Se afișează postările cu eticheta Sfântul Imperiu Roman. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Sfântul Imperiu Roman. Afișați toate postările

joi, 13 ianuarie 2022

Tezaurul de la Guruieni (com. Măgura, jud. Teleorman)

 

Tezaurul de la Guruieni (com. Măgura, jud. Teleorman)
Tezaurul de la Guruieni a fost descoperit în anul 1965, la marginea de nord a satului, cu prilejul unor lucrări de nivelare.
Tezaurul, ce se afla într-o oală de lut, conţine monede, obiecte de podoabă şi inele sigilare, având o greutatea totală de 335,50 g.
Obiectele de podoabă sunt: un inel de argint decorat cu o simplă protuberanţă, un cercel de bronz de origine bizantină, nasturi globulari de argint şi bronz, o aplică de argint în formă de rozetă cu şase petale, o brățară din argint, pe alocuri aurit, cu încrustaţii de email verde-turcoaz.
Dintre inelele sigilare atrag atenţia un inel cu veriga în torsadă şi plăcuţă romboidală cu un semn cruciform, un inel pecete din argint aurit cu imaginea unui cap de bour, al cărui model pare să se găsească în heraldica moldovenească. Celelalte piese au pe montura circulară gravate motive florale stilizate şi alte reprezentări heraldice.
Cele 38 de monedele sunt emisiuni de argint transilvănene, ale Uniunii Polono-Lituaniene, ale Imperiului Romano-German şi Otoman, ale Confederației Belgiene, Țărilor de Jos şi Danemarcei, ale oraşului-port Raguza şi ale unor state din spațiul germanic (Prusia-Brandenburg şi Lotharingia), cu anii extremi 1581-1646.
Satul Guruieni (întâlnit și sub forma Gruiani, Gruieni, Guriani sau Groiani) este unul dintre satele vechi din județul Teleorman, fiind atestat documentar la data de 10 decembrie 1505 într-un hrisov al voievodului Radu cel Mare.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.

vineri, 24 decembrie 2021

Un lot de monede de aur achiziționat de Muzeul Olteniei din Craiova

 



Un lot de monede de aur achiziționat de Muzeul Olteniei din Craiova.
Este vorba despre un lot de 37 de monede din aur achiziționate în anul 2018 și care se încadrează din punct de vedere cronologic în ecartul temporal 1840-1945. Cele 37 de monede sunt realizate din aur de cea mai bună calitate, de 22 și 24 k, iar greutatea lor totală se apropie de un sfert de kilogram.
Cele mai multe monede (20 de piese) sunt emisiuni ale Imperiului Habsburgic și ulterior Austro-Ungar, bătute în atelierele din Viena, Kremnitz și Alba Iulia1, cu efigiile împăraților Ferdinand I (1835-1848) și Franz Joseph (1848-1916) fiind nominaluri de 1 și 4 ducați, dar și o monedă de 20 franci / 8 forinți.
Mai multe date la sursa Radu Gabriel Dumitrescu. UN LOT DE MONEDE DIN AUR ACHIZIȚIONAT RECENT DE MUZEUL OLTENIEI. Cercetări numismatice, XXVII, Bucureşti, 2021, p. 221-237.
http://www.cercetarinumismatice.ro/...

 

Sursa informațiilor aici.

marți, 14 decembrie 2021

Monede din categoria talerilor

 

Monede din categoria talerilor puse în circulaţie de Spania, statele germane (Saxonia, Braunschweig, Nuremberg, Emden, Brandenburg), Transilvania, statele italiene (Veneţia), Franţa, Ţările de Jos (taleri-lei/löwenthaler), sec. XVI-XVIII.
Expoziția permanentă a muzeului nostru.

 

Sursa informațiilor Muzeul George Severeanu.

miercuri, 6 ianuarie 2021

Tezaurul monetar de la Caracușenii Vechi, raionul Briceni.

 


#Exponatul_lunii Ianuarie

Tezaurul monetar de la Caracușenii Vechi, raionul Briceni.

Descoperit în anul 1957 în timpul lucrărilor agricole din apropierea localității, inițial, acesta a făcut parte din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, pentru ca, ulterior, să fie transferat la Muzeul Național de Istorie. Este alcătuit din 75 de monede de argint care reprezintă emisiuni din categoria talerilor, puși în circulație de Regatul Poloniei, Republica Provinciilor Unite și Sfântul Imperiu Romano-German în perioada anilor 1612-1648.

REGATUL POLONIEI
Sigismund II Wasa (1586-1632)
Coroana, taler: 1628 (1).
Gdańsk, orți: 1612 (1), 1613 (1*), 1614 (1), 1615 (7), 1616 (8), 1617 (16), 1618 (4), 1619 (2), 161 (1), 1620 (2), 1621 (8).

REPUBLICA PROVINCIILOR UNITE
Taleri-leu (leeuwendaalder)
Gelderland: 1641 (1), 1647 (2), 1649 (1).
Frisia de Vest: 1648 (1).
Utrecht: 1643 (1), 1646 (1), 1647 (2), 1648 (1).

SFÂNTUL IMPERIU ROMAN DE NAȚIUNE GERMANĂ
Kampen: halve leeuwendaalder 1646 (1), 1647 (1); leeuwendaalder 1647 (3), 1649 (1).
Zwolle: leeuwendaalder 1633 (1), 1637 (3), 1644 (1), 1646 (2), 1648 (1).

Acest tezaur, prin structura sa, confirmă prezența, în circulația monetară a Țării Moldovei, a emisiunilor monetare de argint din categoria talerului.
Talerii au fost emiși pentru prima dată în anul 1486 în Sankt-Joachimstal, azi Republica Cehă, numele de taler fiind o abreviere de la Joachimsthaler, adică „monedă emisă în Sankt-Joachimstal”. În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, talerii au fost emiși în cantități foarte mari, în special de către entitățile statale care făceau parte din Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană și din Imperiul Habsburgic. Astfel, talerul poate fi considerat o monedă prin excelență populară, existând taleri de mai multe tipuri, precum: taleri austrieci, taleri polonezi, taleri rusești, taleri turcești, taleri venețieni, numiți și scuzi, reichstaleri, numiți și imperiali, löwenthaleri, sau taleri-lei, taleri spanioli, numiți și colonați. În Ţările Române, talerii se răspândesc pe larg către sfârșitul veacului al XVI-lea, iar în secolele următoare circulația lor devine foarte abundentă, aceștia fiind în uz până în a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Moneda a avut un succes enorm, fiindu-i atribuite și denumirile de: daalder/daler în Olanda, talar în Polonia, dahlar în Scandinavia, tallaro/tallero în Italia, talari în Etiopia, dollar în America etc. O categorie aparte – talerul olandez, leeuwendaalder, löwenthaler, adică talerul-leu, numit pe scurt și leu, – după stema de pe revers, care reprezintă un scut cu o coroană, având înlăuntru un leu – este o monedă de argint, bătută în Țările de Jos, care deciseseră, în anul 1575, emiterea unei noi monede pe baza scuzilor. În Principate, talerul-leu apare în ultimul sfert al secolului al XVI-lea. Acești taleri-lei au dat denumirea monedei actuale a României, a Republicii Moldova și a celei din Bulgaria (leva).
Orții sunt, la fel, monede de argint din categoria talerului, cu valoarea de un sfert de taler. Sfertul de taler s-a numit la început ortstaler, denumire care ulterior s-a redus la forma ort (în limba germană veche, ort înseamnă „o pătrime”). Moneda a circulat în Europa în Evul Mediu, inclusiv în Ţările Române, fiind prezentă şi în secolul al XVIII-lea sub forma orţilor polonezi, turceşti şi germani. Termenul de ort s-a păstrat în limba română în sintagma a (-și) da ortul popii („a muri”), care îşi are originea într-o străveche practică păgână: mortului i se punea o monedă la degetul mic al mâinii drepte, pentru ca să-şi poată plăti vămile văzduhului; aceeaşi monedă fiind folosită şi pentru plata preotului pentru slujba de înmormântare, familia persoanei decedate „dădea ortul popii”, pentru a se îngriji de îndeplinirea tradiţiilor bisericeşti.

 

Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.

vineri, 28 august 2020

Despre un nou tezaur monetar medieval descoperit în Cehia - 28.08.2020

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The Museum of West Bohemia in Plzeň has announced the discovery of hundreds of silver and gold coins from the 14th century. The treasure, unearthed in a forest near the Kladruby Monastery in the region of Tachov, is believed to be one of the biggest troves of gold coins unearthed on the territory of the Czech Republic.

Credit: Západočeské muzeum v Plzni


The chance discovery occurred already in March, during the coronavirus lockdown, but it was not until this Monday that the museum announced the find to the public. The coins were stumbled upon by a young couple who went on a walk through the forest near the West Bohemian town of Stříbro.

“As they were walking through the forest, they spotted a few coins, two made of gold and one of silver, lying on the ground," said Milan Metlička is an archaeologist from the Museum of West Bohemia in Plzeň. "They were probably dug up by some forest animals, most likely by wild pigs. There was a large stone protruding from the ground. When they pulled it out, they saw a large amount of gold and silver coins underneath and they immediately called us to announce the discovery.”


Museum of West Bohemia archaeologist Milan Metlička with some of the coins from the hoard
[Credit: Miroslav Chaloupka, ČTK]


Among the coins are gold ducats bearing the image of the Czech King and Holy Roman Emperor Charles IV, Albrecht of Austria and Rupert of the Palatinate as well as ducats from the Hanseatic city of Lübeck.

“It also contains 343 silver groschen mostly minted in Bohemia during the reign of Charles IV and several groshen bearing the image of John of Bohemia, the Duke of Luxembourg. The discovery of the silver groshen is not that unusual. But such a large trove of gold coins is really unique. No such discovery was made in the country in the past 50 years.”



The coin hoard in situ [Credit: Západočeské muzeum v Plzni]


Archaeologists believe the coins were buried in the ground in the late 1370s. While the reason why someone hid the treasure is likely to remain unknown, it was most likely linked to the nearby Monastery in Kladruby.

“The monastery was located on a strategic medieval trade route between Prague and Nürnberg. And since the discovery was made not far from there and close to the royal town of Stříbro, it is very likely that it is somehow connected to it.”
 


 Gold ducat of Charles IV (r. 1346-1378) [Credit: Západočeské muzeum v Plzni]
 

 
Gold florin of Louis I of Hungary (r. 1342–1382) [Credit: Západočeské muzeum v Plzni]

According to Mr Metlička, it is hard to express the value of the find in terms of money, but the nominal value of the gold coins, which weigh over 325 grams, is at least CZK 420,000.

“With the silver coins, it is more complicated, because they also contain copper, which reduced their value. However, the historic value of the silver coins could be around CZK 180,000 and the value of the gold coins could range between CZK three and four million.”

The coin hoard was originally buried in a clay pot
[Credit: Západočeské muzeum v Plzni]


The coins are expected to go on display in the Museum of West Bohemia in Plzeň at the end of this year or at the beginning of next year, after they have been restored and catalogued.

Author: Ruth Fraňková | Source: Radio Prague International [August 20, 2020]

 

Sursa informațiilot: https://archaeologynewsnetwork.blogspot.com/2020/08/14th-century-gold-and-silver-coin-hoard.html?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed:+TheArchaeologyNewsNetwork+(The+Archaeology+News+Network)

Despre câteva monede valoroase și rare de pe mapamond - 28.08.2020 - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: World Numismatic News

vineri, 24 aprilie 2020

Tezaure monetare din colecțiile Muzeului Municipiului București IV - 24.04.2020








Tezaure monetare din colecțiile Muzeului Municipiului București

Muzeul Municipiului București deține în cadrul colecției sale numismatice un interesant tezaur din secolul al XVI-lea, descoperit în Câmpia Română, în apropiere de București, la Gălbinași, județul Călărași (atunci regiunea Oltenița), o așezare situată aproape de râul Dâmbovița.

Tezaurul cuprinde monede europene emise în Imperiul Romano-German, Polonia-Lituania, Transilvania și Țările de Jos precum și monede otomane, aspri și șahii.
Cea mai veche monedă din tezaur a fost emisă în 1542 la Goslar, în timp ce cea mai recentă monedă este un taler boemian emis la Praga în 1594 de Rudolf al II-lea.

Valoarea totală a tezaurului este de 1231 accele, echivalentul a 15,3 taleri iar greutatea totală este de 446,29 grame. O astfel de sumă ar fi reprezentat salariul unui soldat de infanterie timp de cinci luni sau cel al unui soldat de cavalerie timp de trei luni; între 1592 și 1594 ar fi reprezentat prețul a circa 363 kg de grâu; pentru anii 1594/1595 - 1596/1597 cincisprezece taleri reprezentau impozitul pe gospodărie timp de trei ani.

Având în vedere că războiul anti-otoman a izbucnit în 1595 în Țara Românească și că au fost descoperite și alte tezaure contemporane de-a lungul drumului dintre Dunăre și Târgoviște (între care Tăriceni, jud. Ilfov; Potigrafu, jud. Prahova), dar ținând cont și de prezența talerului Boemiei emis în 1594, care ar fi avut nevoie de ceva timp pentru a ajunge în Țara Românească, considerăm că ascunderea acestui tezaur a avut loc în timpul sau curând după anul 1595.



Sursa informațiilor Muzeul Municipiului București.