Lansare de carte - Conf. Univ. Dr. Croitoru Costin, „Contribuții la muzeul lexicului românesc: numele de monede (I)”

 

Târgul de Carte de la Focșani - Ediția a XIX-a, 6-9 noiembrie 2025.

Lansare de carte - Conf. Univ. Dr. Croitoru Costin, „Contribuții la muzeul lexicului românesc: numele de monede (I)”, vineri, 7 noiembrie 2025, ora 15.00

Loc de desfășurare: foaierul Muzeului Vrancei

Vă așteptăm cu drag!

 

Sursa informațiilor Biblioteca Județeană ”Duiliu Zamfirescu” Vrancea.

Apariții editoriale Studii clasice LIII-LIV 2024-2025 - CUPRINS

 

SEMNAL

Numărul LIII-LIV al revistei Societății noastre îi va bucura cu siguranță pe toți colegii, discipolii și prietenii profesorului Alexandru Avram, ilustrul clasicist, epigrafist și arheolog mult prea devreme dispărut dintre noi acum patru ani. 

Mulțumim tuturor celor care au contribuit cu o fărîmă din mintea și sufletul lor la această apariție, de bun augur la început de an academic!

Sursa informațiilor Societatea de Studii Clasice din Romania.

Atelierul de educație muzeală ”Scrierea cuneiformă pentru începători”

 

Muzeul Județean Teleorman, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Teleorman, organizează vineri, 22 noiembrie 2024, ora 12.00, atelierul de educație muzeală ”Scrierea cuneiformă pentru începători”.
La manifestare vor participa elevii clasei a V-a A de la Școala Gimnazială nr. 7 Alexandria, însoțiți de domnul profesor Cătălin Florea.
Activitatea are ca scop să realizeze pentru elevi o întoarcere în timp, în lumea legendară a Mesopotamiei – „leagănul civilizației omenirii”. Aceasta urmărește îmbogățirea culturii generale și trezirea curiozității despre civilizațiile antice prin recreerea educativă a copiilor în cadrul Muzeului Județean Teleorman.
Inventată de sumerieni, scrierea cuneiformă s-a dezvoltat în timp în sensul simplicității și uzualității, fiind redactată pe diferite materiale specifice precum lutul, dar și piatra sau mai rar, lemnul.
În prima parte a activității, copiii vor afla despre tăblițele de lut și cum s-a reușit traducerea lor, intrând în contact cu o serie de reproduceri după plăcuțe sumeriene și asiro-babiloniene, dar și cu instrumente de scris fabricate din trestie, lemn, os. În a doua parte a atelierului, ei vor primi pastă de modelaj și cu ajutorul instrumentelor specifice vor imprima cifre, texte laice și religioase în această scriere antică.

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean Teleorman.

ȘCOALA ANUALĂ INTERDISCIPLINARĂ DE GREACĂ VECHE, EGIPTOLOGIE ȘI LIMBI ORIENTALE: TIMP ȘI SPAȚIU ÎN ANTICHITATE

 

ȘCOALA ANUALĂ INTERDISCIPLINARĂ DE GREACĂ VECHE, EGIPTOLOGIE ȘI LIMBI ORIENTALE: TIMP ȘI SPAȚIU ÎN ANTICHITATE

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, în parteneriat cu Institutul culturilor mediteraneene și orientale al Academiei de Științe a Poloniei și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București organizează în perioada 5-11 septembrie 2022 cea de-a treia ediție a Școlii anuale interdisciplinare de greacă veche, egiptologie și limbi orientale. Directorul științific al manifestării este prof. asoc. dr. Joanna Popielska-Grzybowska (Institutul Culturilor Mediteraneene și Orientale al Academiei de Științe a Poloniei). Coordonatorii Școlii sunt conf. univ. dr. Maria-Luiza Oancea (Universitatea din București), dr. Cătălin-Ștefan Popa și dr. Ana-Maria Răducan (ISACCL).
Școala este gratuită, se desfășoară în format online, în limbile engleză și română și se adresează în principal studenților, masteranzilor și doctoranzilor, dar și altor categorii de persoane interesate. Aceștia vor primi diplome de participare.

Pentru înscrieri și alte detalii organizatorice vă rugăm să scrieți un e-mail la adresele office@institutlevant.ro și raducan_ana_maria@institutlevant.ro până la data de 03.09.2022.

https://institutlevant.ro/scoala-anuala.../

https://institutlevant.ro/programe-de-cercetare.../

 

Sursa informațiilor Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

Vas cu inscripția „Petre” - prima atestare epigrafică a limbii române.

 

Vas cu inscripția „Petre” - prima atestare epigrafică a limbii române.

Vasul din ceramică cu inscripția de redacție greacă „ПETPE” („Petre”), secolul al X- lea, descoperit în așezarea medio-bizantină de la Capidava, reprezintă cea mai veche atestare epigrafică a limbii române.
Ulciorul are gâtul şi toartele rupte din vechime, fundul este plat. Toartele se prindeau la baza gâtului, deasupra umerilor. Zona mediană a vasului este împărţită în două registre prin trei brâuri profilate. Pe umăr este incizată o cruce mare cu capetele braţelor lăţite şi cu linii în formă de raze între braţe. La trei dintre braţele crucii sunt incizate în limba greacă literele MPT şi formula NHKO. De jur împrejurul crucii este incizat alfabetul grec din care lipseşte numai litera H. La sfârşitul alfabetului este incizat numele Petre.
Piesa este expusă la Muzeul Național de Istorie a României, în cadrul expoziției „Monumente ale culturii vechi și limbii literare românești din patrimoniul MNIR. Epigrafie, paleografie, caligrafie, artă tipografică și creație literară.”
Povestea descoperirii vasului este disponibilă aici
http://www.capodopere2019.ro/vas-ceramic-cu-inscripie-de...
Foto: Marius AMARIE

 

Sursa informațiilor Muzeul Virtual.

Ce citesc sau un alt fel de recomandări VI

Pe aceeași temă: Ce citesc sau un altfel de recomandări I, II, III, IV, V.

În acest al șaselea articol voi prezenta cărțile și revistele citite în 2023. Bineînțeles citesc și multe articole online, majoritate pot fi găsite pe grupul Știință pentru toți.

Cărți

 

 Căderea unui dictator, Războiul hibrid și dezinformarea în Dosarul Revoluției din 1989, de Andrei Ursu, Roland O. Thomasson

 

 Babel. La început a fost cuvântul, de Dan Alexe

 

 Cine suntem și cum am ajuns aici. ADN-ul ancestral și nouă știință despre trecutul omului, de David Reich

 

 Istoria genetică (incompletă) a românilor, de Mihai G. Netea

 

 Focul, limbajul, frumusețea, timpul. Cum am depășit oamenii legile firești ale evoluției , de Gaia Vince

 

 Rețele de informație și misterul vieții, de Paul Davies

 

 Pe urmele lui Homer, de Heinrich Schliemann

 

 Har/Jar Phoenix

 

 Grădina Gaiei. Ghid de permacultură la scară mică, de Toby Hemenway

 

Viața preistorică. Un ghid accesibil care explică cu adevărat lumea dinozaurilor, de Jinny Johnson

 

 Civilizații și tipare istorice. Ediția ilustrată, de Neagu Djuvara

 

 Cartea poveștilor, legendelor și miturilor greco-romane, de William Hansen

 

 Egiptul antic și civilizațiile mesopotamiene, de Irene Cordon I Sola-Sagales

 

 Originile civilizației grecești, de Elena Garcia

 

Homo biologicus, Cum explică biologia natura umană, de Pier Vincenzo Piazza

 

 Zorii limbajului, de Sverker Johansson

 

 Arheologia industrială cu ajutorul jetoanelor, de Dorel Bălăiță

 

 Despre arheologi și orientarea în cercetarea arheologică în cadrul Muzeului Banatului în anii '70 '80 ai secolului trecut în documentele fostei securități, de Marian Cosac

 

Continentul scufundat. Conversații despre trecut, de Petre Alexandrescu 

 

Atlas paleontologic școlar, de Mihai Emilian Popa 

 

 Atlas mineralogic școlar, de Gheorghe Ilinca

 

 Atenție cu intenție, de Dragoș Pătratu

 

 Ultimii dinozauri. Piticii și uriașii din Insula Hațeg, de Cristian Ciobanu, Ana Alfianu

 

Cu Ilie prin galaxie. Carte de astronomie, de Claudiu Tănăselia

 

Rebel gardening, A beginner's handbook to creating an organic urban garden, de Alessandro Vitale

 

 Copilăria lui Kaspar Hauser, de Bogdan Alexandru Stănescu

 

 De-a dacii și romanii, O introducere în istoria limbii și etnogenezei românilor, de Dan Alexe

 

 Safeguarding history. Trailblazing adventures inside the worlds of collecting and forging history, de Kenneth W. Rendell

 

 Stephen Hawking. O viață dedicată științei, de Michael White, John Gribbin

 

 Clipe din viața mea. Din biografia unui istoric de artă, de Corneliu Tatai-Baltă

 

 Cugirul la 1885. Răspunsurile la chestionarul lui B.P.Hasdeu, de Cristian Ioan Popa, Petru Alin Toderescu

 

 Băile sărate Ocna Mureș. O istorie a sării și a banilor sărate, de Cristian Mureșan

 

 Amintirile unui botanist din Alba Iulia, de Alexandru Borza

 

 Jetoane și fise din trecutul orașului Bacău, de Dorel Bălăiță

 

Reviste

Historia, Historia Special, Magazin Istoric

 

 

Există toponime preromane în România? | Sorin Paliga. Conferințele DACICA 4/2021 - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: Fundația Dacica

Există toponime pre-romane în România? Răspunsul la această întrebare ar fi, dacă percepția mea este corectă, oarecum circumscris formulei „(m)da, dar nu prea multe”, după care interlocutorul te va privi oarecum din perspectiva intelectualului superior care discută cu un tracoman/dacoman. Lăsând la o parte abordările subiective, răspunsul ar putea fi, dar nicidecum „tracoman” ori „dacoman”: da, suficient de multe încât să ne punem problema cum să le organizăm pe categorii și cum să le explicăm din punct de vedere istoric-etimologic. Vă invităm așadar la o incursiune captivantă în toponimia preromană din spațiul geografic actual al României: Mureș, Strei, Dunăre, Iza, Timiș, Suceava, Deva, Zalău... Conf. dr. Sorin Paliga este profesor de limba cehă și de gramatică istorică la Universitatea din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Departamentul de Filologie Rusă și Slavă. Este autor a numeroase studii privind limbile slave și alte limbi indo-europene, privind culturile vechi, mai ales din sud-estul european. A tradus din limbile cehă, engleză și franceză. Detalii și bibliografie: https://unibuc.academia.edu/SPaliga https://www.researchgate.net/profile/... Aceasta este înregistrarea webinarului Există toponime pre-romane în România?, desfășurat pe platforma Zoom în data de 9 iunie 2021. Seria de Conferințe DACICA este organizată de Centrul de Studii al Fundației Dacica și sponsorizată de Pensiunea Dacica. 

Există toponime preromane în România? | Conferințele DACICA 4/2021

 

Există toponime pre-romane în România?
Răspunsul la această întrebare ar fi, dacă percepția noastră este corectă, oarecum circumscris formulei „(m)da, dar nu prea multe”, după care interlocutorul te va privi oarecum din perspectiva intelectualului superior care discută cu un tracoman/dacoman. Lăsând la o parte abordările subiective, răspunsul ar putea fi, dar nicidecum „tracoman” ori „dacoman”: da, suficient de multe încât să ne punem problema cum să le organizăm pe categorii și cum să le explicăm din punct de vedere istoric-etimologic.
Câteva exemple vor fi, cred, suficiente pentru un început de discuție. Ele arată apropierile (de multe ori) cu arealul sud-tracic, dar și diferențele (alteori) față de același punct de referință.
Mureș ~ Marica (Bulgaria). Analiza etimologică ne arată, convingător, că rădăcina indo-europeană trebuie să fi fost *mār-, cu evoluție spre ô > o/u în română, dar ā > a în arealul sud-tracic. Evoluția specifică arealului nord-tracic se întâlnește și în cazul *dānar- > Dunăre, dar și în cazul *mām- ‘mamă’ > mumă și Codru Moma, oronim, față de lat. mamă și de slav majka > maică. Pare simplu, nu-i așa?
Strymon - Struma ~ Strei și Stremț. Cele două râuri mai mici din România sunt întru totul similare evoluției fonetice hidronimului Strymon-Struma, unul dintre cursurile de apă cele mai mari din Bulgaria. Observăm evoluția tipic tracică a rădăcinii indo-europene *(s)reu- > *str-e/u-. Avem însă și cazurile altor două râuri, de această dată unul mai mare și cunoscut – Siret, iar al doilea de asemenea mai mic, mai puțin cunoscut – Siriu. Este inevitabil să credem că rădăcina indo-europeană este aceeași, dar fără epenteza -t- pe secvența *sre-.
Deva a părut multora un toponim nou, nu continuarea formei trace dava, deva. Și totuși, este chiar dava dacilor. Perpetuarea lui b/v intervocalic este absolut normală în cazul elementelor pre-romane precum bine se vede în abur, cuvânt străvechi căruia nimeni nu-i mai contestă acum caracterul preroman. Nici păstrarea lui l intervocalic în bală, balaur nu pare nefirească, mai ales dacă ne referim la vechii Tri-balloi, tribul de sușă tracică a „celor trei balauri”.
Restul va fi discutat în conferință, altfel am spuse totul în avans.
Conf. dr. Sorin Paligan este profesor de limba cehă și de gramatică istorică la Universitatea din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Departamentul de Filologie Rusă și Slavă
Autor a numeroase studii privind limbile slave și alte limbi indo-europene, privind culturile vechi, mai ales din sud-estul european. A tradus din limbile cehă, engleză și franceză.
Detalii și bibliografie:
https://unibuc.academia.edu/SPaliga
https://www.researchgate.net/profile/Sorin-Paliga

 

Sursa informațiilor Fundația Dacica.