Ştiinţă pentru toţi: Cule

Se afișează postările cu eticheta Cule. Afișați toate postările

marți, 21 octombrie 2025

Salvarea Culei Cocoș-Crăsnaru din Groșerea, jud. Gorj - VIDEO

Sursa: Youtube Utilizator: TVR

Aflată de ani de zile în stare de pre-colaps, Cula Cocoș-Crăsnaru din Groșerea-jud Gorj avea nevoie urgentă de punere în siguranță. La inițiativa Asociației Inima Olteniei, Ambulanța pentru Monumente a intervenit în vara anului 2023 pentru reconstrui acoperișul și grinzile distruse nu numai de trecerea timpului.

joi, 29 august 2024

S𝗽𝗮𝐭̦𝗶𝘂𝗹 𝗿𝘂𝗿𝗮𝗹 𝗮𝗹 𝗢𝗹𝘁𝗲𝗻𝗶𝗲𝗶, 𝐢̂𝗻 𝗰𝗹𝐚̆𝗱𝗶𝗿𝗶 𝗰𝘂 𝗮𝗿𝗵𝗶𝘁𝗲𝗰𝘁𝘂𝗿𝐚̆ 𝘂𝗻𝗶𝗰𝐚̆ –𝗖𝗨𝗟𝗘

𝗦𝐚̆ 𝗻𝗲 𝗳𝗶𝗲 𝐢̂𝗻𝘃𝐚̆𝐭̦𝐚̆𝘁𝘂𝗿𝐚̆ 𝗱𝗲 𝘀𝘂𝗳𝗹𝗲𝘁 𝐬̦𝗶 𝘀𝐚̆ 𝗽𝗹𝗲𝗰𝐚̆𝗺 𝗹𝗮 𝗽𝗮𝘀 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝘀𝗽𝗮𝐭̦𝗶𝘂𝗹 𝗿𝘂𝗿𝗮𝗹 𝗮𝗹 𝗢𝗹𝘁𝗲𝗻𝗶𝗲𝗶, 𝐢̂𝗻 𝗰𝗹𝐚̆𝗱𝗶𝗿𝗶 𝗰𝘂 𝗮𝗿𝗵𝗶𝘁𝗲𝗰𝘁𝘂𝗿𝐚̆ 𝘂𝗻𝗶𝗰𝐚̆ –𝗖𝗨𝗟𝗘, 𝗰𝗲 𝗮𝘂 𝗱𝗲𝗳𝗶𝗻𝗶𝘁 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝘁𝗼𝘁𝗱𝗲𝗮𝘂𝗻𝗮 𝗰𝗼𝗺𝘂𝗻𝗶𝘁𝐚̆𝐭̦𝗶𝗹𝗲 𝗹𝗼𝗰𝗮𝗹𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁𝐚̆ 𝘇𝗼𝗻𝐚̆!
Sâmbătă, 31 august, vă invităm să descoperiți minunățiile ruralității Olteniei! Singurele două cule din Dolj, care au mai putut fi salvate de la degradare vor fi altfel înțelese, în contextul evenimentului Noaptea muzeelor la sate, observând rolul lor în dezvoltarea comunităților rurale în trecut și asumate în viitor, de noi, locuitorii acestor zone, drumul valorilor identitare va fi unul consolidat și utilizabil mult timp!
𝗔𝘀𝘁𝗳𝗲𝗹, 𝘀𝐚̂𝗺𝗯𝐚̆𝘁𝐚̆, Cula Cernăteștilor - Muzeul Olteniei, 𝗱𝗶𝗻 𝘀𝗮𝘁𝘂𝗹 𝗖𝗲𝗿𝗻𝐚̆𝘁𝐞𝐬̦𝘁𝗶, 𝗗𝗼𝗹𝗷, 𝐬̦𝗶 Cula Izvoranu Geblescu - Brabova Dolj - Muzeul Olteniei 𝗼𝗳𝗲𝗿𝐚̆ 𝗮𝗰𝗰𝗲𝘀 𝗴𝗿𝗮𝘁𝘂𝗶𝘁 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝘂𝗹𝘂𝗶 𝐢̂𝗻 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝘃𝗮𝗹𝘂𝗹 𝗼𝗿𝗮𝗿 𝟭𝟵.𝟬𝟬 -𝟮𝟮:𝟬𝟬. Menționăm că, în această zi, punctele muzeale sus-menționate funcționează și în intervalul orar 09.00-17.00, program normal.
O sumedenie de obiecte expuse și, la fiecare obiect, povestea unui suflet de om, Vizitați, așadar, culele Doljului, pline de lumină filtrată prin pridvorul oltenesc, delicat de parcă ar atinge contururile lumii și o să simțiți liniștea locurilor.
Vă invităm să ne treceți pragul pentru că satele Cernătești și Brabova nu sunt sate oarecare, ci sate îngăduite de istorie și vremuri, care te cuprind fiind absolut spectaculoase în poveștile lor cu oameni de legendă...
La anii lor albi la tâmplă, culele Doljului nu își mai irosesc timpul, ci ne încălzesc sufletele cu tot patrimoniul lor, cu tot ce s-a păstrat și obținut printr-un efort considerabil al Consiliului Județean Dolj de a recupera patrimoniul cultural și istoric al județului, prin accesarea fondurilor europene.
Angajamentul Consiliul Județean Dolj și Muzeului Olteniei a fost acela de a pune în valoare istoria și valorile acestui județ, de a include în circuitul turistic obiective istorice reprezentative pentru revitalizarea satului românesc pe care astăzi vizitatorii din întreaga țară le apreciază și pentru care se depun eforturi considerabile să fie incluse în patrimoniul UNESCO.

Muzeul Olteniei
#patrimoniu
Cula Izvoranu Geblescu - Brabova Dolj - Muzeul Olteniei
Cula Cernăteștilor - Muzeul Olteniei

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

luni, 5 august 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea I

1. Morminte cu fire din aur (sec. XVI) (planșă definitivă din monografia arheologică)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

2. „Tainele de sub pământ”, episodul I - Continuăm campania media pe care Muzeul Județean Buzău a derulat-o, în ultimii ani, cu scopul de a familiariza publicul cu aspectele mai puțin cunoscute ale activităților muzeale ce au loc la Buzău. Urmărind miniseria „Tainele de sub pământ” veți avea prilejul să descoperiți lucruri interesante, unele dintre ele inedite, despre cercetarea arheologică și despre o parte dintre siturile arheologice buzoiene. În acest prim episod vă aducem în atenție situl arheologic Gherăseni - grindul Cremenea. Prezintă dr. Daniel Costache, managerul Muzeului Județean Buzău, și dr. Daniel Garvăn, cercetător în cadrul Muzeului Județean Buzău. - VIDEO

3. „Tainele de sub pământ”, episodul al II-lea Continuăm campania media pe care Muzeul Județean Buzău a derulat-o, în ultimii ani, cu scopul de a familiariza publicul cu aspectele mai puțin cunoscute ale activităților muzeale ce au loc la Buzău. Urmărind miniseria „Tainele de sub pământ” veți avea prilejul să descoperiți lucruri interesante, unele dintre ele inedite, despre cercetarea arheologică și despre o parte dintre siturile arheologice buzoiene. În acest episod vă aducem în atenție situl arheologic Pietroasa Mică – Gruiu Dării. Prezintă: dr. Daniel Costache, managerul Muzeului Județean Buzău, dr. Sebastian Matei, șef secție Arheologie, și dr. Roxana Munteanu, cercetător în cadrul Muzeului Județean Buzău. - VIDEO

4. S-AU FINALIZAT SĂPĂTURILE ARHEOLOGICE LA CULA LUI TUDOR VLADIMIRESCU - VIDEO

5. S-AU FINALIZAT SĂPĂTURILE ARHEOLOGICE LA CULA LUI TUDOR VLADIMIRESCU

Sursa: Youtube Utilizator: TERRA SAT

6. Vas ceramic de tip skyphos cu graffiti

Vasul ceramic a fost descoperit într-un mormânt dintr-o necropolă elenistică, la Constanța, Bulevardul Mamaia în data de 30 martie 1987. Vasul poartă o inscripție dedicată zeului Hermes.
Cultul lui Hermes a cunoscut o mare răspândire la Tomis in perioada elenistica si romana fiind considerat protector al comerțului și al călătorilor dar și al hoților. El este protectorul păstorilor – „Hermes Crioforul” și călăuza umbrelor celor morți către meleagurile Infernului – „Hermes Psihopompos”, adică „Însoțitorul sufletelor”. Există în paralel un cult al zeului Hermes falic, care, pare să divulge o origine culturală primitivă, el reprezentând la un moment dat idealul elen al efebului; el ar fi fost și zeu al vântului, de unde, după unii interpreți, ar deriva funcția sa principală, de mesager al Olimpului.
Hermes este fiul lui Zeus și al pleiadei Maia; s-a născut într-o peșteră din Arcadia (muntele Kylene) și îndată după naștere a fugit în Thessalia, furând cirezile fratelui său, Apollo. După ce s-a întors în peștera natală a găsit o broască țestoasă și din carapacea ei a făcut o liră. Apollo deși furios, s-a lăsat cucerit de sunetele necunoscute ale noului instrument muzical și, în schimbul lirei, i-a lăsat lui Hermes toate vitele. Altădată i-a dăruit și nuiaua de aur, vestitul caduceu, care devine simbolul nedespărțit al lui Hermes, completat cu alte două simboluri: pălăria cu boruri largi, numită petasos și sandalele înaripate de aur. Tot Apollo l-a învățat arta de a ghici viitorul cu ajutorul pietricelelor. Mândru de istețimea fiului său, Zeus l-a investit cu funcția de crainic divin.
Lucian din Samosata în lucrarea sa Dialogurile zeilor, XXIV, îi face un portret complex și ironic, în autocaracterizare: „Sunt singurul dintre zei care nu apuc să dorm nici noaptea, căci sunt nevoit să conduc sufletele în lăcașul lui Pluton” sau „Ziua stau în palestre, servesc de crainic în adunări și dau povețe oratorilor; mai trebuie să fac ordine și în treburile celor morți.”
Piesa, care face obiectul prezentării noastre, păstrează pronunțate influențe grecești dar și romane. Vasul este produs într-un atelier microasiatic, poate chiar în Pergam în secolul I a. Chr. Este un skyphos lucrat din argilă de culoare galben-cărămizie și este acoperit la exterior cu firnis. Vasul are două toarte ce pornesc puțin deasupra diametrului maxim al cupei până aproape de gură; la partea superioară toartele sunt ornate cu butoni, iar gura este ușor răsfrântă spre exterior.
Prezintă două registre cu graffiti, unul pe corpul vasului, cu litere adânc incizate, celălalt pe talpa piciorului.
Text inscripției (corpul vasului):
Ἑρμῆς ὁ κερδοποιός
Φιλίσσκῳ εὐείλατος
ἐφʼ ἒτους
Traducere:
„Fie ca Hermes, cel care aduce câștigul, să fie milostiv cu Philiskos tot anul.” ISM VI.2, 622.
Inscriptie text (pe talpa piciorului):
ΦΙ (monogramă)
Philiskos este probabil un negustor (comerciant) tomitan care îi cere zeului, prin intermediul inscripției de pe vas, să-i protejeze afacerile. Monograma de pe fundul vasului poate fi interpretata ca abrevierea numelui lui Philiskos.
Zeul Hermes (Mercur la romani ) este atestat la Tomis mai ales în perioada romana. Imagini ale zeului figurează pe monede și greutăți (ponduri) de plumb; în bronzuri figurate; pe altare votive din calcar; în basoreliefuri și statui de marmură. Pe cadrul superior al intrării uneia din bolțile Edificiului roman cu mozaic este inscripționat numele Hermeos, interpretat ca nume al zeului sau al proprietarului magazinului care funcționa în bolta respectivă.
Între multiplele atribuții ale zeului se pare ca la Tomis predominantă a fost cea legată de activitățile comerciale.

Skyphos ceramic vessel with graffiti
The ceramic vessel was discovered in a tomb in a Hellenistic necropolis, in Constanta, Mamaia Boulevard on March 30, 1987. The vessel bears an inscription dedicated to the god Hermes.
The cult of Hermes was widely spread in Tomis during the Hellenistic and Roman periods, being considered the protector of trade and travelers as well as thieves. He is the protector of shepherds - "Hermes the Criophore" and the guide of the shadows of the dead to the lands of Hell - "Hermes Psihopompos", meaning "The Companion of souls". In parallel, there is a cult of the phallic god Hermes, which seems to divulge a primitive cultural origin, at one point representing the Greek ideal of the ephebe; he would also have been the god of the wind, from where would derive, according to some interpreters, his main function, as a messenger of Olympus.
Hermes is the son of Zeus and the Pleiades Maia; he was born in a cave in Arcadia (Mount Kylene) and soon after his birth fled to Thessaly, stealing the flocks of his brother Apollo. After returning to his native cave, he found a turtle and made a lyre from its shell. Apollo, although angry, allowed himself to be conquered by the unfamiliar sounds of the new musical instrument and, in exchange for the lyre, left all the cattle to Hermes. Another time he also gave him the golden staff, the famous caduceus, which becomes the inseparable symbol of Hermes, completed with two other symbols: the wide-brimmed hat, called the petasos, and the golden winged sandals. Apollo also taught him the art of divining the future with the help of pebbles. Proud of his son's cleverness, Zeus invested him with the position of divine announcer.
Lukian of Samosata in his work Dialogues of the Gods, XXIV, paints a complex and ironic portrait of him, in his self-characterization: "I am the only one of the gods who do not get to sleep even at night, because I am forced to lead the souls to the abode of Pluto" or "I spend the day in gymnasiums, serving as announcers in assemblies and give stories to orators; I still have to put things in order in the affairs of the dead."
The piece, which is the subject of our presentation, retains pronounced Greek and Roman influences. The vessel is produced in an Asia Minor workshop, perhaps even in Pergamum in the 1st century BC. It is a skyphos made of brick-yellow clay and is covered on the outside with varnish. The vessel has two spouts that start a little above the maximum diameter of the cup until close to the mouth; on the upper part, the slats are decorated with buttons, and the mouth is slightly turned outwards.
It features two registers of graffiti, one on the body of the vessel, with deeply incised letters, the other on the bottom.
Text of the inscription (vessel body):
Ἑρμῆς ὁ κερδοποιός
Φιλίσσκῳ εὐείλατος
ἐφʼ ἒτους
Translation of the inscription:
"May Hermes, the presiding over gain, be very merciful to Philiskos all year." ISM VI.2, 622.
Text of the inscription (on the bottom):
ΦΙ (monogram)
Philiskos is probably a Tomitan merchant (trader) who asks the god, via the inscription on the vessel, to protect his business. The monogram on the bottom of the vessel can be interpreted as the abbreviation of the name of Philiskos.
The God Hermes (God Mercury for the Romans) is attested in Tomis, especially in the Roman period. Images of the god appear on lead coins and weights (pounds); in figured bronzes; on limestone votive altars; in bas-reliefs and marble statues. The name Hermeos is inscribed on the upper frame of the entrance of one of the vaults of the Roman Building with mosaics, interpreted as the name of the god or the owner of the shop that operated in that vault.
Among the multiple attributes of the god, it seems that in Tomis the predominant one was related to commercial activities.

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

7. Cea mai veche mențiune a unui sit arheologic propriu-zis, de pe teritoriul județului Neamț, se referă, cu destulă certitudine, la așezarea pluristratificată de la Piatra-Șoimului.

Această mențiune datează din anul 1847 și încă nu a fost consemnată ca atare în istoriografia privitoare la cercetarea arheologică din această zonă.
Situl de la Piatra Șoimului este cunoscut și cercetat încă din perioada interbelică, având mai multe etape de frecventare, din eneolitic și până în antichitate.
O importantă campanie de săpături a avut loc și în anul 1975, sub conducerea prof. dr. Virgil Mihailescu-Bîrliba, cel care ne-a și donat o bună parte din arhiva fotografică a acestui șantier.
În imaginile atașate sunt câteva aspecte din timpul săpăturilor arheologice efectuate cu acel prilej.

#archaeology #prehistory #oldpicture #Cucuteni #Neamț #Antiquity #archive

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. Promovarea siturilor arheologice și a monumentelor istorice prin știință este mai importantă și mai valoroasă decât promovarea prin alte mijloace.

Cetatea Neamț, deși faimoasă și, în aparență, fără secrete, încă mai are multe de dezvăluit, iar grație tehnologiilor actuale putem afla multe detalii greu observabile în alt mod.
Grație profesioniștilor de la Geo Edu Lab și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului avem prima scanare LiDAR a Cetății Neamț și cred că este printre puținele cetăți ale Moldovei (dacă nu singura), care beneficiază de acest tip de investigații.
Promovăm județul Neamț prin cercetare și avem nevoie de susținere pentru cercetare!

#LiDAR #Fortification #citadel #Neamtfortress #INFP #CMNN #history #science

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. Studenți și masteranzi ai departamentului nostru au început #practica de specialitate, pe șantierele arheologice-școală.

Anul acesta coordonatorii de practică desfășoară cercetări pe șantierele arheologice de la:
𝐎𝐜𝐧𝐚 𝐒𝐢𝐛𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 - 𝐿𝑎 𝐹𝑎̆𝑔𝑎̆𝑑𝑎̆𝑢 (județul Sibiu), sub coordonarea Conf. univ. dr. Silviu-Istrate Purece;
𝐏𝐚̆𝐮𝐜𝐚 - 𝐵𝑖𝑠𝑒𝑟𝑖𝑐𝑎 𝑈𝑛𝑔𝑢𝑟𝑒𝑎𝑠𝑐𝑎̆ (județul Sibiu), sub coordonarea Prof. univ. dr. Ioan-Marian Țiplic;
𝐂𝐚𝐩𝐢𝐝𝐚𝐯𝐚 (jud. Constanța), sub coordonarea Prof. univ. dr. Zeno Karl Pinter.
Vom reveni cu informații legate de instituțiile partenere unde studenții noștri efectuează practica în acest an.

Sursa informațiilor Istorie și Patrimoniu - Sibiu.

10. Cahlele de la Loman (lângă Sebeș, Alba) (parte din ele). S-au găsit întâmplător, un localnic le-a colecționat. Au intrat puțin în circuitul științific (Ovidiu Ghenescu)

Cele mai ușor de recunoscut motive, în stânga: un grifon și Eva din scena cu Adam.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

11. Sf. Geo de Hârșova. Piesa nu a încăput la Maria-Venera Rădulescu, Meșteșug, artă, document. Cahle din Țara Românească. Secolele XIV-XVII. Târgoviște, 2016

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

12. 𝗛𝗜𝗦𝗧𝗥𝗜𝗔 – 𝗝𝘂𝗿𝗻𝗮𝗹 𝗱𝗲 𝗰𝗲𝗿𝗰𝗲𝘁𝗮̆𝘁𝗼𝗿 – 𝗭𝗶𝘂𝗮 𝟰

Colegul nostru, Liviu Iancu, efectuează în această vară cercetări arheologice la Cetatea Histria din Dobrogea, cea mai veche așezare urbană de pe actualul teritoriu al României și un reper important al colonizării antice grecești în regiunea Mării Negre.
În primele trei săptămâni din luna iulie, Liviu participă la studiul descoperirilor arheologice efectuate în perioada 2018-2023 într-un sector al cartierului civil și meșteșugăresc de pe Platoul cetății, suprapus în epoca de stăpânire romană de o necropolă. În această perioadă, Liviu se va ocupa în special de studiul obiectelor de metal și de stabilirea stratigrafiei din acest sector, săpat în cadrul unei acțiuni multinaționale intitulate Histria Multiscalar Archaeological Project (#HMAP), conduse de Universitatea din Texas și de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din București. Proiectul și-a propus să exploreze relațiile dintre comunitatea umană de la Histria și mediul înconjurător, din epoca arhaică până la sfârșitul dominației romane în Dobrogea.
Ulterior, până la jumătatea lunii august, Liviu va inventaria și va începe studiul preliminar al obiectelor din metal descoperite în ultimii ani în sectorul Templu, în cadrul cercetărilor organizate de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din București, pentru a contribui și cu perspectiva oferită de aceste artefacte la cunoașterea asupra sanctuarului ionian de la Histria, a cărui funcționare începe cu mai bine de 2600 de ani în urmă.

Sursa informațiilor Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

114. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

duminică, 4 februarie 2024

Culele din Oltenia - VIDEO

Sursa: Youtube Utilizator: TVR

marți, 31 ianuarie 2023

Vernisajul expoziției "Cule - instanțe reale și instanțe fictive" @Palatele Brâncoveneşti

Expoziția "Cule - instanțe reale și instanțe fictive" este găzduită de către Centrul de Cultură “Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului”, în galeria Foișor.
Deschiderea expoziției va avea loc sâmbătă, 04 februarie 2023, ora 14:00. Expoziția va rămâne deschisă publicului până pe data de 26 februarie, putând fi vizitată de marți până duminică, între orele 09-00 și 17:00.

[CÚLĂ, cule, s. f. 1. Clădire în formă de turn, cu baza dreptunghiulară (care servea, în trecut, și ca loc de apărare). 2. (Înv.) Turn circular; cupolă, boltă. Turn boltit în palatul domnesc (...) 4. (Înv.) Conac boieresc, casă (fortificată) a proprietarului unei moșii. – Din tc. kula. Cf. bg., scr. kula.]

Expoziția "Cule - instanțe reale și instanțe fictive" reunește 3 proiecte realizate de către 4 artiști care lucrează cu medii diferite. Aceștia au surprins cu mare grijă măreția și degradarea acestor construcții misterioase care încă se mai găsesc, părăsite în vârfuri de dealuri sau îngrijite și integrate în ansambluri muzeale.

Dragoș Andreescu este graphic designer de meserie, fotograf și explorator de patrimoniu în restul timpului. A avut ocazia să observe schimbările survenite asupra culelor, dar și a altor monumente din Oltenia pe parcursul mai multor ani. În desele lui peregrinări de cercetare și explorare le-a fotografiat și ni le-a împărtășit pe paginile "Monumentalist".
Daria Frunză este o tânără absolventă de Arhitectură, pasionată de patrimoniu, interesată și implicată activ în acțiuni de salvare a acestuia. În 2019 a reușit să picteze, direct de la fața locului, în aer liber, 20 de cule. Acestea au fost reunite într-o expoziție personală de pictură pe hârtie manuală, numită simplu "Cule", expoziția fiind prezentată la București și Craiova.
Laurențiu Angheluță este cercetător științific în domeniul patrimoniului, artist 3D și programator web. În 2022 s-a apucat să imagineze și să reconstruiască virtual interiorul culei Cioabă-Chintescu din satul Șiacu, comuna Slivilești, județul Gorj. Cu ajutorul lui Alexandru Popovici (Graphic Software Engineer) va dezvolta o aplicație web interactivă.

https://www.muzeulinvizibil.ro
https://www.instagram.com/ManifestCultural / https://www.facebook.com/ManifestCultural
https://www.instagram.com/monumentalistul / https://www.facebook.com/Monumentalistul
https://www.instagram.com/luthonium3d / https://luthonium.com/virtual-heritage/kula-project/
https://www.instagram.com/dariafrunza_/

Parteneri: Centrul de Cultură “Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului”, Luthonium, Monumentalist, Vault CG
Parteneri media: Agerpres, EvenimenteMuzeale.ro, Amos News, Radio România Cultural, Timpul, TrinitasTV, Modernism, Onlinegallery.ro, Propagarta, Radio Trinitas, Roportal
Co-finanțator: AFCN - Administrația Fondului Cultural Național
Sponsor: The Beer Institute
Expoziția "Cule - instanțe reale și instanțe fictive" face parte din proiectul "Muzeul Invizibil", proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Sursa informațiilor Centrul de Cultură “Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului”.

Ştiinţă pentru toţi

marți, 21 octombrie 2025

Salvarea Culei Cocoș-Crăsnaru din Groșerea, jud. Gorj - VIDEO

joi, 29 august 2024

S𝗽𝗮𝐭̦𝗶𝘂𝗹 𝗿𝘂𝗿𝗮𝗹 𝗮𝗹 𝗢𝗹𝘁𝗲𝗻𝗶𝗲𝗶, 𝐢̂𝗻 𝗰𝗹𝐚̆𝗱𝗶𝗿𝗶 𝗰𝘂 𝗮𝗿𝗵𝗶𝘁𝗲𝗰𝘁𝘂𝗿𝐚̆ 𝘂𝗻𝗶𝗰𝐚̆ –𝗖𝗨𝗟𝗘

luni, 5 august 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea I

duminică, 4 februarie 2024

Culele din Oltenia - VIDEO

marți, 31 ianuarie 2023

Vernisajul expoziției "Cule - instanțe reale și instanțe fictive" @Palatele Brâncoveneşti

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete