Recomandare editorială: "Meșteșug și prestigiu: depozitele hallstattiene de obiecte din bronz și fier de la Tărtăria. Documentarea unei colecții (I)" - "Craft and prestige: the Hallstatt period hoards of bronze and iron objects from Tărtăria. Documenting a collection (I)"

 

"Meșteșug și prestigiu: depozitele hallstattiene de obiecte din bronz și fier de la Tărtăria. Documentarea unei colecții (I)" - "Craft and prestige: the Hallstatt period hoards of bronze and iron objects from Tărtăria. Documenting a collection (I)"

Tip: Catalog de colecție, bilingv română-engleză
Editori: dr. Corina Borș, dr. Roxana Rădvan
Locul și anul publicării: București, 2019
Nr. de pagini: 190

Volumul de față, în format bilingv română-engleză, conținând 190 de pagini și o amplă ilustrație color, include un prim lot de obiecte restaurate (97 de piese din bronz și fier) din componența celor două depozite din perioada mijlocie a primei epoci a fierului (perioada culturii Basarabi / Hallstatt mijlociu) descoperite în anul 2012, prin cercetări arheologice preventive în cadrul sitului arheologic Tărtăria – Podu Tărtăriei vest.

În cuprinsul său, sunt prezentate date generale despre situl arheologic, contextul specific al descoperirii, dar și informații de sinteză cu privire la investigațiile pluridisciplinare realizate cu privire la unele dintre aceste obiecte în cadrul unui proiect de cercetare cu finanțare UEFISCDI. De asemenea, sunt prezentate detaliat cele 97 de bunuri arheologice.

Cele două depozite de obiecte din bronz și fier Tărtăria I și Tărtăria II sunt descoperiri deosebite, atât prin contextul depunerii lor, dar și prin structura lor (diversitate tipologică – arme, unelte, podoabe și piese de harnașament, dar și număr de obiecte – cel mai probabil peste 450 în total, o parte fiind încă în curs de restaurare).

Restaurarea, investigarea și cercetarea acestora au oferit noi date preliminare pentru aprofundarea cunoașterii și redefinirea seriei de depozite „Bâlvănești – Vinț”, orizont de depuneri ce încheie acest fenoment caracteristic al epocii metalelor, un moment situat – cel mai probabil – în perioada sec. IX – VIII/VII (?) î. Hr.
Acest catalog de colecție, tipărit în condiții grafice deosebite, propune o perspectivă nouă pentru documentarea unor astfel de descoperiri arheologice și abordarea unei asemenea colecții muzeale, o primă etapă necesară de analiză și studiu în pregătirea publicării monografice ulterioare.

Poate fi achiziționat de la magazinul muzeului sau comandat online:
https://mnir.ro/.../mestesug-si-prestigiu-depozitele.../

 
#MNIR

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

Recomandări editoriale: Comorile numismaticii și Comori numismatice, coord. Szasz Carol Adam

 

Primul volum din serie, în cele 136 pagini desfășoară o pleiadă variată de articole numismatice. Subiectele abordate variază, între țări exotice Niue, China, Japonia, Indonezia până la istoria numismaticii locale și Europene. 

Titlurile cele mai interesante sunt: Câteva considerații privind monedele comemorative de circulație din fostul bloc comunist al Europei de Est în perioada 1965-2024, Katanga și Sistematizarea varietăților și a erorilor numismatice la nivel național și internațional.

În al doilea volum din serie, în cele 195 pagini prezintă aricole hiper specializate de istorie locală și europeană, prin piese deosebite și istoria celor care le-au realizat, gravorii.

Calitatea studiilor a crescut de la primul volum, vizibil. Temele abordate pot interesa pe majoritatea pasionațiilor de numismatică din țară și nu numai.

Câteva studii interesante din acest volum: Medalii care comemorează vizitele lui Franz Joseph, Circulația monetară în Transilvania de Nord în perioada 1940-1945, Cazinoul din Constanța, Emisiunea de XVII crăițari - un nominal bizar de secol XVIII și Medalia dedicată primei șarje de aluminiu care a fost turnată în România în anul 1942. 

Recomandare editorială: "Limesul Dunărean din România", editori Ioan C. Opriș, Florian Matei-Popescu, Ovidiu Țentea, Cluj-Napoca, Editura Mega, 525 de pagini. - PDF

 

Muzeul Național de Istorie a României oferă gratuit publicului, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, accesul online la varianta digitală a volumului:

"Limesul Dunărean din România", editori Ioan C. Opriș, Florian Matei-Popescu, Ovidiu Țentea, Cluj-Napoca, Editura Mega, 525 de pagini.

https://limesuldunareandinromania.mnir.ro/

 
Într-un format atractiv și interactiv, cititorii interesați pot afla mai multe despre Limes, atât din textele experților în arheologie și istorie, cât și din planurile de bună calitate care însoțesc textele. În plus, conceptul curent dorește să facă o legătură între sit și comunitățile locale moderne și, de aceea, albumul conține date și fotografii din perioada contemporană, pentru a surprinde culoarea locală.
Formatul prezentării este HTML, pentru acces ușor din orice browser de internet, atât de pe dispozitive mobile, cât și de pe laptop-uri sau tablete (recomandat). Aplicația permite răsfoirea pagină cu pagină, dar și urmărirea din cuprins a fiecărui sit prezentat. Funcția „Search/Căutare” a fost dezvoltată pentru a oferi o modalitate suplimentară de filtrare a conținutului, iar funcția „Zoom” permite vizualizarea în condiții bune a textului sau fotografiilor chiar de pe dispozitive cu ecrane mai mici.
Volumul a fost realizat din finanțarea Programului Național LIMES al Ministerului Culturii. Editarea textelor și a graficii volumului, precum și transpunerea acestuia în format digital, îi aparțin lui Bogdan Opreanu. Fotografiile artistice au fost realizate de Camelia Șirli. Volumul reunește texte originale și informații deja cunoscute, actualizări acolo unde acestea au fost necesare și disponibile, toate cu referire la fortificațiile și așezările romane descoperite și cercetate pe malurile de nord și de sud ale Dunării, aflate pe teritoriul României. Volumul include și dezvoltă eforturile de documentare ale regretaților Nicolae Gudea și Mihail Zahariade, între care pot fi amintite:
M. Zahariade, N. Gudea, "The fortifications of Lower Moesia (AD 86-275). Pontic Provinces of the Later Roman Empire I", Amsterdam, Adolf M. Hakkert Publisher, 1997;
N. Gudea, "Der untermoesische Donaulimes und die Verteidigung der moesischen Nord – und Westküste des Schwarzen Meeres: Limes et litus Moesiae Inferioris (86-275 n.Chr.)", Jahrbuch des Römisch-Germanischen Zentralmuseums Mainz 52, 2005, p. 319-566;
N. Gudea, M. Zahariade, "Dacia Ripensis. Festungen an der Nordgrenze der Provinz und ihre Truppen", Amsterdam, Adolf M. Hakkert, 2016.
O contribuție sistematică urmărind aceeași tematică a fost ulterior și articolul semnat de O. Țentea, I.C. Opriș, F. Matei-Popescu, A. Rațiu, C. Băjenaru, V. Călina, "Frontiera romană din Dobrogea. O trecere în revistă și o actualizare", Cercetări Arheologice 26, 2019, p. 9-82.
Pregătirea documentației pentru cetățile romane de pe frontiera Dunării în vederea înscrierii lor în Lista Patrimoniului Mondial, împreună cu Bulgaria, Serbia și Croația (”Frontiers of the Roman Empire – Danube Limes Eastern Section, FRE – DLES”), proiect aflat în plină desfășurare, este o ocazie excelentă nu doar pentru actualizarea prin publicare a datelor disponibile astăzi, sprijinite de fotografia aeriană, tehnologia LiDAR, prospecțiuni magnetometrice sau batimetrii în albia Dunării etc. Cel puțin în egală măsură este și oportunitatea de adresare directă către comunitățile locale, diseminând obiectivele și acțiunile Programului Național Limes al Ministerului Culturii, informațiile valoroase, relevante, tocmai pentru că deținătorii reali ai patrimoniului arheologic pe care îl promovăm sunt aceste comunități locale.
Respectul, protejarea și cultivarea legăturii cu propria istorie și propriul patrimoniu arheologic, de cele mai multe ori excepțional și întrunind cu prisosință criteriile înscrierii în World Heritage List, reprezintă condiția și totodată garanția pentru reușita acestui proiect sub egida UNESCO, iar nu în ultimul rând pentru transmiterea nealterată a monumentelor către generațiile viitoare.
Pentru informațiile științifice oferite spre definitivarea documentației editorii le mulțumim colegilor de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (dr. Constantin Băjenaru, dr. Gabriel Talmațchi și dr. Dan Vasilescu) și de la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea (dr. Dorel Paraschiv, dr. Marian Mocanu). Ambele instituții sunt direct implicate în derularea Programului Național Limes. Adresăm mulțumiri pentru sprijinul bibliografic dr. Mihaela Iacob (Ministerul Culturii, București) și dr. Alexander Rubel (Institutul de Arheologie al Academiei Române, Iași). Mulțumiri aducem doamnelor Iuliana Barnea și Raluca Dobrogeanu pentru realizarea hărților și a unor desene incluse în acest volum, iar lui Vlad Călina (Programul Național Limes) pentru procesarea imaginilor de înaltă rezoluție și a fișierelor de tip Digital Terrain Model (DTM files).
Editorii își exprimă gratitudinea pentru sprijinul acordat de Biblioteca Academiei Române – Secția de Manuscrise și Carte Rară în ilustrarea corespunzătoare a acestui proiect editorial, din Fondul Pamfil Polonic.

Publicația poate fi citită și descărcată în format PDF de pe conturile instituționale ale editorilor de pe platformele www.academia.edu sau www.researchgate.net.

 
#MNIR #LIMES

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

Recomandare editorială: De la Mayer la Preziosi. Spațiul românesc în viziunea artiștilor călători

 

Mărturiile călătorilor străini sunt esențiale pentru cunoașterea trecutului spațiului românesc, iar, pe lângă relatările scrise, foarte importante sunt și creațiile artiștilor plastici, în care sunt redate peisaje, imagini din orașe și sate, costume, tipuri sociale din Țara Românească, Moldova, Transilvania, Dobrogea, Bucovina, Basarabia. 

De aceea, albumul din seria #Imago, 2023, pe care vi-l recomandăm, cuprinde lucrări ale unor astfel de artiști ce se găsesc în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României (Mayer, Erminy, Engelmann, Bouquet, Dossault, Rey, Raffet, Rohbrock, Valério, Laufberger, Lancelot, Knapp, Preziosi, Thumann). Vă invităm să le descoperiți, vă vor purta într-o adevărată călătorie virtuală prin țările române în prima parte a secolului al XIX-lea!
Albumul poate fi comandat online, aici: https://mnir.ro/shop/index.php/produs/6135/ sau achiziționat direct de la magazinul muzeului.

Nu ratați nici expoziția De la Mayer la Preziosi. Spațiul românesc în viziunea artiștilor-călători, deschisă la Muzeul Național de Istorie a României până în luna octombrie.

Detalii despre program și tarife de acces: https://www.mnir.ro/

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

Recomandare editorială: Unip Dealu Cetățuica: rezultatele cercetărilor arheologice desfășurate între anii 2009-2015 - PDF

 

Digitizare: Unip Dealu Cetățuica: rezultatele cercetărilor arheologice desfășurate între anii 2009-2015

Realizatori: MĂRUIA, Liviu (autor), MICLE, Dorel (autor), STĂVILĂ, Andrei (autor), FLOCA, Cristian (autor), FERENCZ, Iosif Vasile (contributor), URDEA, Petru (contributor), CRAIOVAN, Bogdan (contributor), HEGYI, Alexandru (contributor)
Anul publicației: 2019
Editura: Mega Publishing House
Localitatea: Cluj-Napoca
ISBN: 978‑606‑020‑113‑7
Tip publicație: carte

Monografie arheologică ce prezintă rezultatele cercetărilor arheologice din perioada 2009 - 2015, din situl arheologic de la Unip - Dealul Cetățuica. Situl arheologic Unip‑Dealu Cetățuica este situat în hotarul localității Unip (comuna Sacoșu Turcesc, județul Timiș), aflându‑se la o distanță de 3 km NV față de biserica ortodoxă din Unip, satul din care punctul este cel mai accesibil. “Dealu”, aflat în marginea estică a Pădurii Unip, se poziționează chiar mai aproape față de localitatea Urseni (comuna Moșnița). Lucrarea este structurată pe nouă capitole, ultimul fiind dedicat concluziilor, la care se adaugă anexele constând în harți, planuri, desene și fotografii și o bogată listă bibliografică. Primul capitol prezintă cadrul administrativ și natural. Capitolul al doilea prezintă istoricul cercetărilor arheologice. Capitolul al treilea prezintă rezultatele cercetărilor geofizice, magnetometrice și tomografie electrică (ERT). Capitolul al patrulea prezintă metodele de lucru și complexele arheologice cercetate. Capitolul al cincilea prezintă descoperirile din prima epocă a fierului. Capitolul al șaselea prezintă descoperirile din a doua epocă a fierului, cele mai importante, capitolul al șaptelea este dedicat descoperirile din epoca migrațiilor iar capitolul al optulea tratează descoperirile datând din epoca medievală.

https://biblioteca-digitala.ro/...

 
#PDF #muzeu #carte #patrimoniu #digitizare #digitalizare

 

Sursa informațiilor Biblioteca-digitala ro.

Biologia marină

 

Deschiși permanent pentru cunoaștere!

Proiectul cultural – expozițional „Valoarea cărții″ 

Biologia marină

„Cei care ard cărţile ajung, în cele din urmă, să ardă fiinţele umane.”
Heinrich Heine

Biologia marină este o ramură a biologiei care se ocupă cu studiul vieții în bazinele oceanice, a diversității viețuitoarelor marine. Ea se ocupă și cu studiul organismelor terestre și aeriene care depind direct de mediile de apă sărată pentru procurarea hranei și satisfacerea altor nevoi ecologice.
Primele informaţii despre viaţa acvatică din apele marine au fost rezultatul unor simple observaţii privind distribuţia, varietatea şi modul de viaţă al unor organism din apele litorale. Aristotel (384–322 î.Hr.) a făcut multe observații asupra vieții în mare şi a descris numeroase specii.
Navigatorii europeni (portughezi, spanioli, francezi, englezi, olandezi) au făcut numeroase călătorii de descoperire pentru a explora lumea. Deşi obiectivul lor era unul comercial, aceste expediții au încurajat dezvoltarea științelor naturii. Francezul Pierre Belon se numără printre primii naturalişti care, în timpul călătoriei sale în Levant (Grecia, Turcia, Egipt, Palestina, Arabia) din 1546 până în 1549, a făcut numeroase observații asupra naturii, istoriei și a obiceiurilor locuitorilor. În 1768, Samuel Gottlieb Gmelin- medic, naturalist și explorator (1744–1774) a publicat Historia Fucorum, prima lucrare dedicată algei marine și prima carte despre biologia marină, dar naturalistul britanic Edward Forbes (1815–1854) este în general considerat ca fiind fondatorul științei biologiei marine.
În dezvoltarea biologiei marine, un merit deosebit l-a avut Charles Darwin, fondatorul teoriei evoluționiste. Cercetările sale din 1831 și ipoteza lansată privind formarea atolilor și a insulelor de corali, au conturat direcţii noi spre cercetare, care au rămas deschise cunoașterii vieții marine și în zilele noastre.
În anul 1950, oceanograful Jacques-Yves Cousteau, a efectuat numeroase cercetări şi mii de ore de filmări subacvatice care au adus în atenţia lumii, uimitoarea biodiversitate a lumii submarine.
În România, Grigore Antipa face prima expediţie de cercetări în Marea Neagră în anul 1893 iar profesorul Ioan Borcea este cunoscut ca fiind savantul care a introdus oceanografia ca ştiinţă în ţara noastră şi cel care a fondat Staţiunea Zoologică Marină de la Agigea care a devenit, în timp, cea mai puternică şcoală românească de oceanografie în special..
Biblioteca Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea”, expune din colecția de carte proprie, câteva volume despre biologia marină.
Vitrina, pe care vă invităm să o vizionaţi, se află amplasată în sala de expoziţii a muzeului până pe data de 14 februarie 2023.

1. Originea speciilor de Charles Darwin, ed. Academiei Române şi ed. Herald, Bucureşti, 2021 (Baza materialului pentru cartea Originea speciilor a fost adunată în călătoria efectuată de autor în jurul lumii pe vasul „Beagle” între 27 decembrie 1831 și 2 octombrie 1836);
2. Profesorul Ioan Borcea şi Staţiunea zoologică marină de la Agigea, Publicaţiile Academiei Republicii Socialiste România, Seria a III-a Memorii şi Monografii nr. 21, Bucureşti- (extrase, 1923-1947);
3. Opere, Vol. I - Ihtiofauna Mării Negre, Ioan Borcea, ed. Rovimed Publishers, Bacău, 2006 (reprezintă şi documente istorice ce atestă biodiversitatea ce a existat cu trei sferturi de veac în urmă în Marea Neagră);
4. Fauna ihtiologică a României, Grigore Antipa, colecţia Opera Omnia, ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2011 (a primit premiul Adamachi în anul 1906);
5. Marea enciclopedie a lumii vii, ed. Aquila, Oradea, 2007 (Informaţii fascinante şi realităţi extraordinare).

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea" Bacău.

Ce citesc sau un alt fel de recomandări IV

Pe aceeași temă: Ce citesc sau un altfel de recomandări I, II, III.

În acest al patrulea articol voi prezenta cărțile și revistele citite în 2021. Bineînțeles citesc și multe articole online, majoritate pot fi găsite pe grupul Știință pentru toți. Mai citesc şi ziarul local Unirea, la care sunt abonat. 

Cărți

Scurtă istorie a dezastrelor naturale: Epidemii, cutremure și dereglări climatice, de Lucian Boia

 De ce este România altfel?, de Lucian Boia

Două secole de mitologie națională, de Lucian Boia

În jurul Marii Uniri de la 1918: naţiuni, frontiere, minorităţi, de Lucian Boia

De la Dacia antică la Marea Unire, de la Marea Unire la România de azi, de Lucian Boia

 În punctul lui rebbe G., de Dan Alexe

 Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase, de Dan Alexe

 Maitreyi, de Mircea Eliade

 Cu Dacia printre daci mergând, de Cătălin Borangic și Marius Marcu

 

 Amintiri și povești mai deocheate - Neagu Djuvara

 

 Nepovestitele iubiri. 7 minibiografii sentimentale, de Tatiana Niculescu

 

 Orizonturi roșii, memoriile unui fost general de securitate, de Ion Mihai Pacepa

1984, de George Orwell

Cum s-a născut poporanul român - Neagu Djuvara, Radu Oltean

Amintiri din pribegie (1948-1990) - Neagu Djuvara

Arta bucătăriei sovietice. O poveste despre mâncare și nostalgic, de Anya von Bremzen

Răspunsuri scurte la marile întrebări, de Stephen Hawking

Geneza. Originea profundă a societății, de Edward O. Wilson

Dincolo de lumea cunoscută. De la marile descoperiri geografice la călătoriile spațiale, de Andrew Rader

Valea Trotușului Jetoane, de Dorel Bălăiță

444 de fragmente memorabile ale lui Neagu Djuvara

Pantere parfumate, de Dan Alexe

Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase, Ediția revăzută și adăugită, de Dan Alexe

Istoria ilustrată a secuilor

Scurtă istorie a creației. Știința și căutarea originii vieții, de Bill Mesler, H. James și Cleaves Il

Dumnezeu. O istorie umană, de Reza Aslan

Autobiografia lui Charles Darwin

Antifragil, de Nassim Nicholas Taleb

Patul lui Procust, aforisme practice & filosofice de Nassim Nicholas Taleb

Minunata lume nouă, de Aldous Huxley

Fake news și dezinformare online: recunoaște și verifică. Manual pentru toți utilizatorii de internet, de Bogdan Oprea

Japonia. Un secol de istorie 1853-1945, de Constantin Bușe, Zorin Zamfir

Poveste celor 47 de ronini, de John Allyn

Cartea dinozaurilor, de John Woodward

Geții lui Burebista și lumea lor, de Radu Oltean

Medicina povestită pe înțelesul tuturor, de dr. Vasi Rădulescu

Reîntoarcerea în minunata lume nouă, de Aldous Huxley

Dan Alexe, Dacopatia și alte rătăciri românești, Ediția revăzută și adăugită

Teutoburg forest AD 9, The destruction of Varus and his legions, de Michael McNally

Mini monografii locale: Făgăraș și Mediaș

Legile fundamentale ale imbecilității umane, de Carlo M. Cipolla

Ierburi Uitate. Noua bucătărie veche, de Mona Petre

Călătorie în jurul omului, de Alexandru N. Stermin

Arheologia iubirii, de la neanderthal la Taj Mahal, de Cătălin Pavel

Bitcoin. Libertate, Finanțe, Viitor

Povestea creierului: În căutarea celui mai complicat obiecte din univers, de Alexandru Babeș

Alba Iulia și Muzeul Unirii în anii comunismului - Dialoguri cu Gheorghe Anghel, de Dragoș Ursu

Extratereștrii. Ce spune știința despre viața în univers, de Jim Al-Khalili

Dragoste nu moare, de Maitreyi Dervi

Animalele care ne fac oameni, Blană, cozi și pene în arheologie, de Cătălin Pavel

Moștenirea lui Stalin în România. Regiunea Autonomă Maghiară 1952-1960, de Stefano Bottoni

Reviste

Historia, Historia Special, Magazin Istoric și Nationat Geographic