Tezaurul de la Lupu – o poveste sacră a lumii dacice
Descoperit întâmplător în 1978, în cimitirul satului Lupu (comuna Cergău, jud. Alba), tezaurul a fost depus într-o cană de bronz romană, îngropată ritual și acoperită cu o lespede de piatră. Componența sa indică fără echivoc un caracter sacru.
Vasul de bronz, realizat într-un atelier din Italia în sec. I a. Chr.–I p. Chr., adăpostea un inventar impresionant: un bol semisferic de argint, două fibule cu noduri și șapte discuri (falere) decorate cu scene antropomorfe și zoomorfe în relief. Aceste piese au fost, cel mai probabil, parte a unui costum ceremonial, folosit în ritualuri religioase.
Tezaurul conținea falere îndoite forțat pentru a încăpea în cana romană de bronz. Restaurarea Tezaurului de la Lupu s-a desfășurat în laboratoarele specializate ale Muzeului Național al Unirii Alba Iulia. Pentru a putea fi expuse publicului, piesele de argint și cana de bronz au necesitat intervenții complexe de curățare și conservare, iar falerele au fost readuse la forma inițială prin operațiuni atente de îndreptare.
Imaginile de pe falere spun o poveste simbolică: confruntarea dintre Cer și Pământ (vulturul și șarpele), scene de „întâmpinare” cu un cavaler și ipostaze succesive ale unei divinități feminine, iar în final revelarea unei zeițe a naturii sălbatice, asemănătoare ca iconografie cu Artemis sau Diana. Prezența cavalerului sugerează ritualuri de investitură, prin care aristocrații războinici își legitimau puterea.
Aflați mai multe despre Tezaurul de la Lupu și despre alte descoperiri excepționale în expoziția „Lumea cetăților dacice: Oameni, eroi și zei”, deschisă la Palatul Suțu până pe 11 octombrie 2026.
Expoziția explorează universul dacilor și al cetăților lor fortificate, cu accent pe relația dintre sacru și profan. Sunt prezentate trei situri majore din sud-vestul Transilvaniei: Cugir, Căpâlna și Piatra Craivii, prin artefacte spectaculoase și panouri explicative.
Curatori:
Dr. Sorin Cleșiu – Muzeul Municipiului București
Dr. habil. Aurel Rustoiu – Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române, Cluj-Napoca
Program: miercuri–duminică, 10:00–18:00 (ultima intrare 17:30)
Adresă: Palatul Suțu, Bd. I.C. Brătianu nr. 2, București
Bilete: 30 lei – adulți | 15 lei – elevi, studenți, pensionari
Proiect organizat de Muzeul Municipiului București, în parteneriat cu Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române, Cluj-Napoca.
Surse:
Glodariu, Ioan; Moga, Vasile (1994). "Tezaurul dacic de la Lupu", EphmNap, 4, pp. 33-48.
https://arheologie-istoriaartei-cluj.ro/Art.../eph-IV-04.pdf
Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.
Tezaurul de la Celei – eleganță și simbolism în spațiul nord-dunărean 
Vă invităm să descoperiți acest tezaur de excepție în expozițiile Muzeului Severeanu și să pășiți într-o lume în care aurul spune povești vechi de peste 2.000 de ani.
𝐃𝐢𝐧 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 
𝐏𝐈𝐏𝐀̆ 𝐓𝐔𝐑𝐂𝐄𝐀𝐒𝐂𝐀̆ / 𝐥𝐮𝐥𝐞𝐚 
Obiectele mărunte păstrează adesea povești mari.
Începând mai ales 𝐜𝐮 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐚𝐥 𝐗𝐕𝐈𝐈-𝐥𝐞𝐚, 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐭𝐮𝐭𝐮𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 se răspândește în spațiul românesc sub influența contactelor cu 𝐥𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐨𝐭𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆. Pipele de tip oriental devin astfel obiecte tot mai prezente în viața cotidiană, legate de gesturi, obiceiuri și forme de sociabilitate specifice epocii premoderne și moderne.
Luleaua ne trimite cu gândul la atmosfera bazarului oriental: zumzet de negustori, miros de cafea, tutun și mirodenii, narghilele fumegând în cafenele, conversații lungi și obiceiuri de consum venite dinspre lumea otomană. În același univers cultural circulau și practici astăzi dispărute sau privite cu totul diferit, precum consumul de afion, parte a unei istorii complexe a plăcerilor, dependențelor și schimburilor culturale.
Piesa este alcătuită din găvanul destinat tutunului și zona de fixare a tijei prin care era aspirat fumul. Decorul în relief, cu 𝐛𝐫𝐚̂𝐮 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐚𝐧 și 𝐜𝐚𝐧𝐞𝐥𝐮𝐫𝐢 dispuse pe partea inferioară a găvanului, îi oferă un aspect elegant și o leagă de universul 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐥𝐮𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐨𝐫𝐢𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥𝐚̆.
Mică, discretă, dar plină de sens, această lulea vorbește despre circulația 𝐢𝐧𝐟𝐥𝐮𝐞𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐞, despre 𝐨𝐛𝐢𝐜𝐞𝐢𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦 și despre felul în care obiectele aparent banale pot păstra 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐞𝐩𝐨𝐜𝐢.
Tu ce obiect din viața de zi cu zi crezi că va spune, peste câteva sute de ani, povestea lumii noastre?
𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: 𝐝𝐫. 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐮𝐬 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐚𝐧 𝐁𝐚̂𝐬𝐜𝐞𝐚𝐧𝐮, muzeograf, 𝐂𝐚𝐦𝐞𝐥𝐢𝐚 𝐒𝐚̆𝐯𝐞𝐬𝐜𝐮, referent de specialitate, Biroul de Marketing, Muzeul Olteniei
𝐅𝐨𝐭𝐨: Camelia Săvescu
𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐬𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚̆: Irina Ene, „𝑃𝑖𝑝𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑡 𝑠̦𝑖 𝑜𝑏𝑖𝑒𝑐𝑡𝑒 𝑎𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑢𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑡𝑢𝑡𝑢𝑛 𝑖̂𝑛 𝑠𝑝𝑎𝑡̦𝑖𝑢𝑙 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑠𝑐”, Cercetări Arheologice, XXI, 2014; Andrei Oișteanu, „𝑁𝑎𝑟𝑐𝑜𝑡𝑖𝑐𝑒 𝑖̂𝑛 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑎̆: 𝐼𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒, 𝑟𝑒𝑙𝑖𝑔𝑖𝑒 𝑠̧𝑖 𝑙𝑖𝑡𝑒𝑟𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎̆”, Iași, Editura Polirom, 2010, pp. 72-102
Dorian Ghercia - restaurarea suportului din lemn;
Program de vizitare: miercuri – duminică, în intervalul 9-17
În această lună, vă invităm să descoperiți secretele uneia dintre cele mai fascinante și neînțelese reptile din fauna 
𝗩𝗶𝗽𝗲𝗿𝗮 𝗰𝘂 𝗰𝗼𝗿𝗻 (𝗩𝗶𝗽𝗲𝗿𝗮 𝗮𝗺𝗺𝗼𝗱𝘆𝘁𝗲𝘀 𝗮𝗺𝗺𝗼𝗱𝘆𝘁𝗲𝘀). 𝗠𝗲𝗺𝗯𝗿𝗮̆ 𝗮 𝗢𝗿𝗱𝗶𝗻𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗦𝗾𝘂𝗮𝗺𝗮𝘁𝗮, 𝗙𝗮𝗺𝗶𝗹𝗶𝗮 𝗩𝗶𝗽𝗲𝗿𝗶𝗱𝗮𝗲!
𝗖â𝘁 𝗱𝗲 𝗯𝗶𝗻𝗲 𝗰𝘂𝗻𝗼ș𝘁𝗶 𝗰𝗲𝗮 𝗺𝗮𝗶 𝗳𝗮𝗶𝗺𝗼𝗮𝘀ă 𝘃𝗶𝗽𝗲𝗿ă 𝗱𝗶𝗻 𝗥𝗼𝗺â𝗻𝗶𝗮?𝐂𝐮𝐦 𝐨 𝐫𝐞𝐜𝐮𝐧𝐨𝐚ș𝐭𝐞𝐦?
𝐄𝐬𝐭𝐞 𝐭𝐢𝐦𝐢𝐝ă, 𝐧𝐮 𝐚𝐠𝐫𝐞𝐬𝐢𝐯ă! În prezența omului, preferă să rămână nemișcată sau să se ascundă sub pietre și vegetație. Doar dacă este încolțită va șuiera scurt și puternic și se va strânge colac pentru a intimida.
𝐒𝐞𝐧𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥ă 𝐥𝐚 𝐟𝐫𝐢𝐠: Toamna intră devreme în adăpost, iar primăvara este ultima care iese din hibernare. 
𝐌𝐞𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭: Se hrănește cu vertebrate mici, șoareci, cârtițe și șopârle. Interesant este că homeotermele (animalele cu sânge cald) sunt ucise prin înveninare înainte de a fi înghițite, în timp ce poikilotermele (cele cu sânge rece) sunt adesea înghițite de vii!
𝗘𝘀𝘁𝗲 𝗼 𝘀𝗽𝗲𝗰𝗶𝗲 𝗼𝘃𝗼𝘃𝗶𝘃𝗶𝗽𝗮𝗿ă. Împerecherea are loc în aprilie-mai, iar la sfârșitul lui august sau începutul lui septembrie vin pe lume între 4 și 18 pui.
𝐌𝐢𝐜𝐢, 𝐝𝐚𝐫 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐧𝐢𝐜𝐢: Juvenilii sunt de dimensiuni foarte mici, dar sunt înzestrați cu venin încă din primele zile de viață! Este considerată cea mai periculoasă specie de la noi din țară, în special din cauza veninului injectat în cantități mai mari.