de exprimare, atât profesioniştilor din mediul arhivistic, cât şi colaboratorilor noştri. De asemenea, aşteptăm reacţiile şi participarea directă a tuturor beneficiarilor serviciilor oferite de instituţia noastră. Ne propunem astfel să readucem în conştiinţa publicului larg rolul complex şi provocările contemporane cu care se confruntă atât instituţia, cât şi profesia de arhivist.

Toate evenimentele din program vor avea loc la sediul Arhivelor Naţionale ale României din Bd. Regina Elisabeta, nr. 49, sector 5, după cum urmează:

- Luni, 31 octombrie, în deschiderea manifestărilor, la ora 10:30, domnul director al Arhivelor Naţionale ale României, dr. Ioan Drăgan, va susţine un cuvânt introductiv.
În continuare, la ora 11.30 va avea loc dezbaterea cu titlul "Arhivele şi tinerii". Sunt aşteptaţi să ia parte la discuţii studenţii de la Facultăţile de Istorie şi de Ştiinţe Politice ale Universităţii din Bucureşti, alături de cei ai Facultăţii de Arhivistică a Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”. Dezbatere doreşte să atingă temele de actualitate ale arhivisticii contemporane, privite din perspectiva profesioniştilor actuali şi viitori.
În deschiderea discuţiilor, participanţii vor putea viziona un film documentar care prezintă Arhivele Naţionale şi pe arhiviştii ANIC în mediul lor de fiecare zi.
Filmul a fost realizat în anul 2016 de scriitoarea Doina RUŞTI, care va fi şi invitata de onoare la discuţiile cu viitorii noştri colegi.

- Marţi, 1 noiembrie, ora 10.00, va avea loc dezbaterea deschisă cu tema "Proiectul noii Legi a Arhivelor". Sunt aşteptaţi să îşi exprime punctele de vedere reprezentanţi ai instituţiilor deţinătoare de arhivă, precum Arhivele Ministerului Afacerilor Externe, Arhivele Militare, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii etc. De asemenea, ne dorim să aflăm opiniile tuturor beneficiarilor serviciilor noastre cu privire la modalităţile prin care, în viitorul apropiat, s-ar putea îmbunătăţi atât accesul general la informaţiile din arhive, cât şi interacţiunea dintre instituţiile de arhivă şi utilizatorii de documente.

Tot marţi, 1 noiembrie, începând cu ora 13:00, va avea loc prezentarea bazei de date şi masa rotundă cu tema "Opozitia culturala" in arhivele din Romania - Vizibilitate, acces, cercetare".
Moderator: Cristian Patrasconiu (cercetator in proiectul COURAGE/Cultural Opposition in Former Socialist Countries*)
Invitati: Alina Pavelescu (Arhivele Nationale), Dinu Zamfirescu (IICCMER), Dragos Petrescu (CNSAS), Ana-Maria Catanus (INST).
Proiectul COURAGE/Cultural Opposition in Former Socialist Countries a obținut finanțare de la Uniunea Europeană în cadrul programului de cercetare și inovare Horizon 2020, prin acordul de finanțare nr. 692919.
Arhivele Naţionale ale României colaborează, în cadrul unui acord de parteneriat încheiat în anul 2016, cu Facultatea de Ştiinţe Politice din Bucureşti la realizarea obiectivelor acestui proiect de cercetare.


- Miercuri, 2 noiembrie, ora 10.30, sunteţi invitaţi la dezbaterea cu tema "Arhivele si cercetătorii. Proiectele informatice ale ANR".
Cu această ocazie vor fi prezentate proiectele informatice ale Arhivelor Naţionale. Vor interveni reprezentanţi ai instituţiilor care, prin activitatea lor de cercetare, sunt utilizatori/beneficiari ai acestor proiecte informatice (Institutul de Istorie „N. Iorga”, Institutul de Studii Sud-Est Europene, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Institutul de Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului „E. Wiesel” etc.).
În deschidere, va fi prezentat un film documentar realizat de jurnalişti de la AGERPRES, referitor la activitatea de digitizare a documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României.

- Joi, 3 noiembrie, ora 10.00: "Patrimoniul arhivistic si patrimonial cultural mobil", masă rotundă cu participarea şi intervenţia profesioniştilor din arhive, muzee şi biblioteci (Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Muzeul Naţional Cotroceni, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară, Biblioteca Naţională a României, Institutul Naţional al Patrimoniului etc.).

Ora 17:00: prezentarea filmului documentar "Tot înainte! Amintiri din copilărie" şi lansarea volumului cu acelaşi titlu, semnate de istoricii Valeriu Antonovici şi Simona Preda. FIlmul şi volumul, editat de Curtea Veche Publishing, vor fi lansate pe 31 octombrie, la Muzeul Ţăranului Român.
Detalii despre proiectul celor doi tineri istorici, care s-a realizat şi cu sprijinul Arhivelor Naţionale ale României, găsiţi pe site-ul acestuia: http://ememorie.ro/pionier/


- Vineri, 4 noiembrie, ora 10:30, încheiem Săptămâna Arhivelor cu două lansări de volume realizate de colegi ai noştri: "Catalogul manuscriselor româneşti din Arhivele Naţionale ale României" de Dragoş Şesan, vol. I, apărut la Editura Universităţii din Bucureşti şi volumul de documente "Din istoria Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor din România", editat de Monica Negru, publicat la editura Cetatea de Scaun, 2016.

Vă aşteptăm să ne fiţi alături!

Sursa informaţiilor Arhivele Naţionale ale României.