Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO

sâmbătă, 3 iunie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea IV

1. Situl arheologic de la fosta tipografie, unde se va construi un hotel! Situl arheologic Apulum. Așezare civilă a castrului legiunea a XIII-a Germina ( sec.II - IV p.Chr)

Sursa informațiilor Cosmin Szekely.

2. În urmă cu 160 de ani, în anul 1863, Torma Károly, un împătimit al antichităților dacice și romane, dădea de știre despre o frumoasă colecție de antichități romane, aflată în posesia lui Andrássy László din Gârceiu (județul Sălaj).

Localitatea se află în apropierea așezării antice de la Porolissum. Printre artefactele menționate se aflau și în jur de 60 de geme din pietre semiprețioase provenite de la Porolissum. Azi, toată colecția este pierdută. Torma decide să ilustreze sub forma unor desene două dintre geme pe care el le considera mai interesante.
Una dintre gemele de inel desenate de Torma redă o figură umană așezată, privind spre dreapta. Ține în mâna dreaptă un bici iar în stânga obiectul nu pare să poată fi identificat. Sub figură, desenul redă un șarpe mușcându-și coada și trei semne încercuite în interior.
Gema îl prezintă pe zeul Horus/Harpocrate. Acest zeu, conform celui mai cunoscut mit al Egiptului antic, era fiul zeiței Isis și a zeului Osiris (mai târziu metamorfozat în Sarapis). El e redat sub forma unui copil nud, așezat pe o floare de lotus, ținând în mâini biciul și un sceptru lung, însemne ale regalității, ale puterii faraonice, căci faraonul era transpunerea lui Horus pe Pământ.
Șarpele ce-și mușcă coada, poziționat sub Harpocrate e ouroboros, acel șarpe mitologic ce încercuia cu puterea sa o ,,voce magică” și care era scrisă în interior. Din păcate, în afară de faptul că avem de-a face cu trei semne identice, nu poate fi spus nimic altceva. Așadar, ne aflăm în fața unei geme magice, una dintre cele peste cinci mii descoperite peste tot în Imperiul Roman (inclusiv în Egipt). Și totuși, ce căuta un zeul al Egiptului tocmai în cealaltă parte a lumii romane, fix la Porolissum ?
În lumea romană existau ,,magicieni trubaduri” care purtau cu ei ,,cărți magice”, cu probleme cotidiene și soluțiile aferente. Mediul prielnic a păstrat în nisipul Egiptului până azi o astfel de ,,bibliotecă magică” provenind din Theba, cât și sute de alte fragmente din alte ,,biblioteci magice”.
Instrucțiunile de pe un astfel de papirus ,,magic” ne informează că pentru a iniția farmece de dragoste asupra unei persoane trebuie folosite într-un ritual ulei și ramuri de măsline pisate, puse împreună într-un bol. Apoi trebuia rostită de 7 ori o vrajă de pe un acoperiș, sub clar de Lună. Textul continuă apoi cu următoarele : ,,... și când faci acest ritual să porți pe mână un inel din fier cu Harpocrate stând pe floarea de lotus și să fie gravat numele său : Abrasax.”
Pe gema de la Porolissum nu apare numele acesta (Abrasax) ci un alt ,,nume magic” înăuntrul acelui șarpe sub figura zeului. În alte zone apar geme cu Harpocrate cu alte nume gravate: Sabaoth, Iao, Kratouath, etc. Astfel, știm că aceste biblioteci magice aveau același trunchi comun peste tot în lumea romană, dar cu mici variațiuni. În cazul de la Porolissum, instrucțiunile magice pentru aceste farmece de dragoste cereau ca pe acel inel să fie redat Harpocrate pe floarea de lotus iar sub el să fie redat un cuvânt (sau caractere magice) încercuite într-un ouroboros.
Foto credit: desen după K. Torma (Torma, K., Adalékok észak-nyugati Dacia föld-és helyiratához, Pest, 1863, pl. III/8). Fotografie: Analogie pentru gema de la Porolissum, descoperită probabil în Egipt (CBd–2361. The Campbell Bonner Magical Gems Database (2010-), developed at the Museum of Fine Arts, Budapest,
editor-in-chief: Á. M. Nagy. classics.mfab.hu/talismans/cbd/2361).

Sursa informațiilor Dan Deac.

3. ALTIP 23 - Înregistrarea materialului de construcție roman.

ALTIP este o cercetare arheologică preventivă în partea de SE a sitului Apulum, în așezarea civilă a castrului legiunii a XIII-a Gemina. Cercetarea se desfășoară pe o suprafață de cca 3000 mp, pe locul unde anterior a funcționat tipografia Altip din Alba Iulia.

Ceramic Building Material Recording in ancient Apulum.

#APULUM #ALTIP_archaeological_site #Archaeology

Sursa informațiilor Andrei Iosif.

4. ȘANTIERUL ARHEOLOGIC NEGRILEȘTI - campania 2023

Pentru al treilea an consecutiv Primăria Municipiului Tecuci finanțează cercetarea științifică.
Muzeul de Istorie "Teodor Cincu" Tecuci în parteneriat cu Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" Galați desfășoară în această perioadă o nouă cercetare arheologică în situl Negrilești. Campania este coordonată de arheologii Costel Ilie și dr. Paul Ciobotaru.
Semnalat în anul 1981, de către arheologul tecucean Mircea Nicu, în urma unei săpături de salvare a fost constatată existența unei locuiri civile din perioada neoliticului timpuriu (cultura Starčevo-Criş), bronzul târziu (cultura Noua), perioada post romană (cultura Sântana de Mureş-Cerneahov), evul mediu timpuriu (cultura Dridu) şi secolul al XIX-lea.
Situl arheologic Negrileşti este inclus în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, la poziţia 57, cod Gl-I-s-B-02988, are o suprafaţă de aproximativ 10.000 mp şi se află situat în curtea şcolii gimnaziale din sat.
Muzeul de Istorie "Teodor Cincu" Tecuci
#muzeulteodorcincu
#arheologietecuci

Sursa informațiilor Muzeul Teodor Cincu.

5. Noi cercetări arheologice de teren în sudul județului Maramureș

Dealul Țicăului (380 m), în stânga Someșul și Dealul Prisaca

Panoramă cu Dealurile Țicăului in prim-plan și Dealul Prisaca (625 m) în plan secund

Pe vârful Dealului Țicăului (380 m), borna topo cu nr. I -175

Urme de gropi (extragere var sau posibile avene)

Vârful dealului Țicăului (380 m)

Vedere înspre jud. Sălaj, la intrarea Someșului în defileu

Vedere înspre Țicău și Ulmeni

Începând cu anul 2014 Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, instituție publică de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Maramureș, a iniţiat un proiect de cercetare care are ca scop investigarea, prin cercetări de suprafaţă şi sondaje, a zonei ce formează azi limita sudică a judeţului Maramureş (începând de la graniţa cu judeţul Bistriţa-Năsăud, spre est, până la limita cu judeţul Satu Mare, spre vest).
În prima parte a cercetării (anii 2014-2019) a fost vizată zona sud-estică a judeţului Maramureş, respectiv dealul ce desparte Depresiunea Lăpuşului de bazinul hidrografic al Someşului, zonă cunoscută geografic ca şi Culmea Brezei. S-a reuşit cercetarea zonei din jurul Vârfului Breaza până la Dealul Curmătura (unde se află şoseaua ce leagă localităţile Târgu Lăpuş şi Căşeiu), spre Dealurile Vimei – Baba și Cheile Babei. În anii 2020-2021 cercetarea de suprafață a ajuns în zona Dealului Mesteacăn (la est și vest de drumul european E58) până în zona Dealului Cornu Pleșii și Prisnelul. În acest ultim punct, la granița cu județul Sălaj au fost descoperite câteva fragmente ceramice aparținând epocii bronzului, reprezentând o dovadă a locuirii acestei zone în urmă cu 3000 de ani. Cercetările din anul 2022 au pornit din această zonă (șaua de legătură Cornu Pleșii-Prisnel) înspre vest, într-o primă etapă până în zona dealurilor de la sud de satul Fericea, până la valea Fericii/Cheudului. În a doua etapă au fost investigate dealurile înalte situate între valea Fericii/Cheudului și Culoarul Țicăului (râul Someș).
În acest an, cercetările de teren privind identificarea unor posibile situri arheologice în zona sudică a județului Maramureș au continuat în zona aflată la vest de râul Someș, la granița județului Maramureș cu județul Sălaj. Astfel au fost cercetate Dealurile Țicăului, cu altitudini de până la 380 m, până spre limita dintre localitățile Țicău și Arduzel. Cercetările din acest an nu au dus la identificarea unor urme de locuire în aceste zone înalte. Semne de întrebare ridică mai multe gropi găsite pe unul dintre vârfurile împădurite ale Dealurilor Țicăului, acestea fiind posibil să fie rezultatul unor acțiuni naturale – avene, fie rezultatul unor acțiuni antropice – extragerea de var.

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

59. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

sâmbătă, 3 iunie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea IV

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete