Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2026 - VIDEO

1. Vizite în expoziția „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa”

Expoziția prinde viață prin curiozitatea vizitatorilor, care vin să descopere povestea sării, a oamenilor care au exploatat-o acum mii de ani și a lemnului păstrat până astăzi.

Vino și tu!

Centrul Legacy, etajul 1
7–15 iulie | 10:00–18:00
Intrare liberă

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

2. Biserica medievală de la Mălăiești: dispărută de două ori.

În 1977, singurul reper era dat de capătul înnegrit de coloană romană, ce servise drept tetrapod. A avut iconostas doar cu două uși. După cercetare, biserica a mai dispărut odată, și mai radical, prin grija patrioților români care țineau aprig de istoria neamului. Copie după diapozitivul realizat în timpul săpăturilor.

Cine cunoaște Hațegul, știe cât de multă piatră rulată există pe zonele joase. Zeci de ani a fost sistematic culeasă de pe câmpuri și s-au înălțat cu ea garduri/ziduri seci la limite de ogrăzi ori loturi. Piatra scoasă din aceste fundații era „sfințită”. Dacă dorim să aflăm pe cei care au distrus aceste relicve, va trebui să ne luăm după miros? Am întrebat un preot. A zis să-l urmez pe Arsenie Boca care îndemna, strict arheologic, „vorbește cu pietrele”. Un discipol de-al său, cu traiectorii amețitoare, a eșuat la Hățăgel, unde a înălțat cu pietre de toate soiurile, un adevărat templu păgân. Aferim!

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

3. Reprezentările umane de pe cnemidele de la Agighiol sunt printre cele mai neobișnuite imagini din toreutica traco-getică a secolului al IV-lea a.Chr. Tocmai din cauza caracterului lor atipic, ele au generat numeroase interpretări, însă doar câteva se bazează pe o analiză iconografică riguroasă.

Cele două piese descoperite la Agighiol prezintă, în zona corespunzătoare genunchiului, câte un chip uman reprezentat frontal. Fața ocupă o parte importantă din suprafața obiectului și constituie elementul central al compoziției decorative. Trăsăturile sunt puternic stilizate și urmăresc convențiile artei traco-getice, nu realismul grecesc.

Nu sunt portrete în sensul modern al cuvântului. Trăsăturile sunt idealizate: ochi mari, privire frontală, nas lung și drept, gură mică, expresie solemnă. Totul este construit după regulile unui limbaj artistic propriu lumii traco-getice, în care realismul era mai puțin important decât simbolul.

Sub fiecare față apar doi șerpi afrontați, integrați într-o compoziție perfect simetrică. Nimic nu pare întâmplător. Fiecare element face parte dintr-un program iconografic atent conceput.
De mai bine de un secol, arheologii încearcă să înțeleagă semnificația acestor chipuri.

Interpretarea clasică, formulată de Dumitru Berciu, vede în aceste piese cnemide de paradă, aparținând echipamentului ceremonial al unui aristocrat get.

Însă cercetările recente au adus o perspectivă fascinantă. Într-un studiu publicat în Acta Musei Napocensis, Dilyana Boteva observă că aceste obiecte diferă profund de cnemidele grecești. Chipurile sunt mult prea dominante, iar forma pieselor nu urmează fidel anatomia piciorului, așa cum se întâmplă la armurile clasice.

Pornind de la aceste observații, autoarea propune o ipoteză îndrăzneață: este posibil ca piesele să nu fi fost simple elemente de armură, ci reprezentări antropomorfe cu un profund rol ceremonial, în care chipurile redau simbolic personajul căruia îi aparținea mormântul.

Cert este un lucru: aceste imagini continuă să ne provoace și astăzi să descifrăm universul spiritual al aristocrației getice, un univers în care războinicul, simbolul și sacrul par să fi fost inseparabile.

Surse academice:
Berciu, D., Arta traco-getică, București: Editura Meridiane, 1969.
Farkas, A. E., "Style and Subject Matter in Native Thracian Art", Metropolitan Museum Journal, 16, 1981, p. 33–48.
Boteva, D., "The Greaves(?) from Agighiol (Romania) and Vratsa (Bulgaria) Reconsidered", Acta Musei Napocensis, XLV–XLVI/I (2008–2009), Cluj-Napoca, 2011, p. 81–98.

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

4. Aceeași biserică de la Mălăiești, pe axa est-vest (1977)

De ce am o părere foarte proastă despre „patriotismul” și „patrioții” individuali ori din partide lătrătoare. Gargarism, fațadă, nimic serios, adânc, intelectual.

Cel mai bizar, stupid, de neînțeles etc. este pentru mine felul de gândire al unui fost vârf de Academie Română, care a inventat „națiunea română medievală”, dar n-a clintit un deget ori un rid pentru monumentele românești autentice și vechi. „Națiunea lui” n-avea biserici, cetăți, nici chiar sate arheologice.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

5. Jurnal de șantier: Vremea dictează ritmul, dar învățarea continuă!

Natura are propriul ei program, iar astăzi a decis să fie ceva mai capricioasă la Cucuteni-Cetățuia. Vremea nefavorabilă ne-a obligat să scurtăm timpul petrecut efectiv în teren, dar pe un șantier arheologic mereu este ceva nou de făcut și de învățat!

Dimineața a fost, de fapt, extrem de productivă. Studenții noștri au lăsat temporar mistriile pentru a-și însuși două competențe tehnice esențiale în munca de teren:

Desenul arheologic: Înarmați cu creioane, hârtie milimetrică și planșete, viitorii arheologi au primit o lecție practică despre realizarea desenului la scară. Fie că este vorba despre înregistrarea atentă a unui profil stratigrafic sau schițarea unui complex arheologic (cum este cuptorul nostru), desenul obligă ochiul cercetătorului să observe detalii esențiale.

Măsurarea adâncimilor: Pe lângă desen, tinerii noștri colegi au învățat să folosească nivela. Preluarea corectă a cotelor și adâncimilor este o etapă absolut obligatorie pentru a înregistra tridimensional, cu precizie matematică, fiecare strat de pământ și fiecare artefact pe care îl scoatem la lumină.

Chiar și pe vreme rea, pasiunea pentru arheologie merge mai departe! Sperăm ca soarele să fie din nou de partea noastră mâine, pentru a relua lucrul la capacitate maximă.

Activitatea face parte din stagiul de practică arheologică organizat de Facultatea de Istorie și Centrul Arheoinvest (UAIC). Cercetarea arheologică se desfășoară în cadrul proiectului potcraft.ro (Director proiect: CS II dr. Felix-Adrian Tencariu), susținut printr-un grant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, CNCS – UEFISCDI, număr proiect PN-IV-P1-PCE-2023-0040, în cadrul PNCDI IV.

Sursa informațiilor Arheoinvest.

6. După ploaia capricioasă de ieri, care ne-a scurtat puțin programul, soarele strălucește din nou, iar studenții noștri s-au întors astăzi pe șantier extrem de energici și dornici să recupereze timpul! - VIDEO

📸 Ziua a debutat cu un nou atelier practic foarte important: un scurt curs de fotografie arheologică, susținut de colegul nostru, CS dr. Radu Alexandru Brunchi. Fotografia este esențială pe șantier, fiind principala metodă de a documenta vizual, direct in situ, fiecare descoperire înainte ca ea să fie extrasă. Privind retrospectiv la zilele petrecute deja aici, evoluția tinerilor noștri colegi este remarcabilă! Munca de pe șantier le-a format deja un set solid de abilități. Până în acest moment, studenții și-au însușit cu succes noțiuni fundamentale precum:

✏️ Desenul arheologic (înregistrarea profilurilor și a planurilor la scară);

📷 Fotografia arheologică (documentarea la standarde științifice);

🔍 Identificarea și cercetarea complexelor arheologice;

🧹 Curățarea și degajarea stratului de dărâmătură (o muncă ce necesită extrem de multă migală și răbdare);

📏 Calculul adâncimilor și preluarea cotelor, îmbinând metoda clasică (măsurătorile cu firul cu plumb) cu tehnologia modernă (nivela optică digitală).

🎬 Și pentru că o imagine face cât o mie de cuvinte, iar un video... și mai mult, am pregătit un material special pentru voi! Dați play clipului de mai jos pentru a vedea exact cum se aplică toate aceste cunoștințe direct în teren și pentru a simți atmosfera de lucru de pe șantierul nostru!

🔬 Activitatea face parte din stagiul de practică arheologică organizat de Facultatea de Istorie și Centrul Arheoinvest (UAIC). Cercetarea arheologică se desfășoară în cadrul proiectului potcraft.ro (Director proiect: CS II dr. Felix-Adrian Tencariu), susținut printr-un grant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, CNCS – UEFISCDI, număr proiect PN-IV-P1-PCE-2023-0040, în cadrul PNCDI IV.

Sursa informațiilor Arheoinvest.

7. Expoziția „Matrița din Bronz de la Sarmizegetusa Regia”

Știați că una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din România – Matrița din Bronz de la Sarmizegetusa Regia – poate fi admirată la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, în Palatul Magna Curia?

Expoziția, deschisă încă din anul 2015, este amenajată la etajul I al Palatului Magna Curia, curator fiind C.S. dr. Cristina Bodó (MCDR).

Deși beneficiază de o sală dedicată, cu panouri explicative, reconstituiri grafice și replici ale obiectelor realizate cu ajutorul matriței, mulți vizitatori încă nu știu că această piesă excepțională, parte din tezaurul național, se află la Deva.

Tocmai de aceea dorim să vă readucem în atenție această expoziție și vă invităm să descoperiți unul dintre cele mai valoroase artefacte descoperite.

Ce este Matrița din Bronz?

Descoperită în 2013, la Sarmizegetusa Regia (Grădiștea de Munte – Dealul Grădiștii, comuna Orăștioara de Sus), ”realizată din bronz, foarte probabil prin metoda cerii pierdute”, matrița ”este o piesă masivă, cu opt fețe, dintre care două au formă hexagonală, celelalte fiind rectangulare. Elementele de decor sunt redate în negativ (tehnica intaglio).”

”Cu o astfel de matriță se puteau realiza medalioane, falere, aplici ornamentale pentru vase, casete și mobilier, elemente ale unor bijuterii, din materiale prețioase (aur și argint) etc. În antichitate, o asemenea piesă era destul de costisitoare, astfel că întregul ei spațiu a fost utilizat. Reprezentările de pe matriță și dimensiunile lor corespundeau probabil gusturilor și preferințelor clienților, pentru că un orfevrar avea în vedere siguranța unei „piețe de desfacere” pentru obiectele rezultate”.

Un bestiar spectaculos

Pe toate fețele matriței este reprezentat un impresionant bestiar-feline mari (leu, tigru, leopard), urs, mistreț, lup, taur, bour/zimbru, câine, cerb, cal, țap, antilopă, iepure, elefant, rinocer, hipopotam, și animale fantastice: grifoni (grifonul-vultur, grifonul-leu și grifonul-lup). ”Tema scenelor prezente pe matriță (lupta dintre animale) este foarte veche și răspândită pe spatii culturale vaste. Informațiile oferite de cercetările arheologice și unele detalii iconografice de pe piesă indică faptul că aceasta a fost realizată și utilizată în sec. I d. Hr. (poate a doua jumătate a acestuia) și la începutul secolului II d. Hr.”

„Prezența matriței în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spațiu cultural la fluxul artistic și tehnologic de foarte bună calitate din Antichitate.”
— dr. Cristina Bodó

Vă așteptăm la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva pentru a descoperi această expoziție de excepție și una dintre cele mai fascinante piese ale patrimoniului arheologic românesc!

#MatrițaDinBronz #SarmizegetusaRegia #MuzeulCivilizațieiDaciceȘiRomane #Deva #PalatulMagnaCuria #Patrimoniu #Arheologie #TezaurulNațional #IstoriaRomâniei #VisitHunedoara

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

8. Peisajul salin și situl arheologic Băile Figa

Sursa: Youtube Utilizator: Muzeul Virtual al Carpatilor Rasariteni

Cercetările arheologice de la Băile Figa (Beclean, Bistrița Năsăud) au pus în evidență structuri de lemn din epoca bronzului - vestigii ale unui sit în care se exploatează sarea din preistorie.

Material multimedia realizat cu scop educativ și pentru entertainment cultural. SaltLand 2015. Un proiect MNCR cu finanțare prin AFCN

Mai multe despre situl arheologic de la Băile Figa se pot citi aici:
https://www.mncr.ro/cercetari+arheologie+baile%20figa

Sursa informațiilor Muzeul Virtual al Carpatilor Rasariteni.

9. Ursulețul ocrotitor și secretele ambrei romane: comorile care spun povestea Tomisului

10. 💭O astfel de poveste nu se scrie într-o zi sau într-un an, ci în zeci de ani de cercetare. - VIDEO

În fiecare campanie arheologică, fiecare piesă de lemn scoasă cu grijă din nămol, fiecare obiect documentat și fiecare analiză au adăugat o nouă filă istoriei sării de la Băile Figa.

Astăzi, după două decenii de cercetări, această poveste prinde viață în expoziția „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa”.

Aici veți descoperi cel mai vechi lemn arheologic din România, unelte și instalații vechi de mii de ani și veți afla cum o resursă atât de obișnuită astăzi a schimbat viața oamenilor încă din preistorie.

Vă așteptăm să pășim împreună printr-o poveste pe care timpul a ascuns-o, iar arheologii au readus-o la lumină.

📍 Centrul Legacy, etajul 1 🗓️ 7–15 iulie | ⏰ 10:00–18:00 🎟️ Intrare liberă

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

10. Ursulețul ocrotitor și secretele ambrei romane: comorile care spun povestea Tomisului

Sursa: Youtube Utilizator: focuspress

278. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2026 - VIDEO - Partea VI

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 12 iulie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2026 - VIDEO - Partea VII

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete