1. Cercetări arheologice din anul 2021 în situl eneolitic de la Sultana
În perioada iulie-august se desfășoară pe situl de la Sultana - Malu Roșu (com. Mănăstirea, jud. Călărași) o nouă campanie de cercetări arheologice, la care Muzeul Municipiului București participă în calitate de partener alături de instituții de profil din România (Universitatea din București, Civilizației Gumelnița din Oltenița și Muzeul Dunării de Jos din Călărași) și, începând din acest an, din Germania (Universitatea din Kiel). Situl arheologic de la Sultana este unul complex, vizând trei puncte de interes: așezarea de tip tell (cultura Gumelnița), așezarea plană (cultura Boian) și necropola comună aflată între acestea. Necropola a fost folosită pe rând de două comunități eneolitice, Boian și Gumelnița, înrudite genetic însă diferite din perspectivă cronologică, dar și a modului în care produceau și decorau obiecte cotidiene, elemente specifice cu impact vizual puternic, precum ceramica și podoabele. Pentru acest an, proiectul nostru inter-instituțional și-a propus cercetarea totală a suprafeței din perimetrul necropolei în care a fost investigată în anii trecuți o structură incendiată datată la jumătatea mileniului al V-lea a.Chr., ale cărei resturi prăbușite și arse acopereau peste 150 de metri pătrați. Stadiul cercetărilor a ajuns aproape de final, fiind identificate ultimele gropi ale stâlpilor de susținere și traseul șanțurilor de fundație pentru pereții interiori și perimetrali. Planimetria acestei structuri vechi de cca. 6500 de ani este spectaculoasă și indică cunoștințe inginerești avansate în domeniul construcțiilor, relevate pentru prima dată în această zonă a Europei la nivelul cronologic indicat. În sectorul așezării gumelnițene de tip tell a fost deschisă o mică suprafață pentru verificarea stratigrafiei și prelevarea de probe din zona valului și palisadei care înconjurau satul eneolitic în perioada timpurie. Au fost identificate structuri complexe, formate din șanț și gropi pentru fixarea stâlpilor, adaos de pământ și nivelare, precum și nivelul de abandon al palisadei suprapus de structuri de locuire și zone menajere ulterioare. În așezărea plană Boian-Vidra (cca. 4900-4600 a.Chr.) au fost identificate până acum mai multe gropi cu resturi menajere, conținând materiale arheologice diverse (ceramică, oase, silex, chirpici ars, cărbune, etc.), dar și structuri ulterioare, printre care morminte de inhumație gumelnițene sau din Evul Mediu, gropi getice sau din perioada migrațiilor, care arată o locuire intensă a zonei din neolitic până în contemporaneitate. O cercetare arheologică modernă reprezintă suma expertizei unei serii mai largi de specialiști și metode de analiză. Pe lângă săpătura propriu-zisă, investigarea trecutului de la Sultana se realizează utilizând diverse metode de recoltare a probelor care în urma analizelor de laborator generează date utile în reconstituirea locuirii antropice, alimentației, surselor de materie primă, mediului, reliefului, vegetației, faunei sau a climei. De exemplu, anul acesta au fost prelevate probe sedimentologice din baza Lacului Mostiștea, utilizând echipament special adus de echipa Universității din Kiel, cu ajutorul cărora va fi indicat nivelul lacului în perioada eneolitică dar și evoluția acestuia de-a lungul timpului. Cu acestă ocazie s-a constatat și că adâncimea maximă actuală a lacului este de 3,8 m, mult mai mică decât se credea în rândul localnicilor. Vă invităm să descoperiți mai multe despre ce se întâmplă la Sultana în acest an din imaginile alăturate. De asemenea, dacă doriți să vizitați șantierul, echipa de acolo primește cu drag pe orice curios dornic să înțeleagă trecutul străvechi al acestor meleaguri.
Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.
2. Săpătura de la Cornești sub lupă
În campania anului 2021 a cercetărilor de la Cornești Iarcuri, din cadrul proiectului încheiat între Muzeul Național al Banatului, Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău și al Muzeului de Pre și Proto-istorie din Berlin se cercetează o structură care are o lungime de 14 m și o lățime de 12 m. Structura se află în incinta I, incintă care are un diametru de 1 km și este amplasată în proximitatea porții de est a fortificației.
S-a plecat de la ipoteza conform magnetometriei că ar putea fi o structură similară cu cea cercetată în anul 2013, însă mult mai mare, aproape dublă ca și dimensiune. S-a dovedit de fapt a fi o groapă de formă rectangulară în care în prezent se îndepărtează un nivel negru de umplere pentru a ajunge pe unul care este format din cenușă. În stratul negru care compune partea superioară a complexului au fost găsite amestecate fragmente ceramice de o perioadă de aproximativ 600 de ani, începând din bronzul mijlociu până la începutul epocii fierului.
La cercetări participă și studenți ai Universității de Vest din Timișoara care au învățat modul în care se sapă un complex arheologic, spălarea și sortarea ceramicii, flotarea - metodă prin care se recuperează artefacte mici și rămășite de plante din probele de sol, dar să lucreze și cu GPS-ul diferențial. De asemenea la săpătura arheologică de anul acesta de la Cornești – Iarcuri sub îndrumarea dr. Ioan Bejinariu, dr. Bernhard Heeb și a lui Andrei Bălărie – șef secție Arheologie participă și colegii noștri Delia Apostu și Mariana Păun - restauratori, Rareș Muntean – muzeograf, Andreea Stan-David și Adrian Grad – voluntar din Frankfurt.
#mnab #muzeulnationalalbanatului #cornestiiarcuri
Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.
3. Cercetări sistematice în situl arheologic de la Negrilești
Cercetările arheologice reluate după 3 ani de muzeului tecucean Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci în colaborare cu Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați a reluat anul acesta cercetările sistematice în situl arheologic de la Negrilești.
Situl a fost semnalat în anul 1981. În urma efectuării unei săpături de salvare a fost constatată existenţa unui cuptor de producere a ceramicii, distrus, precum şi a numeroase fragmente ceramice aparţinând culturilor Starčevo-Criş, Noua, Sântana de Mureş-Cerneahov, Dridu şi din secolul al XIX-lea, acestea fiind răspândite pe o suprafaţă de aproximativ 10.000 mp. Situl arheologic Negrileşti este inclus în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, la poziţia 57, cod Gl-I-s-B-02988 şi se află situat în curtea şcolii gimnaziale din sat.
Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci a realizat, în cei 14 ani de când se desfășoară cercetări arheologice preventive în sit, un număr de 15 unități de săpătură (secțiuni și casete de dimensiuni variabile) din care au rezultate un număr foarte mare de fragmente ceramice, vase întregibile, unelte și arme din os și piatră, importante pentru studiul comunităților umane care au trăit în această zonă în perioada mileniului VI a. Chr. – sec. XIX.Patrimoniul muzeului tecucean, în urma cercetărilor arheologice efectuate în acest sit, s-a îmbogățit cu un număr de 157 piese (vase ceramice, unelte, arme din piatră și os etc.).Mulțumim partenerilor noștri - Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galați pentru colaborare, cât și Primăriei și Consiliului Local Tecuci pentru suportul financiar acordat în vederea inițierii cercetărilor în anul 2021.
Sursa informațiilor Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci.
4. Șantierul arheologic de la Zăuan august 2021
Sursa: Youtube Utilizator: Muzeul Zalau
Dr. Sanda Băcueț-Crișan, arheolog la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, ne prezintă, într-o etapă intermediară, stadiul lucrărilor de descărcare arheologică de pe șantierul de la Zăuan, județul Sălaj.
5. Cercetări arheologice reluate după trei ani de Muzeul tecucean
6. Ziua Porților Deschise pe șantierul arheologic Geangoești
Vineri, 20 august 2021, între orele 10:00 - 20:00, Consiliul Județean Dâmbovița și Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște propun iubitorilor de istorie o experiență inedită, și anume vizitarea unui sat preistoric. Din anul 2015, an de an, în localitatea Geangoești, sunt întreprinse cercetări într-o așezare din perioada eneolitică, veche de aproximativ 6.000 ani.
Campania anului 2021 a avut drept obiectiv cercetarea locuințelor incendiate din nivelurile superioare din punctul menționat și a celorlalte areale de activitate aflate în spațiul limitat al așezării. Cu această ocazie, au fost identificate trei locuințe incendiate, aflate în diverse stadii de integritate, afectate de gropi moderne sau de braconări preistorice; de asemenea, a fost identificată sursa incendiului și, în plus, cercetată o suprafață de aproximativ 60 mp, ce era folosită drept zonă menajeră.
Echipa, coordonată de arheologi ai Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, dr. Ana Ilie, dr. Ovidiu Cîrstina și Horia Ghiță, vă așteaptă pe șantier pentru a vă prezenta rezultatele proiectului de cercetare arheologică din jurul sitului Geangoești - Hulă, dar și cele mai reprezentative descoperiri oferite de acest sit până în prezent. Cu această ocazie, pentru prima dată vor putea fi văzute obiecte care au trecut prin mâinile echipei de restauratori ai instituției.
Sursa informațiilor Ghiță Horia.
7. Zeci de schelete umane descoperite într-un sat din județ
Sursa: Youtube Utilizator: Realitatea Oltului
Descoperire incredibilă în ultimele zile într-un sat din județ. Zeci de schelete umane au fost descoperite pe un teren proprietate privată. Acestea au fost scoase la iveală în urma unor cercetări arheologice preventive pentru emiterea certificatului de descărcare arheologică. Specialiștii susțin că în zonă au existat mai multe cimitire, din perioade diferite. Osemintele ridicate de specialiștii Muzeului Județean Olt vor fi trimise la București pentru exertizare.
8. O NOUĂ CLĂDIRE MEDIEVALĂ PE HARTA CURȚII DOMNEȘTI DIN TÂRGOVIȘTE
După o întrerupere de 26 de ani, în anul 2012 s-au reluat cercetările arheologice sistematice de la Curtea Domnească din Târgoviște. Proiectul științific este susținut financiar de către Consiliul Județean Dâmbovița iar suportul profesional a fost asigurat de către arheologii Complexului Național Muzeal” Curtea Domnească” Târgoviște. În cele opt campanii derulate până în momentul de față, s-au realizat cercetări la Biserica Paraclis, Biserica Sf. Vineri, Casa Bălașa, zona zidurilor de incintă și curtea parohială a Bis. Sf. Vineri, lucrările fiind coordonate de către arheologii Petru Virgil Diaconescu (2014-2015), Gheorghe Olteanu (2016-2018) și Florin Gabriel Petrică (2020 - 2021). Din anul 2016, instituția muzeală târgovișteană are o colaborare strânsă cu Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” București. În anii 2020-2021, în interiorul Ansamblului Curtea Domnească, au fost realizate cercetări geofizice de către firma SC Geomathics One SRL din Bucuresti, cu suportul Asociației Culturale “Patrimoniu pentru viitor”. Rezultatele obținute, ce au relevat posibilitatea existenței unor complexe arheologice necunoscute până azi, au determinat o nouă abordare a cercetărilor, prin delimitatarea suprafețelor ce urmau a fi abordate. Pentru început, în campaniile anilor 2020-2021 au fost trasate câteva unități de cercetare în zona aflată imediat la vest de Biserica Sfânta Vineri, iar rezultatele, după cum veți vedea, sunt foarte importante și spectaculoase deopotrivă. Pe lângă obiectele descoperite, se remarcă rămășițele unei clădiri zidite din piatră și cărămidă, construcție necunoscută până în momentul de față, ale cărei urme au fost reperate inițial în timpul campaniei anului 2020. Aceasta se află în plină cercetare, putându-se opina, preliminar, că respectiva construcție, având o morfologie ce-i imprimă caractere estetice impozante și ale cărei dimensiuni exacte nu pot fi apreciate decât în urma continuării lucrărilor, a fost construită în sec. al XV-lea încheindu-și existența la sfârșitul sec. al XVI-lea. După apareiajul zidurilor și a varietății artefactelor descoperite, se poate vorbi de o clădire cu o estetică deosebită, ce era acoperită cu țiglă glazurată, de diverse culori, interioarele fiind decorate cu ceramică smălțuită și sobe cu cahle. Indicii, deloc de neglijat, conduc spre ipoteza că locuința are beci. Deși suntem în plină campanie de cercetare, iar observațiile sunt evident preliminare, simpla descoperire și aducere la cunoștința publicului a acestei clădiri ne bucură și ne onorează în mod deosebit. Noile descoperiri arheologice de vârstă medievală, care în ultimii ani au îmbogățit substanțial colecțiile Complexului Național Muzeal” Curtea Domnească” Târgoviște, atât prin piese foarte rare cât și unicat, sunt o dovadă a faptului că fosta reședință domnească este și azi o capitală de care putem fi mândri. O capitală a descoperirilor arheologice!
Sursa informațiilor Arheologie medievală în Târgoviște.
9. Cercetări arheologice la Șimleu Silvaniei pe dealul Cetate-Varhegy
Măgura Șimleului. Cercul roșu reprezintă vărful dealului Cetate/Varhegy (foto Răzvan Petrovan)
În perioada 23 august-3 septembrie Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău va relua, cu cea de-a 11-a campanile, cercetările arheologice la Șimleu Silvaniei pe dealul Cetate-Varhegy, în cadrul programului Cetățile necunoscute ale Sălajului și Sacru și profane la dacii din nord-vestul României. Fondurile nu sunt suficiente, dar cu participanții, studenți de la Universitatea de Vest din Timișoara, de la Universitatea din București și cu voluntari, vom încerca să completăm imadinea organizării interne a fortificației medievale și să surprindem elemente păstrate ale locuirii dacice de pe platoul superior. Situl este unul excepțional ce domină orașul dinspre nord cu o diferență de nivel de 170m față de acesta și culoarul râului Crasna. Șondaje și intervenții amatoricești s-au făcut de-alungul timpului, iar cercetările sistematice au debutat abia în anul 1992 și s-au derulat până în anul 2014 cu intermitențe. Locuirea pe deal începe în bronzul mijlociu, dar cea mai intensă se constată în epoca dacică (sec 1 î.Chr.-1 p.Chr.). În această perioadă sunt amenajate succesiv trei fortificații din lemn și pământ care barau calea de acces pe șaua de legătură sau înconjurau concentric mamelonul superior al dealului. În cercetările arheologice au fost descoperite locuințe, șoproane, cuptoare menajere, vetre de foc, gropi de provizii și rituale. A fost cercetat și un atelier metalurgic în care se realizau și replici fidele ale monedei romane ale vremii. Inventarul arheologic dacic descoperit este extrem de bogat: veselă dacică, instrumente și ustensile din fier, bronz, lut, piatră, os, accesorii vestimentare și podoabe din fier, bronz și argint, arme și elemente de echipament militar din fier și bronz, monede dacice, celtice, grecești și romane izolate din bronz și argint și două tezaure de monede romane din argint. Fortificația, care era de altfel reședința aristocratică ce stăpânea și proteja așezarea civilă de la baza dealului, a fost cucerită și distrusă la războaiele daco-romane de la debutul sec. 2 p.Chr. Abia în sec. 11 pe deal este amenajată o altă fortificație, medievală de astă dată, cu mai multe faze din lemn și cu două faze din piatră începând cu sec. 13. Cetatea din piatră, ridicată din inițiativă nobiliară, avea o incintă cu zid gros de 2,6m, cu diametre de 30x40m prevăzută spre NV cu un donjon (turn) cu plan aprox. pătrat (8x8m la exterior și 5x5m la interior) păstrat pe max. 5 m elevație. În interiorul reședinței nobiliare a fost amenajată și o fântână adâncă din piatră cu diametrul de 3m și mai multe locuințe cu pardoseala realizată din mortar. Inventarul fortificației medievale, care a funcționat până în sec. 15, este ceramic, dar mai ales metalic: unelte și ustensile din fier, arme (cuțite, vârfuri de săgeți) și elemente de harnașament și echipament militar (fragmente de armuri, zale, pinteni, zăbale), piese de vestimentație (aplici, inele), materiale de construcție (cuie, scoabe), monede ale regilor arpadieni sau din alte centre de emisiuni. Bineînțeles că ne-am confruntat și cu legenda tunelului care leagă cetatea de castelul din centrul orașului, dar e greu să convingi deși aduci toate argumentele logice și raționale. Din colectivul care a participat la cercetările arheologice au făcut parte regretatul dr. Mircea Rusu (primul responsabil științific), Horea Pop (actualul responsabil), Bejinariu Ioan, Csok Zsolt, Culic Daniel, Ioana Marchis, Teodor Talos.
Sursa informațiilor Horea Pop.
Articole mai vechi:
1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016
2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016
3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016
4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016
5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO
6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO
7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO
8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO
9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO
10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO
11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO
12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO
13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO
14. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Septembrie 2019 - VIDEO
15. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019
16. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2020 - VIDEO
17. Descoperiri arheologice din România - lunile Iulie - August 2020 - VIDEO
18. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea I
19. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea II
20. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea III
21. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2021 - VIDEO
22. Descoperiri arheologice din România - lunile Aprilie - Iunie 2021 - VIDEO
23. Descoperiri arheologice din România - lunile Iunie - August 2021 - VIDEO
Pe aceeași temă:
1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui
2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene
3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu