Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO

1. Gold in hand/Aur la mână

Altă idee de reflectat. Restaurările de pictură au fost numeroase în ultimele decenii. Doar cele extracarpatice au primit (din nou) foițe de aur pentru aureole. Nu am văzut în Transilvania. Tot spre Vest, numeroase statui, lucrări metalice din bronz, de mare importanță ori de mare valoare cultural-istorică, au fost repoleite. În România, aurul pentru asemenea lucrări se află încă la Roșia Montană ori în pârâiașele care curg din Apuseni... Ca să fie în ton cu neauritul, nici inscripțiile în piatră, care au fost colorate la vremea lor, nu s-au repictat. C-așa știe arhitecții și comisionerii de la București că ar trebui perpetuat cenușiul-piatră de gresie.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

2. Două noi piese îmbogățesc, începând din această săptămână, patrimoniul Muzeului Județean Buzău!

Îi mulțumim încă o dată domnului Florin Onea, care a descoperit fosilele și le-a donat muzeului. Datele preliminare sugerează că obiectele provin din Miocen, epoca inferioară a neogenului, caracterizată prin floră și faună asemănătoare cu cele actuale. Miocenul s-a întins de la aproximativ 23,03 până la 5,333 milioane de ani în urmă.

Sursa informațiilor Muzeul Județean Buzău.

3. Tezaure de influență bizantină (sec. XIII - XIV): Oțeleni, Voinești, Svinița, Olteni, din patrimoniul #MNIR.

Arta prelucrării metalelor preţioase, de influenţă bizantină, este cunoscută pe teritoriul actual al României printr-o serie de descoperiri de podoabe şi accesorii vestimentare încă din veacul al VII-lea. După o perioadă de diminuare a pătrunderii podoabelor balcanice în spaţiul nord-dunărean, din secolul al X-lea, odată cu revenirea Bizanţului la Dunărea de Jos, iar din veacul al XI-lea prin cucerirea spaţiului de la sud de fluviu, a avut loc o pătrundere accentuată a pieselor amintite. Ea a durat până la începutul veacului al XIII-lea, când a avut loc cucerirea Constantinopolului de către cruciaţi.

În vechile centre orăşeneşti, dar şi prin bijutierii săteşti, tradiţia confecţionării podoabelor de tradiţie bizantină a continuat în întregul areal balcanic. Din veacul al XIV-lea se poate observa, pe lângă pătrunderea unor piese prin comerţ la nordul Dunării, şi o producţie locală de podoabe de influenţă bizantină. Aceasta este rezultatul în primul rând al cuceririi spaţiului sud-dunărean de către Imperiul Otoman.

Indiferent de modul de provenienţă al podoabelor şi accesoriilor vestimentare, se poate observa că din secolul al XIII-lea, dar în special în cursul celui de-al XIV-lea, au început să fie îngropate un număr important de tezaure. Printre acestea se numără şi cele de la Voineşti, Oţeleni, Olteni și Svinița. Toate acestea, conţin un număr important de piese de tradiţie bizantină, fie că sunt opera unor artizani balcanici sau din spaţiul vechi rusesc.

Tezaurul de la Voineşti (judeţul Iaşi) a fost descoperit în anul 1926 şi constituie unul din cele mai importante din seria descoperirilor de piese de tradiţie bizantină şi nu numai. Acesta este format din 31 de piese de podoabă şi accesorii vestimentare, întregi sau rupte, confecţionate din argint şi argint aurit. Tezaurul cuprinde două loturi de piese, unele de tradiţie bizantină şi altele de tradiţie veche rusească. Brăţările torsionate, executate din argint şi decorate în tehnica granulaţiei şi filigranului, cunoscute pe un spaţiu extrem de întins (România, Serbia, Bulgaria), în special în secolele XIII-XIV.

Tezaurul de la Oţeleni-Deleni a fost descoperit întâmplător în anul 1921, cu ocazia lucrărilor agricole. Podoabele şi monedele au fost ascunse într-un vas ceramic acoperit cu un capac din același material. Iniţial, acesta a fost compus din 300-400 monede de argint, altele de aur, trei brăţări, două perechi de cercei şi o diademă. O parte din piese au fost pierdute ori au ajuns în diferite colecţii. Au mai fost recuperate din tezaur câteva zeci de monede, două brăţări şi un fragment dintr-o a treia şi trei cercei.

În anii `90 ai secolului al XX-lea, în localitatea Sviniţa (judeţul Mehedinţi) a fost descoperită întâmplător o pereche de cercei de argint de o deosebită valoare artistică. Aceştia au fost confecţionaţi din argint, în tehnica granulaţiei şi filigranului, cu veriga din sârmă pusă în două şi torsionată. Ei se înscriu ca stil de execuţie a pandantivului într-o serie mai largă, descoperită în bazinul Dunării Mijlocii. Cerceii de la Sviniţa reprezintă, cel puţin pentru teritoriul actual al României, cea mai târzie pereche de cercei cu această structură stilistică.

Tezaurul descoperit la Olteni (judeţul Teleorman), descoperit în anul 1959 ca urmare a lucrărilor agricole, conţinea podoabe de argint aurit, având în total o greutate de 800 grame. La acestea se adaugă fragmente de tăviţă de metal, accesorii vestimentare constând în aplici de curea, limbi de curea, catarame cu plăcuţă, paftale de argint, cercei, inele şi plăcuţe de diademă cu lănţişoare şi pandantive. Tezaurul este unul extrem de complex din punct de vedere al provenienţei pieselor. Stilurile de execuţie precum şi motivele decorative ale podoabelor şi ale accesoriilor vestimentare indică atât ateliere balcanice, cât şi altele central europene.

Informații științifice: dr. Silviu Oța

Mai multe detalii puteți afla pe #Capodopere.ro, unul dintre proiectele virtuale ale muzeului, link în comentarii.

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

4. Câteodată mă desprind din cleștele Bistriței. Dau de câte o bucățică de frumusețe și pare că mă joc. Nu-mi trebuie decât câteva minute. De ce nu fac asta colegii din Moldova cu comorile lor? (cahlă de la Bacău).

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

5. Muzeul Județean Botoșani anunță revirimentul publicistic al unuia dintre periodicele științifice de referință în arheologia românească din a doua jumătate a secolului XX: revista „Hierasus”, care vede din nou lumina tiparului după o întrerupere de 23 de ani.

Valorificând contribuțiile academice prezentate în cadrul primelor ediții ale conferinței anuale „Hierasus – Cercetări arheologice în zona de nord a Moldovei” (din 2023 și 2024), cel dintâi volum din „Hierasus. Serie Nouă” vine în siajul revistei antecesoare înființate în 1978 și marchează un nou început în diseminarea publică a cercetărilor arheologice pe care Muzeul Județean Botoșani le desfășoară în prezent.

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

6. Plăcerea restaurării primitivului repetitiv, contra excepțional, artistic, valoros (Botoșani).

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

7. În perioada 4-8 noiembrie, la Sanliurfa, în Turcia, se desfășoară Congresul Mondial dedicat Neoliticului.

Pentru că zona Neamțului dispune de situri neo-eneolitice valoroase, am considerat necesar că unele dintre acestea să fie făcute cunoscute la congresul amintit.
Impreună cu colega Geanina Butiseaca, care este un foarte bun specialist în bio-arheologie, am valorificat două teme interesante, privind neoliticul și eneoliticul din județul Neamț.
Una din contribuții, pe care colega Geanina o va prezenta la congres, o puteți consulta în imaginea alăturată.

#archaeology #prehistory #Neolithic #WNC2024 #Neamț #Science

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. Artefact descoperit pe șantierul autostrăzii A10 la Aiud, prezentat de muzeul din Alba Iulia. Ce este bolul ”delian”

9. 5 noiembrie 2024 | Vasul „delian” descoperit la Gâmbaș, exponatul lunii noiembrie la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

10. Tipică cahlă din vremurile Reformei: Moise și cortul mărturiei (Făgăraș). Copie, de copie, de copie (?). Stângăcia olarului se vede la redarea inscripției: a făcut din ea o adevărată cabalistică

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

11. Castrul Roman Cigmău

138. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea IV

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 1 decembrie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete