Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO

1. O întâlnire superbă cu istoria. Cel mai probabil, topor epoca bronzului timpuriu, 4500-5500 ani vechime.

Descoperit în județul Ilfov, zona de câmp arabil, adâncime 20 cm.

Sursa informațiilor Porteanu Dragos.

2. Idolul antropomorf din aur descoperit la Ghimpețeni (jud. Olt)

Idolul antropomorf din aur descoperit la Ghimpețeni (jud. Olt) de către domnul Adrian Manea, cu ajutorul unui detector de metale, a ajuns azi la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" Măgurele. Spectaculoasa piesă, care datează din Eneolitic (cultura Gumelnița), foarte probabil unicat cel puțin pentru spațiul românesc, a fost supusă la patru tipuri de analize, iar după câteva ore de muncă, rezultatele sunt pe măsura importanței sale. În viitor obiectul va fi publicat cu toate detaliile, însă până atunci mai este mult de lucru. Mulțumim colaboratorilor și prietenilor noștri de la IFIN-HH, și în primul rând lui Dragoș Mirea pentru munca depusă.

Florin Ciulavu

Sursa informațiilor Muzeul Județean Olt.

3. Un cimitir sarmatic, un mormânt uriaș de animale și case vechi de aproape 3.500 de ani, descoperite lângă Timișoara. E cel mai mare sit arheologic din România, scos la iveala de săpaturile pentru modernizarea magistralei CFR. Video

4. Tezaur de monede romane descoperit în județul Sibiu

Dinarii romani au fost predați la Direcția de Cultură Sibiu.

Sursa informațiilor Stefan Tamasel.

5. A wonderful discovery cannot pass unnoticed.

X-ray Fluorescence

Particle Induced X-ray Emission (PIXE)

Computer tomography

Scanning Electron Microscopy (SEM-EDX)

A wonderful discovery cannot pass unnoticed.

#archaeometry #ionbeamsforhistory #smallaccelerators
Muzeul Judetean Olt

https://adevarul.ro/.../descoperire-exceptionala-in-olt...

Sursa informațiilor Applied Nuclear Physics Department - DFNA.

6. Descoperire demnă de Cartea Recordurilor în timpul lucrărilor la lotul 4 al căii ferate Timișoara-Arad: Structuri de locuinţe de lut și un cimitir sarmatic vechi de 1.900 de ani | AUDIO | GALERIE FOTO

7. VIDEO. Timișoara: descoperiri arheologice extraordinare pe șantierul căii ferată spre Arad – un cimitir sarmatic vechi de 1.900 de ani, schelete de animale, un mormânt cu gropi comune și obiecte vechi de 3.500 de ani

Detalii aici: https://buletindetimisoara.ro/video-timisoara.../

8. Piesa de aur UNICAT, descoperită la Ghimpețeni, a ajuns la Institutul de la Măgurele. POVESTEA artefactului cu o valoare istorică inestimabilă

9. În această perioadă se desfășoară la București conferința internațională GEOSCIENCE 2024, unde colaborarea mea cu inimoșii colegi de la Institutul Național pentru Fizica Pământului și Geo Edu Lab s-a materializat într-o interesantă prezentare a unor situri arheologice din județul Neamț (fortificații și tumuli), care au beneficiat în premieră de investigații neinvazive (GPR, LiDAR, electrometrie, seismologie).

Arheologia prezentului nu se mai limitează doar la discutarea materialității vechilor comunități umane, ci își propune să înțeleagă trăsăturile bio-geografice ale cadrului în care acestea au evoluat.

#archaeology #prehistory #GEOSCIENCE #tumulus #Neamț #GeoEduLab #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

10. Fotografie de la sol a turnului de epocă romană de la Stâna - La Balize (autor: N. Gudea) - municipiul Zalău, jud. SJ = Cod RAN: 139722.02; Cod LMI:SJ-I-s-B-04843- din timpul cercetării arheologice din 1970. Turnul roman se găseşte la nord-vest de localitatea Stâna, în Pădurea Meseş.

Acesta are un plan patrulater, 9,50 x 10,50 m, şi o înălţime păstrată de cca. 1,50 m. Pereţii laţi de 1-1,10 m erau din pietre neregulate; orientarea peretilor corespunde punctelor cardinale. Interiorul turnului prezenta semne de perturbare, dar nivelul de locuire a putut fi încă identificat. Pe peretele de sud a fost găsită o vatră, împreună cu alte materiale romane, împrăştiate pe tot cuprinsul interiorului: fragmente de ceramică şi sticlă, arme şi materiale de construcţie, printre care o ţiglă ştampilată din cohors VI Thracum, unitate de infanterie atestată la Porolissum şi Brusturi. („LIMES. Frontiers of the Roman Empire - Dacia”. Components parts, vol 1 (Nomination for inscription on the World Heritage List), 2023.

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

11. Astăzi s-a publicat un nou studiu al vârstei depozitelor din siturile cu material paleolitic mijlociu din Cheile Vârghișului. Contribuția mea la această lucrare este una minoră, dar rezultatele sunt interesante și importante pentru cunoașterea cronologiei activităților umane din Carpații Orientali.

Articolul este accesibil în regim open access și poate fi accesat pe pagina revistei:

Evidence for the oldest Middle Palaeolithic cave occupation in the Romanian Carpathians

Sursa informațiilor Ştefan Vasile.

12. Un nou templu în cetatea dacică de la Costești-Cetățuie

Baze de calcar ale coloanelor templului din Mălăiște (Costești-Cetățuie)

„Șiruri de pietre așezate cu o strictă rânduială” descoperite de D. M. Teodorescu (imagine din Arhiva Șantierului, după C. Daicoviciu)

Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România (16 noiembrie) este marcată prin anunțarea uneia dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultimii ani

în aria Cetăților Dacice din Munții Orăștiei.

În ultima parte a campaniei arheologice din anul 2024, la Costești-Cetățuie au fost descoperite in situ două baze de calcar ale unui templu necunoscut până în prezent. Vestigiile noului edificiu au fost identificate pe una dintre terasele din partea sud-vestică a dealului, în locul numit Mălăiște, străbătut de drumul antic.

Primele „șiruri de pietre așezate cu o strictă rânduială pe arii cu îngrijire amenajate” au fost aflate în cetatea dacică de aici în cursul săpăturilor coordonate, începând cu anul 1924, de profesorul clujean D. M. Teodorescu. După un veac, descoperirea unui nou aliniament, al cincilea, impulsionează reluarea subiectului referitor la construcțiile cu destinație religioasă de la Costești-Cetățuie, dar și din restul zonei capitalei Regatului Dac.

În următorii ani, cercetările arheologice vor fi extinse pentru a documenta planimetria templului, cronologia sa, tehnica de construcție și, nu în ultimul rând, pentru a obține informații cu privire la activitățile desfășurate în perimetrul său.

Cercetările arheologice s-au desfășurat sub egida Universității Babeș-Bolyai (Facultatea de Istorie și Filosofie) și au fost finanțate de Ministerul Culturii și Consiliul Județean Hunedoara, prin Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică a Județului Hunedoara, în cadrul unui parteneriat

cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Civilizației Dacice și Romane și Muzeul Județean Mureș.

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

13. Campania 2024 de cercetare în situl arheologic de la Covasna-Cetatea Zânelor

Edificiul II, Terasa II

S I

S II

Cercetarea în situl de la Covasna – Cetatea Zânelor s-a desfășurat în anul 2024 atât în interiorul zonei fortificate, pe Terasa a II-a, cât și în exteriorul acesteia, pe șaua de legătură a Dealului Cetății cu culmile învecinate, pe unde trecea probabil drumul antic de acces. Finanțarea cercetării a fost asigurată de către Ministerul Culturii (prin Proiectul anual de finanțare al cercetărilor arheologice sistematice) și de către MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (din fonduri proprii).
Pe Terasa a II, în apropierea zidului și a bastionului de aici au fost identificate în campaniile anterioare două edificii dacice cu acoperișul susținut de stâlpi din lemn dispuși pe trei sau patru șiruri. Nici unul dintre aceste edificii nu a fost conturat în întregime, ca urmare funcționalitatea lor rămâne deocamdată incertă. Cele două edificii ar putea fi temple, de tipul celor cu aliniamente de coloane, dar nu poate fi exclusă și o altă funcționalitate, civilă sau militară.
În ultimele campanii de cercetare s-a avut în vedere dezvelirea Edificiului II, aflat la nord și nord-vest de bastion. Cel mai probabil acesta avea patru șiruri de stâlpi, cu 10 sau 11 stâlpi pe șir. În 2024 s-a cercetat în special zona vestică în încercarea de a stabili limita acestuia, ceea ce s-a și reușit. Edificiul era delimitat aici de o vână de stâncă nativă, vizibilă probabil și în antichitate, la vest de aceasta nefiind identificate urme de stâlpi. Ca urmare, până în prezent Edificiului II a fost delimitat pe trei laturi, spre sud (zidul Terasei II), est (stâncă) și vest (stâncă). Cercetările vor continua în campaniile următoare spre nord, pentru a stabili limita edificiului și aici. Dat fiind faptul că s-a săpat mai ales în fundația edificiului (pământ amestecat cu stâncă sfărâmată) s-au găsit puține materiale, în special fragmente ceramice.
Pe traseul posibilului drum de acces în cetate s-a deschis în anul 2023 un nou sector de cercetare, unde au continuat săpăturile și în 2024. Aici, cu ajutorul unui georadar au fost identificate mai multe posibile complexe arheologice. Pentru verificarea unui astfel de posibil complex s-a trasat în 2023 o suprafață de cercetare de cca. 10X2 m. Până în prezent nu s-a identificat vreun complex sigur antic și nu s-au descoperit materiale arheologice, dar cercetarea este abia la început.
Vizibile în teren dar și pe scanarea LiDAR, pe șaua de legătură se află două valuri de pământ dispuse perpendicular pe aceasta. Cel mai sudic dintre cele două valuri este tăiat de un drum forestier, malul vestic al acestuia fiind săpat pe o porțiune de 4X2 m pentru a-i identifica structura internă. Deocamdată rezultatele sunt incerte. S-a descoperit stânca nativă foarte aproape de suprafață precum și o cantitate relativ mare de pietre în jur. Nu s-au găsit materiale arheologice.

Material realizat de Luca Paul Pupeza, arheolog, responsabil științific al șantierului arheologic de la Covasna-Valea Zânelor.

#muzeu #mncr #covasna #arheologie

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

14. Campania 2024 de cercetare în situl arheologic de la Covasna-Cetatea Zânelor

15. Descoperire impresionantă în cetatea dacică de la Costești-Cetățuie

140. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 1 decembrie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete