Oița bârsană și prosperitatea brașovenilor
Dezvoltarea economică a unor orașe ca Brașovul și Sibiul nu ar fi fost posibilă fără existența, în proximitatea acestor burguri săsești, a unor comunități puternice de crescători de oi. De-a lungul secolelor s-a creat o adevărată simbioză economică între comunitățile de păstori români și meșteșugarii din burgurile medievale, rolul românilor fiind, îndeobște, acela de a asigura materia prima de calitate. Oaia țurcană este robustă, de la ea obținându-se lână de bună calitate, carne și lapte. Carnea și laptele reprezintă, de fapt, o valoare adăugată, fiindcă acestea erau crescute mai ales pentru producția de lână și piei, care în evul mediu asigura materia primă pentru breslașii din sfera meșteșugurilor textile și a pielăriei.
O enumerare a meșteșugurilor care beneficiau de materiile prime oferite de economii de oi și de ciobani arată cât de însemnate era pentru orașele medievale lâna și pielicica de oaie:
- măcelaria (măcelarii și mezelarii), alimentația publică (hanuri, cârciumi etc);
- argăsitul, tăbăcăritul, cojocăritul, marochinăritul (tolbe, săculeți, mănuși), blănăritul (căciuli și cușme);
- torsul, țesutul, înălbirea lânii, vopsitul, croitoria, postăvaritul, găitănăritul, ceaprazăria (pălării).
La Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului puteți descoperi și mai multe informații despre rolul esențial pe care creșterea oilor și prelucrarea lânii l-au avut în dezvoltarea economică și socială a Brașovului de odinioară, vizitând expoziția temporară „Ecologia lânii – de la universul Mioriței și păstoritul tradițional la utilizări contemporane”.
Program vizitare: miercuri-duminică, între orele 10:00 și 18:00.
Foto: Tăbăcar prelucrând piei în atelierul Bergel, Bistrița, foto Luise Treiber-Netoliczka, cca 1932
© Biserica Evanghelică C.A. din România- Parohia Brașov
Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu