Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO

duminică, 7 septembrie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea III

1. Descoperirea zidurilor mănăstirii franciscane de pe latura estică a cetății (Franciscaner Kloster, sec. 18) marchează începutul unei noi campanii de cercetare arheologică sistematică în cadrul #Gates_Of_The_Millennia.

Trei porți, trei epoci – un proiect care traversează milenii, urmărind identificarea, cercetarea și punerea în valoare a porții romane Porta Praetoria, suprapusă de poarta medievală Sf. Gheorghe, ambele situate în apropierea monumentalei Porți a III-a a Cetății Alba Carolina.

Sursa informațiilor Anca Timofan.

2. Descoperire de senzație în Cluj.

Sursa informațiilor Kis Janos.

3. Descoperire de senzație în Cluj. Un vânător de comori a scos la suprafață un tezaur unic

Sursa: Youtube Utilizator: Știrile ProTV

4. Descoperire de o valoare inestimabilă în jud. Cluj - 121 piese de aur de acum 3200-3400 ani.

Un pasionat de istorie și de comori ascunse, pe nume Florin Rus, a reușit să scoată la iveală un tezaur spectaculos în județul Cluj. Folosind un detector de metale, el a descoperit 121 de piese din aur, vechi de peste trei milenii, datate în perioada epocii bronzului, între anii 1400 și 1200 înainte de Hristos. Toate aceste obiecte au fost predate Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, unde specialiștii au confirmat că este una dintre cele mai importante descoperiri arheologice de pe teritoriul României.

Din surse nu reiese o localizare exactă a locației unde a fost descoperită comoara, ci se menționează generic că descoperirea a fost făcută „în județul Cluj” - este posibil ca autoritățile sau muzeul să nu fi dezvăluit încă locul exact pentru a proteja situl de săpături neautorizate până la finalizarea cercetărilor.

Printre piesele descoperite se află un inel din aur cu capete spiralate, considerat unic în spațiul românesc, precum și 116 verigi fine, decorate cu incizii. Cercetătorii cred că acestea ar putea fi cercei, însă analiza detaliată urmează să confirme întrebuințarea lor. Muzeograful Malvinka Urak a subliniat că valoarea culturală a acestui tezaur este „inestimabilă”, mai ales că până acum în muzeele din România nu se găsesc colecții de o asemenea bogăție și complexitate.

Artefactele vor trece printr-un proces de restaurare și curățare în laborator, apoi vor fi supuse unor analize interdisciplinare la care vor participa arheologi, chimiști, fizicieni și geologi, inclusiv din străinătate. Obiectele urmează să fie expuse publicului după ce cercetările vor fi finalizate, iar specialiștii consideră că ele vor deveni o piesă centrală în patrimoniul național.

Descoperirea a atras atenția și autorităților culturale. Ministrul Culturii, Andras Demeter, a subliniat că valoarea acestui tezaur depășește sfera materială, fiind o dovadă vie a măiestriei și spiritualității comunităților care au trăit pe teritoriul României acum peste trei mii de ani. Astfel, pasiunea unui vânător de comori a adus la lumină o comoară care rescrie o parte din istoria noastră și care va rămâne mărturie pentru generațiile viitoare.

Sursa informațiilor Robert Muntean.

5. Descoperire de senzație în Cluj. Un vânător de comori a scos la suprafață un tezaur unic pe teritoriul României

6. Descoperire de senzație în Cluj. Un vânător de comori a scos la suprafață un tezaur unic - VIDEO

7. Comoară istorică descoperită în Turda: sute de monede din argint, bătute în Regatul Ungariei

8. Cercetare arheologică sistematică – Castrul roman de la Mehadia – Praetorium / La Zidine (Cetate), jud. Caraș-Severin; Cod RAN: 53283.01; Cod LMI: CS-I-s-B-10851

Cercetarea arheologică a fost efectuată de Universitatea de Vest din Timișoara în parteneriat cu Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, Academia Română - Filiala Timișoara, și Institutul Național al Patrimoniului. Colectiv de cercetare: dr. Simona Regep (Universitatea de Vest din Timișoara), drd. Iulian Leonti (Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș); dr. Victor Bunoiu (Academia Română – Filiala Timișoara), Horia Ștefan Mariș, dr. Cosmin Matei (Muzeul Satului Bănățean). Cercetarea s-a derulat cu sprijinul Ministerului Culturii prin Programul Național de Finanțare a Cercetărilor Arheologice Sistematice (PNFCA 2025).

În anul 2025 cercetările arheologice au continuat în sectorul nord-estic al castrului roman. Cercetarea a fost efectuată în interiorul castrului, între turnul de colț nord-estic și porta praetoria. Cercetarea arheologică a adus contribuții noi privind sistemul defensiv al castrului și structurii sale interne, fiind identificat zidul de incintă roman târziu (2 m înălțime, 1,30 m lățime), agger-ul cu fazele de refacere, via sagularis, dar și elemente de locuire din secolul IV p.Chr. Totodată, la baza agger-ului a fost identificat și documentat un nivel de lemn mineralizat, reprezentând o etapă timpurie de funcționare a castrului roman de la Mehadia.
Concomitent cu lucrările de cercetare arheologică, a fost efectuată conservarea primară a vestigiilor construite coordonată de Ana Chiricuță din cadrul Institutului Național al Patrimoniului, cu sprijinul lui Laurențiu Marian Angheluță și a restauratorului Călin Bîrzu.

Ca voluntari pentru etapa de conservare primară a zidului castrului roman au participat: Laura Maria Adamescu (Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj), Filip Ianculescu, Anastasia Trif, Sebastian-Nicolae Călina (Direcția Județeană pentru Cultură Caraș Severin), Alexandra Mocioiu iar pentru cercetarea arheologică: Eugen Mioc, Herdi Melania, Sergiu Ghigoartă. La cercetările arheologice au participat studenți ai Facultății de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, aflați în practică arheologică.

Pentru diseminarea și popularizarea rezultatelor cercetării arheologice, dar și a conservării primare a zidului castrului roman, a fost organizată în data de 23.08.2025 Ziua Porților Deschise pe șantierul arheologic de la Mehadia, eveniment care s-a bucurat de o participare numeroasă a membrilor comunității locale și a presei din jud. Caraș-Severin.

Sursa informațiilor Muzeul Caransebes.

9. 𝐈𝐥𝐮𝐦𝐢𝐧𝐚̂𝐧𝐝 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭𝐮𝐥: 𝐨 𝐚𝐠𝐚̆𝐭̦𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐛𝐫𝐨𝐧𝐳 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐞 𝐝𝐞 𝐢𝐥𝐮𝐦𝐢𝐧𝐚𝐭, 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬

În colecția arheologică a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a fost identificată o piesă de bronz descoperită la Edificiul Roman cu Mozaic, interpretată ca agățătoare de candelă/lampă, datată în epoca romano-bizantină (sec. V-VI d. Hr). Obiectul făcea parte dintr-un ansamblu de iluminat menit să susțină o candelă/lampă suspendată prin intermediul unor lanțuri metalice (Fig. 1). Descoperirea are o valoare aparte, deoarece ilustrează atât preocuparea comunităților urbane pentru confortul domestic, cât și rolul luminii în spațiile publice și religioase.

Astfel de agățători nu sunt unice pentru Tomis: piese similare au fost găsite la Halmyris, (L)Ibida, Capidava, Ulmetum și Tropaeum Traiani, confirmând răspândirea lor în întreaga provincie a Scythiei (Fig. 2). Realizate predominant din bronz turnat, ele combinau robustețea materialului cu posibilitatea de a fi modelate în forme variate, de la cele strict funcționale până la variante cu detalii decorative. Bronzul asigura rezistența în timp și stabilitatea necesară pentru a susține lămpile, dar și un aspect vizual plăcut, potrivit atât mediilor domestice, cât și celor sacre (Fig. 3).
În contextul Tomisului, centru urban activ în secolele IV–VI d.Hr., piesa reflectă integrarea în modelele culturale ale Imperiului Bizantin, unde candela depășea funcția utilitară și devenea și un simbol al sacralității (Fig. 4). Agățătoarea de candelă de la Tomis, deși discretă ca dimensiuni (37 cm), completează imaginea vieții materiale a locuitorilor și ne oferă o privire concretă asupra modului în care era organizat iluminatul artificial într-un oraș de la marginea imperiului.

𝐈𝐥𝐥𝐮𝐦𝐢𝐧𝐚𝐭𝐢𝐧𝐠 𝐭𝐡𝐞 𝐩𝐚𝐬𝐭: 𝐚 𝐛𝐫𝐨𝐧𝐳 𝐬𝐮𝐬𝐩𝐞𝐧𝐝𝐞𝐝 𝐥𝐢𝐠𝐡𝐭 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐨𝐯𝐞𝐫𝐞𝐝 𝐚𝐭 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬
In the archaeological collection of the National History and Archaeology Museum, Constanța, a bronze piece discovered at the Roman Edifice with Mosaic has been identified and interpreted as a lamp/candle hanger, dated to the Roman-Byzantine period. The object was part of a lighting system designed to support a suspended lamp or candle through metal chains (Fig. 1). This discovery holds particular value as it illustrates both the concern of urban communities for domestic comfort and the role of light in public and religious spaces.
Such hangers are not unique to Tomis: similar pieces have been found at Halmyris, (L)Ibida, Capidava, Ulmetum, and Tropaeum Traiani, confirming their spread throughout the province of Scythia (Fig. 2). Made predominantly of cast bronze, they combined the sturdiness of the material with the possibility of being shaped into varied forms, from strictly functional to versions with decorative details. Bronze ensured durability and the necessary stability to support lamps, while also providing a pleasing visual aspect suitable for both domestic and sacred contexts (Fig. 3).
In the context of Tomis, an active urban center in the 4th–6th centuries AD, the piece reflects integration into the cultural models of the Byzantine Empire, where the lamp went beyond its utilitarian role and became a symbol of sacredness (Fig. 4). The candle hanger from Tomis, though modest in size (37 cm), enriches our understanding of the material life of its inhabitants and offers a concrete glimpse into the organization of artificial lighting in a city at the edge of the empire.

We invite you to discover this remarkable object and its fascinating story in the virtual exhibition during September 2025.

Bibliografie:
Petcu, R., Nuţu, G., Nastasi, I. 2014, Suspending light devices from Scythia Minor, SAA 20, 353-368.

Curatori:
Ingrid Petcu-Levei, Arheolog
Radu Petcu, Cercetător științific

#MINAC #istorie #arheologie #exponatullunii #EdificiulRoman #mozaic

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

10. Turnul de epocă romană de la Ciceu-Poieni - Vârful Osoiului (Cod RAN: 32848.03) - Planul cercetărilor arheologice din anul 1989 efectuate de C. Gaiu (desen refăcut de H. Cociș).

Turnul se află lângă Dealul Mănăstirii, la cca 700 m nord-est de centrul satului Ciceu-Poieni. Este situat pe o terasă a dealului dintre văile Poienii şi Dobricel. Nu este amplasat pe cel mai înalt punct al dealului, dar totuşi are o poziţionare strategică, având legătură vizuală cu mai multe turnuri de veghe ale regiunii şi o vizibilitate la distanţă lungă de aproximativ 10 km spre nord-est. Din locaţia sa, turnul de veghe avea vizibilitate bună atât asupra văilor Poienii, cât şi asupra Dobricelului şi asupra dealurilor din jur, dar mai important, putea controla traficul pe drumul care lega cele două văi amintite şi trecea chiar pe lângă turn. Săpăturile arheologice au scos la iveală o fundaţie de turn aproape pătrată, de 6 x 5,5 m. A avut o singură fază de lemn, cu fundaţie de piatră. Înălţimea păstrată este de 0,7 m. De asemenea, au fost documentate un şanţ înconjurător şi un val. Inventarul constă dintr-o serie de fragmente ceramice păstrate în inventarul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud.

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

187. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 7 septembrie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete