miercuri, 7 septembrie 2022

Tigăi și arome

 

Vasele realizate din lut, simple sau decorate, făceau parte din viața cotidiană a bucureștenilor secolelor XVI-XIX. Săracul și bogatul, țăranul și orășeanul, consumau bucate preparate în astfel de recipiente, formele fiind adaptate funcțiilor pe care acestea le îndeplineau: pentru depozitat, gătit, servit. Printre vasele din lut folosite în bucătărie se număra și tigaia. Aceasta avea o formă cilindrică, un mâner tubular și baza plată susținută de trei piciorușe ce permiteau folosirea vasului pe foc deschis. Cele mai multe piese erau smălțuite la interior și uneori erau decorate cu motive geometrice simple: puncte, spirale, cercuri concentrice, linii circulare sau vălurite.
Tigăile de acest tip se întâlneau în majoritatea locuințelor, fiind o variantă economică și ușor de realizat a pieselor cu aceeași formă din metal. Acestea din urmă, pe lângă funcția utilitară, aveau și o valoare patrimonială, fiind menționate în inventarele de avere, testamente sau foi de zestre. Tigăile din lut, în schimb, erau mai des folosite, fiind descoperite în numeroase situri arheologice. Este interesant de aflat ce feluri de bucate alese erau gătite în acest tip de vase. Diferite însemnări din sec. XVIII-XIX amintesc rețete culinare în a căror preparare se foloseau tigăile. Printre ingredientele rumenite în unt, uleiuri sau grăsime sunt menționate ouăle, carnea, urzicile, ciupercile și felurite sosuri. Domenico Sestini consemna după o călătorie în anul 1780 în Țara Românească că bucățile de mămăligă ce erau prăjite cu unt în tigaie purtau denumirea de „mămăligă boierească”. La fel ca rețetele culinare din trecut, tigăile din lut au dispărut odată cu trecerea timpului fiind înlocuite cu piese mai durabile realizate din metal.
Dr. Raluca Moței, arheolog,
Biroul Istorie Veche și Medievală,
Secția Istorie #MMB

 

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu