Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO

1. Zona de habitat Ferigile III, situată imediat la sud de necropola Ferigile - Bârsești (cercetata de regretatul meu profesor Alexandru Vulpe) la Rudeni "Islaz"

Așa cum spuneam, arheologia preventivă desfășurată în legătură cu ample proiecte de construire de infrastructură rutieră (dar nu numai) oferă oportunități extraordinare pentru cercetare și descoperiri aparte. În cazul de față, o zonă de habitat Ferigile III, situată imediat la sud de necropola Ferigile - Bârsești (cercetata de regretatul meu profesor Alexandru Vulpe) la Rudeni "Islaz". Astfel, Cepari "La stejari" este un nou punct foarte important pe harta descoperirilor Ferigile - Bârsești de pe valea Topologului (sau altfel despre ... landscape archaeology in the making).
Cred că deja, Madi Stefan și cu mine visăm la o expoziție, dar nu numai.

Sursa informațiilor Corina Bors.

2. Cetate dacică descoperită la Șoimi, cu un important tezaur de monede dacice

3. Descoperirile arheologice foarte interesante din comuna Timișești, jud. Neamț, au atras atenția specialiștilor germani, care ne-au sprijinit cu investigații geo-fizice.

În baza unui protocol de colaborare existent între Complexul Muzeal Național Neamț și Universitatea din Erlangen (Germania), a fost realizată o scanare magnetometrică a sitului pluristratificat de la Timișești.
S-a confirmat că așezarea Precucuteni este destul de mare, fiind constituită din mai multe rânduri de locuințe, dar au fost observate și alte structuri aparținând unor epoci mai târzii.
Vestigiile din epoca bronzului sunt și ele destul de numeroase.
Avem astfel premisele unor viitoare cercetări care vor îmbogăți patrimoniul arheologic al județului Neamț.

#archaeology #geophisycs #prehistory #Neamț #Precucuteni

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Building passageways... Două faze succesive de amenajare a instalației romane de încălzire sub pardoseală (hypocaustum) și canalele de aer cald construite în arcadă.

#Domus_II #BuildingApulum

Sursa informațiilor Anca Timofan.

5. Cercetări arheologice în cetățuia getică de la Albești (jud. Vaslui)

Anul acesta, un colectiv de cercetare condus de către dr. Alexandru Berzovan (Institutul de Arheologie din Iași) în calitate de responsabil de șantier, având în colectiv pe dr. Mircea Oancă, drd. Adrian Gîlea și dr. Mircea Mamalaucă (Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad), a efectuat noi cercetări arheologice în cetățuia de la Albești, jud. Vaslui, datată în perioada de început a celei de-a doua epoci a fierului (sec. V-III î.Hr.).
Este al treilea an consecutiv în care specialiștii de la Iași, împreună cu cei de la Bârlad, cercetează acest important obiectiv. Campania de cercetare din acest an a adus o mulțime de noi informații, care au contrubuit la completarea și nuanțarea unora dintre ipotezele emise anterior. Un prim obiectiv a fost continuarea lucrărilor de excavare și documentare a șanțului și valului de apărare. Astfel, au putut fi delimitate două faze distincte de evoluție a sistemului defensiv al cetățuii, cea de-a doua etapă fiind datată după jumătatea secolului IV î.Hr.
Totodată, a fost descoperit un bogat material arheologic, constând în vase ceramice, fusaiole, dar și alte obiecte de uz casnic și gospodăresc. Un interes deosebit prezintă o locuință adâncită, corespunzând primei faze din evoluția cetății, din care a fost recuperat un inventar foarte bogat, inclusiv un fragment de amforă de Thassos, ce dovedește existența unor legături comerciale cu vechile colonii grecești de la Marea Neagră. Acest tip de amfore erau utilizate pentru transportul de vin, vinul de Thassos bucurându-se, în această perioadă a Antichității, de o reputație deosebită în zona Mării Negre.
Mulțumim pentru sprijin primăriei comunei Albești și trebuie subliniat că, cercetările au fost posibile ca urmare a sponsorizării primite din partea domnului Marius Urbaniak, director al Wenmoon Studios, ce dezvoltă jocul video historical-fantasy „Age of Zalmoxis”.

Sursa informațiilor Mircea Oancã.

6. Un diagnostic arheologic efectuat în apropierea celebrului sit de la Târpești, jud. Neamț, ne-a oferit ocazia unor descoperiri neașteptate, care acoperă un interval cronologic din neolitic și până în sec. VI p. Chr.

Perimetrul respectiv a beneficiat și de investigații geofizice, care confirmă că situl de la Târpești este cu mult mai mare decât s-a estimat în anii '80.
Cercetarea a putut fi desfășurată și pentru că un fermier și autoritățile locale ne-au sprijinit logistic. Mulțumirile noastre!

#archaeology #Neolithic #BronzeAge #funeral #prehistory #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. Necesitatea verificării unora dintre datele geo-fizice furnizate de echipa germană cu care instituția noastră are o frumoasă colaborare, la Târpești (com. Petricani) a fost realizat un diagnostic arheologic, care a scos în evidență o serie de detalii interesante și care confirmă că situl arheologic este mai mare decât s-a estimat în anii '80, atunci când a fost publicată monografia săpăturilor arheologice.

Cu prilejul realizării diagnosticului arheologic au fost identificate 𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐠𝐢𝐢 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜𝐞 𝐧𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐞𝐩𝐨𝐜𝐢𝐢 𝐛𝐫𝐨𝐧𝐳𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐝𝐚𝐫 𝐬̦𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐞𝐜. 𝐕𝐈-𝐕𝐈𝐈 𝐩. 𝐂𝐡𝐫. 𝐓𝐨𝐭 𝐚𝐢𝐜𝐢 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭 𝐬̦𝐢 𝐮𝐧 𝐦𝐨𝐫𝐦𝐚̂𝐧𝐭, 𝐩𝐚𝐫𝐭̦𝐢𝐚𝐥 𝐝𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮𝐬, 𝐝𝐚𝐫 𝐜𝐚𝐫𝐞, 𝐝𝐞𝐨𝐜𝐚𝐦𝐝𝐚𝐭𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐢𝐬 𝐝𝐚𝐭𝐚𝐭.

#cmnn #muzeelecmnn #arheologie

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

8. Indicatori arheozoologici privind relația om-animale în unele comunități preistorice de pe Valea Mureșului

Sursa: Youtube Utilizator: Muzeul Vasile Parvan

Conferinta „Indicatori arheozoologici privind relația om-animale în unele comunități preistorice de pe Valea Mureșului". Cercetarea realizată a avut drept obiectiv evaluarea resurselor animale folosite de comunitățile preistorice de pe Valea Mureșului și descrierea, pe baza acestor indicatori, a peisajului natural zonal, evaluarea strategiilor de exploatare a resurselor animale (selecții pe vârste și sex, frecvențe scheletice, tehnici de măcelărie etc.), descrierea morfometrică a speciilor de animale folosite de comunitățile preistorice de pe Valea Mureșului, precum și evaluarea sincronică și diacronică a dinamicii paleoeconomice și paleoecologice regionale (valea Mureșului).

9. Cercetările arheologice preventive de la Cisnadie

Cercetările arheologice preventive de la Cisnadie din ultimii 2 ani efectuate de un colectiv din partea Muzeului National Brukenthal compus din Raluca Maria Teodorescu, Vasile Palaghie si Florentin Perianu indica existenta mai multor comunități umane datand din eneolitic pana în perioada romana. Situl roman pare a fi unul desfășurat pe o lungime semnificativa de-a lungul râului Cisnadie, fiind surprins și în luna octombrie 2023 prin existenta a 7 complexe arheologice. Mulțumim pentru răbdare și colaborare beneficiarilor lucrărilor arheologice.

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Casa Altemberger.

10. Cercetare arheologică str. Albiei nr. 6, Brăila, beneficiar privat.

Cercetare arheologică str. Albiei nr. 6, beneficiar privat. Colectiv cercetare: dr. Niculina Dinu, arheolog specialist - responsabil și M.A. Viorel Stoian, arheolog specialist, membru în colectiv.

Sursa informațiilor Secția Istorie Modernă şi Contemporană a Muzeului Brăilei „Carol I".

11. Vas de argint din Tăuteu şi sica dacică de la Sighiştel, expuse la Roma

12. „Temeți-vă de arheologii care vă datează precis ceramica medievală” (zise un arheolog bătrân)

„... socotințele legate de datări au probleme tocmai în dreptul extremelor de folosire a acestei ceramici. Un principiu general, care ține de ceramologia medievală și premodernă a fost uitat. Din secolul al XVI-lea, ceramica de uz comun și-a dobândit majoritatea formelor și nu le-a modificat, oferindu-le și creațiilor socotite etnografice. Un foarte bun exemplu îl dă un vas descoperit în latrina din secolele XIX-XX, din colțul de sud-vest al incintei. Dacă nu ar fi fost scos de acolo, se putea data oricând în intervalul secolelor (XV)XVI-XVIII. Este motivul cel mai serios pentru care această categorie ceramică nu se bucură de o sumedenie de mărturii recuperate și redate în ilustrația volumului dedicat Bistriței. Trebuie înțeles că ea a existat într-o cantitatea uriașă, având în vedere caracterul ei casant, sensibil la șocuri și la temperaturi peste limitele ei de rezistență, poate și la impregnări prea puternice de la fostul lor conținut.”

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

13. Cu ochi-n patru la tot ce mișcă la mănăstire și virtuțiile „liniei de fugă”. Traseul cele-i de-a doua tubulaturi de aducțiune de apă din mănăstire (octombrie 2023)

Explic: „linia de fugă” este prelungirea virtuală (în teren cu ruleta ori cu o simplă bandă colorată) a unui sector de zid ori fragment de conductă, în scopul simplu de a vedea „de unde vine” și „încotro se duce”.

Tubulatura a fost deteriorată de o nu foarte veche amenajare cu tuburi din plastic. Refacerea/înlocuirea ei a condus la regăsirea unui fragment din tuburile ceramice de a 2-a generație, din mănăstire.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

81. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 5 noiembrie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete