miercuri, 29 septembrie 2021

Modele de construcții eneolitice

 

Chitila-Fermă (Ilfov)


 Vidra (Ilfov)


 Vidra (Ilfov)


 Vidra (Ilfov)


 Măgura-Jilava (Ilfov)


 Budești (Călărași)


Modele de construcții eneolitice
Miniaturi schematizate din lut ars ale unor construcții sunt cunoscute încă din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș, cca. 6100-5500 î.Hr.) și încep să devină mai numeroase în eneolitic, începând cu ultima fază a culturii Boian (cca. 4700-4500 î.Hr.), pentru ca în cultura Gumelniţa (cca. 4500-3900 î.Hr.) să cunoască o gamă largă de reprezentări.
Cele din colecția Muzeului Municipiului București se încadrează din punct de vedere tipologic în cele trei sub-categorii ale tipului de machete închise cunoscute în eneolitic, respectiv machete propriu-zise, machete în formă de construcție modelate pe capace și machete „stilizate”, adică mânere de capace ce sugerează forma unei construcții. Provin din așezările de tip tell de la Chitila, Vidra, Jilava (jud. Ilfov) și Budești (jud. Călărași).
Modelele prezintă o gamă largă de construcţii de la colibe la locuinţe de suprafaţă și de la modele închise la cele deschise ce arată interiorul unei case. Sunt reprezentate atât ca modele propriu-zise (machete), cât și ca mânere de capace într-o formă realistă sau în unele cazuri doar stilizată. Indiferent de motivul pentru care au fost făcute, fie el de natură practică – simple mânere de capace sau simbolică – folosite ca obiecte de cult, machetele și modelele de construcții eneolitice ne arată arhitectura vremii, așa cum a fost ea imaginată de comunitățile respective.
În condițiile în care săpăturile arheologice furnizează detalii adesea sumare în ceea ce privește construcțiile, machetele vin în sprijinul completării informațiilor despre arhitectură. Având în vedere că în cele mai multe cazuri se păstrează doar baza construcțiilor (podeaua) şi doar în mod excepțional elevaţia pereților, modelele de construcţii oferă detalii valoroase privind arhitectura preistorică. Spre exemplu, elemente precum forma acoperişului sau proporțiile dintre diferite părți componente ale unei construcții ar fi fost foarte greu de întrevăzut doar prin prisma rezultatelor săpăturilor arheologice. Există astfel dovezi ale unui tip de acoperiş în două ape, reprezentat de majoritatea modelelor, dar şi un tip de acoperiş semicircular asociat cu reprezentări de colibe. Un alt element care se remarcă este decoraţia pereţilor, atât cei exteriori, cât şi cei interiori sau chiar a acoperișului.
În lipsa altor dovezi care să ateste cum arătau construcţiile acestei epoci, modelele miniaturale reprezintă, indiferent de funcţia lor sau cum au fost interpretate, surse importante pentru cunoaşterea arhitecturii acelor vremuri, în special în ceea ce priveşte forma principalelor elemente constructive, dar și a unor detalii estetice cum este decorația.
Vă așteptăm la Palatul Suțu să descoperiți mai multe astfel de machete dar și alte obiecte spectaculoase, în cadrul „Civilizația Gumelnița. Viața în sud-estul României acum 6500 de ani”dar și în sala dedicată Arheologiei din cadrul expoziției de bază, „Timpul Orașului”.
Dr. Mirela Vintilă, arheolog, Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică #MMB
 

 

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu