Ştiinţă pentru toţi: Imperiul Habsburgic

Se afișează postările cu eticheta Imperiul Habsburgic. Afișați toate postările

miercuri, 17 iunie 2026

Despre câteva monede din aur și argint de pe mapamond foarte valoroase și rare - 17.06.2026 - VIDEO

Sursa: Youtube Utilizator: World Numismatic News

marți, 3 martie 2026

Despre câteva monede de pe mapamond rare și valoroase - 03.03.2026 - VIDEO

Sursa: Youtube Utilizator: World Numismatic News

marți, 2 decembrie 2025

Pahar de sticlă multistratificată din Boemia, de culoare galbenă, mijlocul secolului al XIX-lea, Imperiul Austriac

Exponatul lunii Decembrie

Pahar de sticlă multistratificată din Boemia, de culoare galbenă, mijlocul secolului al XIX-lea, Imperiul Austriac, înălțime 10 cm
MNaB Timișoara, nr. inv. 448, donația familiei prof. dr. Horia Vermeșan din anul 2020.

Donațiile familiei prof. dr. Horia Vermeșan (1945 – 2024) de obiecte din sticlă și mobilier ilustrează gustul burgheziei și nobilimii din Banat în decorația interioarelor în perioada 1850-1940.
Născut într-o familie de colecționari, prof. dr. Horia Vermeșan, medic ortoped și membru al Academiei de Științe Medicale din România, reprezintă a treia generație de colecționari, descendenți ai protopopului Musta din Oravița, cu interes pronunțat pentru mobilier, ceasuri, icoane românești și pictură europeană veche, numărându-se printre cei mai avizați colecționari de artă din Timișoara postbelică. Preocupat de promovarea patrimoniului
mobil și conservarea memoriei unor artiști contemporani, prof. dr. Horia Vermeșan a editat două cataloage de artă dedicate pictorului Virgil Demetrescu Duval (1930 – 2005) și Alfons Vezoc, violonist și pictor (1934 – 2015). Multe piese provin din colecția Annunziata Rosenzweig din cartierul Elisabetin și din proprietatea lui Francisc Nedavnik, un personaj important pe piața de artă din Timișoara
socialistă. Bomboniere, vaze, carafe, boluri din sticlă și scrumiere din diverse ateliere central-europene atestă circulația acestora în fostele teritorii ale monarhiei austro-ungare și gradul înalt de civilizație urbană din Banat. Acest pahar de sticlă din Boemia ilustrează generozitatea familiei prof. dr. Horia Vermeșan, colecționari pasionați de pictura și artele decorative din Europa Centrală, care au făcut numeroase donații Muzeului Național al Banatului. Obiect cu valoare memorială mare, acest pahar este prezentat în expoziția ”Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă”, organizată în mansarda B1 a bastionului Maria Theresia.

Text elaborat de Marius Cornea, muzeograf

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

joi, 10 iulie 2025

Te-ai întrebat vreodată cum au arătat banii de-a lungul timpului?

Plouă... e mohorât... genul de vreme care te îmbie să stai în casă și să-ți numeri banii. Dar te-ai întrebat vreodată cum au arătat banii de-a lungul timpului?

La Muzeul de Istorie Turda, poți descoperi o colecție fascinantă de monede – din perioada romană până în epoca medievală!

Un adevărat drum prin istorie... în pași de aur și argint!

Hai să vezi cum s-a schimbat valoarea lucrurilor de-a lungul secolelor!

Te așteptăm la Muzeu – și ploaia devine brusc o idee bună!

#hailamuzeu #muzeulturda #TEZAUR

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Turda.

miercuri, 2 iulie 2025

Apariție editorială: al doilea volum al seriei Comori Numismatice - CUPRINS

Noua apariție editorială numismatică!

Am bucuria să anunț lansarea celui de-al doilea volum al seriei Comori Numismatice.

Lucrarea realizată în coordonarea colegului nostru Carol Adam Szasz, reprezintă continuarea demersului inițiat în anul 2024 sub denumirea Comorile numismaticii, dedicat valorificării și promovării patrimoniului numismatic prin articole - contribuții ale colecționarilor.
Inițiativa a fost gândită din start pentru a acorda un spațiu de exprimare; o șansă pasionaților care doresc să contribuie la cercetarea și la popularizarea numismaticii în România.
Au răspuns provocării mai mulți pasionați și colecționari, majoritatea membrii ai asociației PRONUMISMATICA. Le mulțumesc și îi felicit pe colegi!
Cartea are la bază numismatica Regatului României și a Imperiului Austro-Ungar, cele două tematici alese fiind cele mai populare în rândul pasionaților și colecționarilor din țară.
Articolele selectate abordeazā tematici interesante mai puțin abordate în limba română, vizând monede, medalii, jetoane, bancnote și notgeld-uri. Lucrarea prezintã, de asemenea, operele și biografia mai multor gravori renumiți, ale căror piese se află in colecții private și muzeale. Studiile publicate au la bază istoria și cultura comună românească, dar și austro-ungară.
Volumul este disponibil prin comanda la colegul Adam Sz, sau comentariu aici la postare, începand de astăzi și are un tiraj de doar 92 de exemplare. Prețul la care poate fi achiziționat este de 50 de lei.

Victor-Florin Demian, Președintele Asociației PRONUMISMATICA
https://www.facebook.com/share/p/1AZrKRB2B9/

Sursa informațiilor Atlasul banilor.

joi, 3 octombrie 2024

Monede din Tezaurul descoperit la Sala Palatului

Monede din Tezaurul descoperit la Sala Palatului

Tezaurul este format din 344 de monede și a fost descoperit și recuperat integral cu ocazia lucrărilor de construcție din Piața Palatului. Structura tezaurului, depus sub pardoseala Bisericii Stejaru, la o adâncime de 0,40 metri, include 315 monede de argint otomane emise în timpul domniei lui Selim III (1790-1807), două monede rusești bătute sub Ecaterina a II-A (1762-1796), două monede austriece de pe vremea Mariei Tereza (1740-1780) și 25 de monede de aur otomane și olandeze.

În cadrul expoziției „Calea Victoriei, incursiune în istoria unei ulițe domnești” puteți vedea, la Palatul Suțu, 10 monede de aur, parte a tezaurului, datând din secolele XVIII-XIX. Acestea provin din Regatul Țărilor de Jos (Ducați) și din Imperiul otoman. Aceste monede s-au conservat într-o stare excelentă, reflectând măiestria monetăriilor vremii.

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

vineri, 29 decembrie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea I

1. Ce face un arheolog de Ziua Națională a României?

Merge pe teren și continuă să caute vestigii arheologice ale comunităților umane vechi, care au locuit actualul teritoriu al județului Neamț.
Astăzi ne-am concentrat pe repertorierea unor tumuli care nu au fost semnalați până acum în lucrările de specialitate. Unii dintre aceștia sunt cu adevărat impresionanți.
Avem un patrimoniu arheologic deosebit, pe care vrem să-l facem cunoscut!
#archaeology #prehistory #tumulus #Neamț #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Descoperirea siturilor arheologice are la bază două activități foarte importante: documentarea prealabilă și activitatea din teren.

Munca de documentare presupune consultarea unor surse istorice variate, iar printre cele mai importante sunt hărțile vechi. Pe aceste hărți, cartografii din sec. XVIII-XIX au consemnat, pornind de la realitățile din teren sau a toponimiei cunoscute la acea vreme, și diferite fortificații sau cetăți care se mai păstrau.
Este interesant că multe dintre fortificațiile preistorice din zona Neamțului apar pe hărțile vechi prin toponimele ,,Cetățuie/Cetățuia", tocmai pentru că șanțurile/valurile care se mai vedeau atunci în teren lăsau impresia unor cetăți.
Iată cum sunt figurate fortificațiile Neamțului pe hărțile vechi!

#archaeology #history #maps #cartography #fortifications #heritage #oldmaps #research

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. Femeile și fetele eneoliticului simțeau nevoia, cu siguranță, să se împodobească, fie din rațiuni estetice, fie, probabil, din considerente religioase.

Chiar dacă despre ținute nu avem informații foarte ample, multe dintre obiectele de podoabă s-au păstrat și ne spun o poveste interesantă.
Mărgele și pandantive din lut, uneori din os, scoică și foarte rar din cupru apar în așezările culturilor Precucuteni și Cucuteni.
În săpăturile pe care le-am realizat în situl cu vestigii Precucuteni de la Topolița (jud. Neamț), am descoperit mai multe mărgele și pandantive de lut, care provin de la posibile coliere purtate de membrii comunității respective.
Finanțarea cercetărilor - Complexul Muzeal Național Neamț.

#archaeology #prehistory #Precucuteni #finery #necklace #heritage #museum

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. 𝗗𝗲𝘀𝘁𝗶𝗻𝘂𝗹 𝘂𝗻𝗲𝗶 𝗰𝗲𝘀̦𝘁𝗶 𝗳𝗮̆𝗿𝗮̆ 𝘁𝗼𝗮𝗿𝘁𝗮̆

Descoperirea unor cești din faianță ne aduce aminte de nuvela scrisă de scriitorul german Heinrich Böll, în care o simplă ceașcă de porțelan căpăta însușiri umane, spunându-și propria poveste.
„Bineînțeles că nici unul dintre cei din casă nu știe că m-am născut exact acum douăzeci și cinci de ani sub un pom de Crăciun și douăzeci și cinci de ani sunt o vârstă surprinzător de înaintată pentru o ceașcă de cafea oarecare. Creaturile din rasa noastră care dormitează în vitrine trăiesc mult mai mult decât noi, ceștile simple.”
Așadar, sunt obiecte materiale cărora le vedem doar suprafața și care au supraviețuit posesorilor devenind păstrătoare ale memoriei lor nerostite. Din această perspectivă, toate amintirile înglobate ni le putem nu doar închipui, așa cum o face Böll cu ceașca sa, dar vor da ocazia ca istoria să meargă mai departe cu valențe imaginative.
Împreună cu alte porțelanuri și vase din faianță, cele două cești se mai înrudesc cu o farfurioară și un mic platou, toate având smalțul de culoarea osului. La prima vedere o culoare neobișnuită care accentuează stilul vechi, dar care ascunde o tehnologie specifică manufacturii unde au fost realizate vasele și care a fost dezvoltată între anii 1820-1835.
Descoperirea arheologică oferă o secvență ciobită, fragmentară, simbolic însemnând „moartea” acestor obiecte aruncate la gunoi, redescoperite arheologic si păstrate apoi într-o cutie. În cele din urmă îndepărtarea ambalajelor din hârtie va duce spre etapa finală a redevenirii și redefinirii acestora.
În concluzie, ceștile despre care am vorbit astăzi, s-au născut acum aproximativ 200 de ani și au fost realizate în cadrul manufacturii hunedorene Batiz, una dintre cele mai vechi înființate în Europa Centrală și care ajunge să fie menționată în documente ca fiind cea mai dezvoltată fabrică de ceramică fină din Transilvania și Ungaria.

Dr. Sorin Cleșiu, Biroul Istorie Veche și Arheologie MMB

#obiectullunii #ceașcădeporțelan #ceramică #arheologie #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

5. Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635.

Acțiunea se petrecea undeva în nordul Republicii Moldova, în zona Edineț și, cel mai probabil, este vorba de un tumul cu o amenajare de pietre.
De altfel, în documentele medievale, sunt consemnați mai mulți tumuli care fuseseră jefuiți în diferite etape istorice, iar toponimele pot fi edificatoare: Movila Săpată, Movila Găunoasă, etc.
Iată textul documentului, publicat în DRH, XXIII:
,,Mărturisit-au Gheorghe Corobca din Căpoteni de o vedzunie ce au săpat într-o movilă, în hotarul Cupciciului, și au săpat cu Ștefan, ginerele lui Brat<c>ic din Parcova și cu Golăe de acolea. Și au mărturisit Gheorghie Corobca că au găsit o piiatră mic(ă) într-acea vedzunie și au scos el sîngur din acea vedzunie și au găsit numai acea piiatră, iar mai multe pietri nu a fost la acea vedzunie. Și au mărsu Gheorghe Corobca la acea movilă, unde au săpat acea vedzunie să vadză acea piatră ce au găsit, când au săpat vedzunie. Și au găsit piiatra și s-au aflat și o piia<tră> mare și douădzeci și șese mai mici, care pietri nu au fost când au săpat Gheorghie Corobca acea vedzunie.
Iar de niște cuvinte ce au grăit Vas(i)lie din Parcova și Erema de acolea că au fost și ei când au săpat Gheorghie Corobca acea vedzunie (și) ei n-au fost la cea săpătură. Și Vas(i)lie au dzîs și Erema că au săpat vedzunie cu un negcag, iar Gheorghie au dzîs că au săpat vedzunie cu un hârleț….”

Poate colegii de la Agenţia Naţională Arheologică ar putea localiza acest tumul braconat.

#archaeology #tumulus #prehistory #MiddleAges #Moldova

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Încă o premieră științifică și arheologică pentru județul Neamț și pentru zona Moldovei.

Pentru prima dată avem datări radiocarbon pentru vestigii medievale, dar și date climatice foarte precise pentru perioada sec. XIV-XV, obținute pe baza unor resturi vegetale prelevate din situl de la Târgu Neamț-La Damian.
Grație unei frumoase colaborări cu o echipă interdisciplinară și cu sprijinul unor laboratoare din Tübingen și Frankfurt am Main (Germania), dar și de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, au fost obținute rezultate foarte relevante și probabil, primele de acest fel pentru zona Moldovei.

Mulțumiri sincere pentru tot sprijinul colegei Geanina Adriana Butiseaca, dar și colegelor Maria Ilie și Iulia Vasiliev.

Articolul publicat poate fi consultat aici și vă recomandăm să-l difuzați celor interesați: https://www.researchgate.net/.../376313204_The_transition...

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. Tezaurul monetar de la Șimleu Silvaniei (sec. XVIII-XIX) sau lungul drum al întoarcerii acasă după 40 de ani de la descoperire

8. Cea mai recentă reprezentare a lui Eros descoperită la Tomis.

The latest representation of Eros discovered at Tomis.

Sursa informațiilor Archaeologia Tomitana.

9. Ce interesant ar fi să știm cine erau cei care confecționau aceste statuete de lut, acum aproape 6500 de ani, și dacă modelarea era un simplu act tehnologic, sau era o acțiune mult mai complexă.

Modelau meșterii olari aceste artefacte, sau de acest lucru se ocupau doar anumite persoane din cadrul comunităților preistorice? Desigur, dacă avem în vedere faptul că statuetele erau modelate din același timp de pastă folosită pentru realizarea vaselor de lut, am fi tentați să credem că olarii le confecționau. Dar dacă ne gândim că aceste obiecte aveau o profundă încărcătură religioasă, trebuie să luăm în calcul și posibilitatea existenței unor persoane specializate în realizarea acestora și care cunoșteau foarte bine un anumit tipar spiritual pe care îl transpuneau foarte bine în statuetele antropomorfe.

#archaeology #prehistory #science #humanrepresentations #anthropomorphism #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

87. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

joi, 14 decembrie 2023

Tezaurul monetar de la Șimleu Silvaniei (sec. XVIII-XIX) sau lungul drum al întoarcerii acasă după 40 de ani de la descoperire

În seara zilei de 12 februarie 2020 împreună cu colegul meu Szabo Attila mă aflam la București, într-un stagiu de cercetare a ceramicii produse de centrul de olari din Zalău, deținută de Muzeul Național al Țăranului Român și Muzeul de Artă Populară ”Dr. Nicolae Minovici”. Mergând pe jos spre Gara de Nord, pașii ne-au purtat pe lângă o consignație de artă. Cu toate că era trecut de ora șase seara, magazinul era deschis. Am intrat, am căutat din priviri ceramică populară, schimbând două vorbe cu proprietarul, iar la ieșire, într-o doară, am întrebat și de numismatică.

Imediat, proprietarul mi-a înmânat două clasorașe cu monede. Spre surprinderea mea, într-unul dintre ele am găsit, pe o bucată de hârtie, o însemnare care m-a lăsat fără cuvinte: ”Lot 30 x 20 kreuzer. 1763/ … 1840. Minitezaur găsit la moara de apă din Șimleu Silvaniei la data de 19.08.1979 într-o pungă din piele, după uscarea fântânii. Intrat în posesia lui Buzdugan în 1980”.

Așadar, era vorba despre un tezaur monetar descoperit la Șimleu Silvaniei, județul Sălaj, în data de 19 august 1979, probabil odată cu igienizarea fântânii din curtea morii de apă, situate pe malul stâng al râului Crasna. Așa cum se observă în textul original, tezaurul se afla inițial într-o pungă din piele, dar care din păcate nu s-a mai păstrat de către descoperitor. În anul 1980 monedele au intrat în posesia lui George Buzdugan (1902-1980), cunoscut colecționar de monede și medalii, secretar general al Societății Numismatice Române în perioada 1953-1980, printre altele coautor la volumul Monede și bancnote românești (1977). Alte detalii în legătură cu descoperirea lipsesc.

Proprietarul magazinului ne-a spus că are tezaurul primit în regim de consignație de la moștenitorii lui George Buzdugan, decedat în anul 1980, la scurt timp după ce a intrat în posesia descoperirii. A doua zi de dimineață au fost făcute demersurile necesare, iar tezaurul s-a întors acasă, în Sălaj, întrând în patrimoniul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău după mai bine de 40 de ani de la descoperire.

Tezaurul de la Șimleu Silvaniei, format din 30 de monede, în exclusivitate piese din argint de 20 de creițari sau 1/3 gulden, acoperă o perioadă de emisiuni monetare de aproape 80 de ani, din 1763 până în 1840. Chiar dacă nu sunt piese cu valoare mare în epocă (6,68 grame), așa cum sunt guldenii și talerii, monedele de 20 de creițari sunt tezaurizate datorită faptului că sunt emise la deplina lor valoare (adică au în compoziție cantitatea de argint corespunzătoare nominalului indicat pe revers).

Tezaurul monetar de la Șimleu Silvaniei (sec. XVIII-XIX) – avers

Tezaurul monetar de la Șimleu Silvaniei (sec. XVIII-XIX) – revers

Seria de monede cu valoarea de 20 de creițari, emise în sistemul Convenției încheiate în septembrie 1753 între Austria și Bavaria, la care vor adera în anul 1754 și zona franconă a Germaniei, orașul liber Nürnberg, ducatul Württemberg, iar până în anul 1763 și statele germane din sudul și restul teritoriului german, electorii de Saxa și principii saxoni, a continuat fără întrerupere și după 1840 (anul ultimei emisiuni din tezaurul de la Șimleu Silvaniei), până în anul de grație 1848 .

Monedele din tezaurul de la Șimleu Silvaniei au fost emise în Imperiul Habsburgic (Austria Inferioară, Ungaria, Transilvania, Boemia) și orașul liber Nürnberg, în șase monetării: Viena, Kremnica, Baia Mare, Praga, Alba Iulia și Nürnberg. Faptul că o piesă emisă la Nürnberg a circulat până în teritoriile cele mai îndepărtate ale Imperiului, nu trebuie să surprindă pe nimeni, deoarece piesa este emisă după același sistem în care au fost emise și monedele austriece contemporane.

Tezaurele cu monede de 20 de creițari descoperite până acum sunt foarte puține comparativ cu cantitatea mare de monedă de acest tip aflată în circulație în secolele XVIII-XIX în Transilvania, dar și în Principatele Române.

Prin Regulamentul Organic s-a stabilit ca ducatul olandez din aur și sfanțul austriac din argint sau sfanțigul (în germană zwanziger, adică moneda de 20 de creițari), să reprezinte etaloane monetare în Țara Românească și Moldova, acestea fiind singurele monede primite la plata impozitelor de către visteria statului.

Imagine de ansamblu a tezaurului de la Șimleu Silvaniei (sec. XVIII-XIX)

Valoare totală a acestui tezaur era relativ modestă în epocă: 600 de creițari (echivalentul a 10 guldeni sau cinci taleri). Un sfanț (20 creițari) era echivalentul a 2,10 lei. În București, spre exemplu, în anul 1841 un porc se vindea cu 63 de lei, așadar cu suma de 600 de creițari se putea cumpăra un porc sau trei care de lemne, ori se putea plătit salariul unui băiat de prăvălie pe șase luni de zile.

Tezaurul de la Șimleu Silvaniei prezintă analogii în ceea ce privește compoziția și datarea, cu tezaurele din Transilvania descoperite la Cluj-Napoca (piese emise între anii 1763-1846), Bărboși (piese emise între anii 1763-1848), Rîciu (cu piese emise între anii 1765-1856) și tezaurul descoperit în Moldova la Somușca (cu piese emise între anii 1764-1847). Pot fi amintite, de asemenea, tezaurele monetare ce conțin pe lângă alte nominale mai vechi și piese de 20 de creițari, precum cel de la Geoagiu (cu piese emise între anii 1661-1789), Câmpeni (cu piese emise între anii 1661-1795) și Cotu (cu piese emise între anii 1764-1818), însă, așa cum se observă, cu terminus post quem sfârșitul secolului al XVIII-lea sau primele două decenii ale secolului al XIX-lea.

Ultima emisiune monetară prezentă în tezaurul de la Șimleu Silvaniei datează din anul 1840. Piesa prezintă evidente urme de uzură (circulație), ceea ce ar putea sugera probabilitatea ca tezaurul să fi fost pus la adăpost în contextul tulburărilor create de evenimentele de la 1848. Însă, la fel de bine ar putea exista și alte motive care au dus la ascunderea și, apoi, nerecuperarea în epocă a tezaurului.

Dr. Emanoil Pripon, cercetător științific II, numismatică și restaurare

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.

duminică, 18 decembrie 2022

Un nou tezaur monetar descoperit în județul Olt - 18.12.2022 - VIDEO

Sursa imaginii: Paul Durcă

Sursa: Youtube Utilizator: Olttv Slatina

Informații suplimentare:

1. Muzeul Județean Olt a organizat vineri, 16 decembrie 2022, cu începere de la ora 11, o conferință de presă dedicată descoperirii unui nou tezaur monetar în județul Olt.

2. Descoperire de valoare, în judeţul Olt. Un fost polițist a găsit o adevărată comoară antică în pădure

3. Tezaur din timpul lui Mihai Viteazul, găsit în Olt. „A fost îngropat pe fondul luptelor pentru tronul Țării Românești”

4. A fost descoperit un important tezaur din timpul lui Mihai Viteazu. Provine din timpul luptelor interne pentru tronul Țării Românești

5. Un fost polițist a găsit zeci de monede din aur și argint. Nu este prima comoară descoperită de el

duminică, 27 noiembrie 2022

Lansare de carte: Circulația monetară în Bucovina I. Monede (1775-1945), de Marian Bolum

Lansare de carte: Circulația monetară în Bucovina I. Monede (1775-1945), de Marian Bolum

De la cei care sunt departe am sa primesc, cu bucurie, gândurile lor bune. Cei care sunt prin zona sunt așteptați cu drag!

Sursa informațiilor Marian Bolum-Barlad.

Informații suplimentare aici.

joi, 28 iulie 2022

Colecția numismatică a lui Ignatius de Batthyán (1741-1798)

Tot din colecția inițială a Episcopului, astăzi vă prezentăm colecția de monede. Acoperind perioada greacă elenistică, romană republicană, imperială, evul mediu timpuriu, apoi perioada modernă, și zone exotice, precum orientul mijlociu, colecția numismatică a Bibliotecii este extrem de valoroasă, cu peste 2000 de exemplare. În secolul XVIII, colecțiile de monede erau considerate obligatorii printre biblioteci, căci monedele erau considerate documente scrise. Iluminismul este perioada în care numismatica își consolidează fundamentele științifice. Părinții fondatori ai numismaticii greco-romane, de pildă, sunt toți contemporani cu Ignatius de Batthyán (1741-1798), dintre ei, Domenico Sestini (1750–1832) și Joseph Hilarius Eckhel (1737–1798). Ca reper, colecția numismatică, spre exemplu, din British Museum a luat naștere tot în secolul al XVIII-lea.

Sursa informațiilor Biblioteca Batthyaneum.

joi, 21 iulie 2022

Tezaurul de la Sala Palatului

Tezaurul de la Sala Palatului
Depozitul format din 344 de monede a fost descoperit și recuperat integral cu ocazia lucrărilor de construcție din Piața Palatului, în anul 1959, și face parte din colecția Numismatică a Muzeului Municipiului București.
Referitor la structura tezaurului nostru, depus sub pardoseala bisericii Stejaru, la adâncimea de -0,40 m, acesta este format din 315 monede de argint otomane de la Selim III, 2 monede rusești bătute de Ecaterina a II-a, 2 monede austrice de la Maria Tereza și 25 monede din aur otomane și olandeze.
Toate monedele din argint fac parte din familia talerilor. Starea generală de conservare a lotului este relativ bună, o însemnată parte a monedelor otomane fiind perforate, indicând prezența lor la un moment dat într-o salbă.
Data de ascundere o plasăm în mod evident în timpul războiului ruso-turc dintre anii 1806-1812.

Sursa informațiilor Muzeul George Severeanu.

Ştiinţă pentru toţi

miercuri, 17 iunie 2026

Despre câteva monede din aur și argint de pe mapamond foarte valoroase și rare - 17.06.2026 - VIDEO

marți, 3 martie 2026

Despre câteva monede de pe mapamond rare și valoroase - 03.03.2026 - VIDEO

marți, 2 decembrie 2025

Pahar de sticlă multistratificată din Boemia, de culoare galbenă, mijlocul secolului al XIX-lea, Imperiul Austriac

joi, 10 iulie 2025

Te-ai întrebat vreodată cum au arătat banii de-a lungul timpului?

miercuri, 2 iulie 2025

Apariție editorială: al doilea volum al seriei Comori Numismatice - CUPRINS

joi, 3 octombrie 2024

Monede din Tezaurul descoperit la Sala Palatului

vineri, 29 decembrie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea I

joi, 14 decembrie 2023

Tezaurul monetar de la Șimleu Silvaniei (sec. XVIII-XIX) sau lungul drum al întoarcerii acasă după 40 de ani de la descoperire

duminică, 18 decembrie 2022

Un nou tezaur monetar descoperit în județul Olt - 18.12.2022 - VIDEO

duminică, 27 noiembrie 2022

Lansare de carte: Circulația monetară în Bucovina I. Monede (1775-1945), de Marian Bolum

joi, 28 iulie 2022

Colecția numismatică a lui Ignatius de Batthyán (1741-1798)

joi, 21 iulie 2022

Tezaurul de la Sala Palatului

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete