Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022

duminică, 4 septembrie 2022

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea II

1. „Descoperire senzațională” lângă Oradea: Arheologii au găsit mormântul unei femei care a fost îngropată cu 169 de inele de aur prin păr, în perioada Eneolitică

2. eBihoreanul.ro: Arheologii au găsit lângă Oradea mormântul unei femei cu 169 de inele de aur în păr

Sursa: Youtube Utilizator: Redactia Bihoreanul

3. Bihor: Un tezaur alcătuit din 169 de inele din aur, unic în Europa, a fost descoperit într-un mormânt

4. Povestea termelor romane vechi de aproape două milenii descoperite într-un sat din Argeş

5. Șantierul arheologic Romula, 2022. Săptămâna a doua.

Sursa informațiilor Mircea Negru.

6. RESEARCHERS FIND PREHISTORIC GRAVE CONTAINING 169 GOLD RINGS

7. Tezaur din aur unic în Europa, descoperit pe A3 de arheologi. 169 de inele de peste 6.500 de ani vechime. Clujeni implicaţi

8. Vestigii arheologice vechi de 7.000 ani, descoperite în apropiere de Târgu-Neamţ

9. 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐩𝐞 𝐝𝐫𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐎𝐫𝐚𝐝𝐞𝐚 𝐬̦𝐢 𝐀𝐮𝐭𝐨𝐬𝐭𝐫𝐚𝐝𝐚 𝐀𝟑

Cercetările arheologice preventive pe drumul de legătură între Oradea și Autostrada A3 au dus la o descoperire remarcabilă pe situl VIII, unde a fost descoperit un mormânt aparținând epocii cuprului cu un inventar spectaculos:
168 piese din aur (166 inele și 2 mărgele)
800 de mărgele confecționate din os
o brățară plurispiralată din cupru
Asupra inventarului descoperi în acest complex se vor efectua determinări cronologice cu ajutorul metodei 14C, analize ADN și cercetări antropologice.
Cercetările arheologice demarate la sfârșitul lunii martie (29.03.2022) au fost finalizate la 25 iunie a.c. sub coordonarea arheologului Dr. Călin Ghemiș (Muzeul Țării Crișurilor), în colaborare cu Conf. univ. dr. hab. Molnar Kovács Zsolt (Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș – Bolyai din Cluj-Napoca), CP II dr. Adrian Ursuțiu (Centrul ArchaeoUBB - Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Academia Română, filiala Cluj-Napoca) și Lect. univ. dr. Florin Sfrengeu (Universitatea din Oradea)

Sursa informațiilor Muzeul Ţării Crişurilor.

10. Situl arheologic Fetești,, La Schit"

După 16 ani, Facultatea de Istorie și Geografie, specializarea Istorie, în parteneriat cu Muzeul Național al Bucovinei, a reluat săpăturile în situl arheologic Fetești,, La Schit". Sub coordonarea lect. univ. dr. Sorin Ignătescu și a cercetătorului științific gradul I Bogdan Niculică, aici desfășoară practica de specialitate studenții de la programul de studii Istorie, anii I și II. Din colectivul de cercetare mai fac parte conf. univ. dr. Dumitru Boghian și dr. Ion Mareș.

Sursa informațiilor USV - Departamentul de Stiințe Umane și Social-Politice.

11. Descoperiri arheologice în Clisura Dunării! Un bogat material arheologic va fi studiat la Muzeul Caransebeș

12. Descoperiri uimitoare la 2,5 metri sub Sarmizegetusa Regia

13. Sarmizegetusa Regia, dezvelită de secrete, 2022

Sursa: Youtube Utilizator: Virtual Press

14. Date preliminare privind tezaurul medieval de la Fântânele, comuna Matei, județul Bistrița-Năsăud

Acesta a fost descoperit în vara anului 2021, în urma unui diagnostic arheologic efectuat după semnalarea arheologului Tatár Árpád, privind descoperirea la suprafață a unor monede în arătura proaspătă. Ulterior acesta a trecut printr-un amplu proces de restaurare și conservare în laboratorul de Restaurare-Conservare al Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău. Datorat influenței mediului de zacere, monedele s-au lipit, ”sudat”, practic între ele și datorită produșilor de coroziune ai cuprului din aliajul argint-cupru. Tezaurul a trecut printr-o primă etapă de restaurare ce a implicat îndepărtarea depunerilor humice, a sărurilor solubile și separarea monedelor lipite una de alta, prin curățarea cu ultrasunete și alte intervenții specifice restaurării științifice.
Tezaurul conține peste 250 monede din argint de valoare ridicată, așa cum sunt talerii leu (Löwentaler) emiși în Provinciile Unite ale Țărilor de Jos, piese de un sfert de taleri sau 18 groși (ort koronny) emiși de Regatul Poloniei și teritoriile dependente în numele lui Ioan Cazimir II (1648-1688) și monede poloneze cu valoare medie precum cele de șase groși (szóstak koronny). Așadar, valoarea tezaurului în epocă se ridica la peste 6500 de denari, o sumă nu tocmai modestă. Tezaurul a fost depus într-un vas cu interiorul smălțuit, cu înălțimea păstrată de aproximativ 12 cm. Alături de monede au fost tezaurizate și două ace de păr sau de voal, din argint aurit, decorate cu granule perlate, cu motive filigranate și cu pietre semiprețioase. O parte dintre monede au fost așezate în vas sub forma unor ”fișicuri”, cele mai mari, mai grele și valoroase (talerii) pe fundul vasului, iar piesele de un sfert de taler și cele de șase groși, amestecate între ele. Tezaurul de la Fântânele a fost îngropat în condițiile politico-militare dificile de după anul 1686, anul eliberării Budei și pătrunderii imperialilor în spațiul intracarpatic.
Acesta urmează a fi expus și publicat corespunzător. Mulțumim pe această cale colegilor de la Laboratorul de Restaurare-Conservare al Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

15. Descoperirea unor vestigii milenare la Topolița-Grumăzești

16. Nivelul scăzut al Dunării la Isaccea a scos la iveală descoperiri arheologice rare ale uneia dintre cele mai importante cetăţi antice

17. Noi descoperiri arheologice în Peștera „Șura Dracului”

În perioada 8-17 august 2022, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Maramureș, în colaborare cu Clubul de Speologie Montana din Baia Mare a continuat săpăturile arheologice începute în anul 2021 în peștera „Șura Dracului” din localitatea Sălnița, com. Vima Mică, jud. Maramureș. Localitatea Sălnița este situată în Țara Chioarului, în vecinătatea Defileului Lăpușului.
Primele cercetări arheologice (cercetări de suprafață) la Sălnița au fost întreprinse de arheologul clujean István Ferenczi, la finalul anilor ´60 ai secolului trecut, în cadrul unui amplu proiect de identificare și cartare a turnurilor de pază și semnalizare romane din zona Someșului Mare. Cu prilejul perieghezelor pe șaua de legătură dintre „Custura Cetăţelei” și „Cetățea”, acesta a descoperit câteva fragmente ceramice mărunte, cu pietricele de cuarț în compoziție pe care le-a considerat ca fiind preistorice, sugerând astfel o locuire mai veche in această zonă.
În cursul anului 2013, o parte din membrii Clubului de Speologie Montană Baia Mare (Ioan Pop, Viorel Coroianu, Leon Lazăr, Traian Minghiraș și Alexandru Mureșan), împreună cu arheologul Carol Kacsó și Zamfir Şomcutean (conservator la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș), cercetează locul numit „Custura Cetățelei” în vederea verificării informaţiei cu privire la existenţa unui zid realizat din blocuri de piatră. Cercetările de suprafață au relevat existența zidului, acesta fiind documentat arheologic (fotografii, desene, planuri). De asemenea au fost făcute și câteva observații privind structura celor trei porțiuni de zid vizibile atunci. În cursul acestor cercetări nu au fost descoperite alte tipuri de vestigii arheologice (ceramică, obiecte de metal etc.).
Primele materiale arheologice la Sălnița „Custura Cetățelei” au fost identificate în anul 2018 cu ocazia unei cercetări de teren efectuate de Marius Ardeleanu (MJIA). Artefactele identificate la suprafață, pe pantele nord-estică, estică și sud-vestică a Custurii constau în fragmente ceramice din epoca târzie a bronzului (a doua jumătate a mileniului II î.Chr.), respectiv perioadei medievale (secolele XIII-XIV d.Chr.).

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

18. Noi descoperiri arheologice vin să confirme locuirea preistorică în peștera „Șura Dracului”

19. Părţi importante ale sitului arheologic Noviodunum din oraşul tulcean Isaccea

Scăderea cotelor Dunării a dus la apariţia unor părţi importante ale sitului arheologic Noviodunum din oraşul tulcean Isaccea. Cetatea a fost principala staţie a flotei romane Classis Flavia Moesica ce controla cursul inferior al Dunării şi malurile de nord şi de vest ale Mării Negre, dar are încă multe secrete. Reportajul Luisei Rosetti, la radio, la 6.38.
#rra #matinal #Tulcea #Isaccea #vestigii

Sursa informațiilor România Actualităţi.

20. Ruinele unei vechi cetăți antice, scoase la iveală după scăderea cotelor Dunării

21. Opt morminte ale unor deținuți politici, descoperite la Periprava

22. Archaeological excavations in Romania show life of earliest modern humans in Europe

23. Investigațiile arheologice în Cimitirul din Periprava s-au încheiat. Au fost identificate opt morminte ale deţinuţilor politici

24. Arheologii au descoperit la Românești, la 100 km de Timișoara, cele mai vechi fosile de oameni moderni din Europa. Cu ce s-ar fi ocupat

25. Castrul roman Jidava

Ce mai poți găsi sub agger-ul fazei de piatră a castrului? O altă fază, iar apoi agger-ul este parțial dezafectat în această zonă pentru a face loc băilor pretoriului! Încă multe semne de întrebare, dar rezultatele încep să apară!

Sursa informațiilor Florian Matei-Popescu.

26. A FOST IDENTIFICAT UN SIT ARHEOLOGIC DIN PALEOLITIC ÎN VRANCEA

Arheologii dr. Marian Cosac și dr. George Murătoreanu, de la Universitatea Valahia din Târgoviște și arheologul drd. Mădălina Stănescu de la Muzeul Vrancei au identificat în Satul Vităneștii de sub Măgură un nou sit arheologic de vârstă paleolitică, cu material litic in situ, asociat cu resturi de combustie. Descoperirea a avut loc în cadrul unei activități de evaluare a potențialului arheologic, efectuate în perioada 22 - 24 august 2022, pe raza comunei Bolotești, Sat Vităneștii de sub Măgură. Au fost prelevate mostrele necesare datării cu C14, dar noutatea absolută constă în faptul că nivelul de locuire are la partea superioară o depunere de cenușă vulcanică, fapt unic pentru siturile paleolitice din România.

Sursa informațiilor Muzeul Vrancei.

33. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 4 septembrie 2022

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete