Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO

1. Cel mai bun ambasador al județului Neamț este patrimoniul arheologic.

Timp de 170 de ani, pe teritoriul județului Neamț s-au făcut descoperiri arheologice dintre cele mai variate, dar multe dintre acestea sunt cu adevărat spectaculoase și cu o valoare istorică deosebită.
Vestigiile și descoperirile arheologice au prezentat interes nu doar pentru arheologii români, ci și pentru cei din străinătate. Astfel, în ultima jumătate de secol, patrimoniul arheologic al județului Neamț a atras atenția a numeroși specialiști străini, care au colaborat și colaborează cu arheologii instituțiilor muzeale din Neamț. În intervalul de timp amintit s-au desfășurat diferite proiecte de cercetare a patrimoniului arheologic în colaborare cu specialiști din: SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Polonia și Italia.

#archaeology #heritage #science #Neamț #prehistory

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. 𝐒𝐚𝐥𝐯𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐥𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐧𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐓𝐨𝐜𝐞𝐧𝐢 (𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐚 𝐃𝐨𝐛𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢, 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐃𝐨𝐥𝐣)

𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞-𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞

𝐒𝐚𝐥𝐯𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐥𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐧𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐓𝐨𝐜𝐞𝐧𝐢 (𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐚 𝐃𝐨𝐛𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢, 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐃𝐨𝐥𝐣)

𝐂𝐞𝐥𝐞 𝐬̦𝐚𝐩𝐭𝐞 𝐮𝐧𝐞𝐥𝐭𝐞 - 𝐭𝐨𝐩𝐨𝐚𝐫𝐞, 𝐝𝐚̆𝐥𝐭̦𝐢 𝐬̦𝐢 𝐭𝐞𝐬𝐥𝐞 - 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐢𝐚𝐭𝐫𝐚̆ 𝐬̦𝐥𝐞𝐟𝐮𝐢𝐭𝐚̆ 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭𝐞, 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̂𝐦𝐩𝐥𝐚̆𝐭𝐨𝐫, 𝐢̂𝐧 𝐢𝐚𝐫𝐧𝐚 𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝟐𝟎𝟎𝟏, de un locuitor din satul Toceni pe când săpa în grădina din spatele curții sale. Deși prezintă urme de utilizare, modul atent de realizare, tipul de rocă din care au fost create, valoarea estetică, ne îndreptățesc să le considerăm piese de prestigiu sau o depunere rituală.

Neștiind valoarea acestor piese, descoperitorul le-a cedat unei persoane din comuna Călărași (județul Dolj), în schimbul unui lănțișor, a unui inel și a unei perechi de cercei, toate din aur. Intuind valoarea pieselor, noul posesor s-a prezentat cu una din ele la Muzeul Olteniei, pentru a i se confirma vechimea acesteia, fără să intuiască ce se va întâmpla mai departe.

După ce a putut analiza piesa și aflând povestea descoperirii, tânărul arheolog 𝐅𝐥𝐨𝐫𝐢𝐧 𝐑𝐢𝐝𝐢𝐜𝐡𝐞, astăzi, manager al Muzeului Olteniei, a anunțat organele de cercetare judiciară. Demarându-se ancheta, celelalte șase piese au fost descoperite ascunse sub roata de rezervă a unui autoturism, fiind pregătite să fie trecute peste graniță spre a fi valorificate pe piața neagră de antichități.

Din fericire, astăzi, în urma bunei colaborări dintre specialiștii Muzeului Olteniei și organele de cercetare penală, 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐬̦𝐚𝐩𝐭𝐞 𝐮𝐧𝐞𝐥𝐭𝐞 𝐧𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐓𝐨𝐜𝐞𝐧𝐢 𝐟𝐚𝐜 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢.

Material realizat de: 𝐝𝐫. 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐮𝐬 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐚𝐧 𝐁𝐚̂𝐬𝐜𝐞𝐚𝐧𝐮, muzeograf, Secția de Istorie-Arheologie, Muzeul Olteniei.

𝐏𝐡𝐨𝐭𝐨: Camelia Săvescu, Referent de Specialitate, Biroul de Marketing.

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

3. Arheologii au făcut descoperiri „unice” pe șantierul viitorului spital din Iași. „Rămâne o enigmă care aşteaptă să fie descifrată”

4. Două inele medievale, găsite în Mureș, la baza unui copac: Se cunosc în jur de 10 astfel de piese în lume

5. Două inele medievale, găsite în Mureș, la baza unui copac. Detectoristul care le-a descoperit: „Se cunosc în jur de 10 astfel de piese în lume”

6. Arheologii Muzeului Județean au descoperit o comoară în pereții unei case din Bistrița!

7. 𝐂𝐚𝐩 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐫𝐦𝐮𝐫𝐚̆, 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭 𝐥𝐚 𝐂𝐢𝐨𝐫𝐨𝐢𝐮 𝐍𝐨𝐮, 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐃𝐨𝐥𝐣

𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞-𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞

𝐄𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐏𝐞𝐫𝐦𝐚𝐧𝐞𝐧𝐭𝐚̆ „𝐑𝐞𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚̆ 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚”

𝐂𝐚𝐩 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐫𝐦𝐮𝐫𝐚̆, 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭 𝐥𝐚 𝐂𝐢𝐨𝐫𝐨𝐢𝐮 𝐍𝐨𝐮, 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐃𝐨𝐥𝐣

„Capul unei statui de marmură reprezentând un personaj masculin, imberb, cu fața rotundă. Părul scurt, tăiat drept pe frunte, a fost sugerat prin incizii curbe. O fisură verticală pe întreaga înălţime şi deteriorările din zona nasului indică faptul că statuia a fost mutilată.
Inițial, personajul a fost identificat cu împăratul Constantin II (337-340 p. Chr.). O altă ipoteză este cea conform căreia ar fi vorba despre o reprezentare a lui Philippus Junior. În tot cazul, statuia redă cel mai probabil un împărat sau un personaj militar important din prima jumătate sau de la mijlocul secolului al III-lea p. Chr.
Piesa a fost descoperită întâmplător, în anul 1971, la Cioroiul Nou - „Cetate”. Fortificația romană de la Cioroiu Nou se găsește în imediata vecinătate de sud-est a satului actual, acolo unde pârâul Eruga urmează un curs sinuos. Forma fortificației este patrulateră-neregulată, iar pentru o bună defensivă a fost prevăzută cu două șanțuri de apărare, secondate de două valuri de pământ.
Primele săpături arheologice sistematice la Cioroiul Nou au fost realizate în anul 1938, de către Dumitru Tudor și Constantin S. Nicolăescu-Plopșor. Alte săpături au avut loc între 1959-1961 (Dumitru Tudor, Gheorghe Popilian). Începând cu anul 2000, și până în prezent, cercetări arheologice sistematice se desfășoară fără întrerupere, sub conducerea dr. Dorel Bondoc (Muzeul Olteniei Craiova)”.

Text: dr. 𝐃𝐨𝐫𝐞𝐥 𝐁𝐨𝐧𝐝𝐨𝐜,„ 𝐶𝑖𝑜𝑟𝑜𝑖𝑢 𝑁𝑜𝑢. 100 𝐷𝑒𝑠𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑖𝑟𝑖 𝑎𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐𝑒”, Craiova, 2010.

𝐏𝐡𝐨𝐭𝐨: Camelia Săvescu, Referent de Specialitate, Biroul de Marketing.

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

8. Vestigiile unui templu necunoscut până în prezent, descoperite în cetatea dacică de la Costeşti-Cetăţuie

9. Complexul Muzeal Național Neamț organizează în perioada 26-28 noiembrie o manifestare științifică dedicată împlinirii a 140 de la descoperirea culturii Cucuteni.

Evenimentul, dedicat abordărilor interdisciplinare din siturile Cucuteni-Trypillia, reunește specialiști din România, Ucraina, Germania și Polonia, iar subiectele abordate aduc date importante pentru cunoașterea acestei spectaculoase civilizații preistorice.

O parte din arheologii instituției muzeale nemțene au desfășurat și continuă să facă cercetări în situri eneolitice, fapt ce permite obținerea unui patrimoniu arheologic valoros, ce onorează județul Neamț.

#Cucuteni #archaeology #prehistory #science #heritage #museum #conference

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

10. Ultimele descoperiri din Cetatea dacică de la Căpâlna. Dr. Aurel Rustoiu

Sursa: Youtube Utilizator: Alba CarolinaTV

11. Cetatea Dacică de la Cugir. Dr. Aurel Rustoiu și Dr. Adrian Cătălin Căsălean

Sursa: Youtube Utilizator: Alba CarolinaTV

12. Lumină pentru secolul al XVI-lea:

„Două grupuri destul de largi de pietre din secolul al XVI-lea pot fi cu facilitate raportate la ancadramente prezente pe biserică. În dreptul ușilor de sud și nord, de la intrarea în locaș, dispunem de două profilaturi diferite, care aparțin, pe de-o parte, soclului, pe de altă parte cadrului propriu-zis al ușii (soclu și ușă de biserică, 1-2). Sunt esențial diferite și nasc suspiciunea dacă au aparținut aceluiași șantier. Prima grupă este mult mai bine reprezentată și prin ancadramente de goluri de ferestre. Precum se cunoaște, exonartexul este, în general, atribuit lui Alexandru Lăpușneanu. Alăturarea celor două formule de profilare, face posibilă ipoteza potrivit căreia doar ușile au fost refăcute în vremea domnului menționat (cu adăugarea pisaniei vizibile), structura majoră fiind realizată anterior de către Petru Rareș.”

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

143. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea V

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 1 decembrie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea VI

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete