Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO

1. Bistrița nu doarme! Trei din cele circa zece planșe finale, care privesc doar ochiurile de geam. Încercați a vă imagina ce muncă a condus la realizarea acestor planșe...

„Spuma” ochiurilor o formează cele cu decor emailat, inclusiv prin sectoare poleite. Nu doar că nu s-a văzut „așa-ceva” în Moldova, dar analogii din alte părți încă nu am descoperit. Și nu fac parte din naivii patrioți care-și închipuie că în pământul străbun s-a pus întâi codița la cireașă!

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

2. Cu 8000 de ani în urmă, comunități ale neoliticului timpuriu au descoperit în zona Neamțului ceva ce se găsea greu în alte zone.

Descoperiseră o resursă naturală la fel de valoroasă ca aurul în prezent. Și s-au apucat să o exploateze, lăsând în urmă vestigii arheologice consistente.

Județul Neamț este sigurul din țară care are trei situri (deocamdată) neolitice timpurii legate de exploatarea sării, iar unul dintre acestea a fost frecventat exclusiv de comunitățile Starcevo-Criș.

#archaeology #prehistory #earlyneolithic #Neolithic #Salt #worldheritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. Arta și spiritualitatea comunităților vechi, de acum 6500 de ani, se regăsesc bine evidențiate în aceste statuete de lut, descoperite în toamna anului trecut, într-un sit cu importante vestigii ale culturii Precucuteni, din județul Neamț.

Pentru că toate aceste mărturii ale trecutului trebuie incluse în circuitul științific, împreună cu o echipă de profesioniști am realizat un studiu cu caracter interdisciplinar, ce va putea fi accesibil spre finalul acestui an.

Este vorba de o colaborare româno-germană, care a permis obținerea unor date extrem de utile pentru înțelegerea comunităților eneolitice.

#archaeology #art #religion #prehistory #Neamț #science #heritage #oldeurope

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. De astăzi muzeul județean Gorj și a îmbogățit inventarul cu 4 colane tip c din argint și 3 podoabe de îmbrăcăminte din aur, probabil de la sfârșitul epocii Bronzului(rămâne de văzut după clasare)

Sursa informațiilor Marian Caval.

5. „Importuri de husari” în Țara Românească. Cum le-o fi zicând pe acolo? Majoritatea cahlelor sunt din sec. XVII

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

6. Noi descoperiri arheologice în Covasna. S-au recuperat vestigii cu o vechime de peste 3000 de ani

Aerofotografie sit Hosszú vedere dinspre nord 2024. Săgețile roșii sunt suprafețe în care s-au realizat cercetări arheologice preventive în anii 2023-2024;

Locuință de suprafață de formă rectangulară în care a fost descoperită și o vatră de foc;

Groapă circulară de mari dimensiuni, săpată în mai multe trepte;

Figurină avimorfă (reprezentarea unei păsări) modelată din lut ars;

Fragment dintr-un obiect monumental, realizat tot din lut ars de formă trunchipiramidală, decorat pe o suprafață cu mai multe cercuri concentrice, păstrat aproape integral.

Imagini din timpul săpăturii arheologice preventive. În scopul implementării acestui proiect de cercetare arheologică preventivă s-a format o echipă coordonată de drd. Puskás József (responsabil științific proiect) și compusă din membrii: dr. Dan Ștefan, dr. Dan-Lucian Buzea, dr. Paula Nicoleta Mazăre și dr. Florentina Mărcuți.

Vestigiile datează din neolitic, epoca bronzului și perioada culturii Gava. Săpăturile au avut loc în cadrul proiectului de cercetare arheologică preventivă, realizat de o echipă de arheologi de la MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, pe o stradă din municipiul Sfântu Gheorghe.
Pe teritoriul municipiului Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, au fost descoperite vestigii arheologice care atestă locuiri umane datate încă din cele mai vechi timpuri. Au fost descoperite importante materiale arheologice preistorice care datează din epoca pietrei, epoca cuprului, epoca bronzului, epoca fierului, perioada migrațiilor și perioada medievală.
Pe suprafața sitului „Așezarea hallstattiană de la Sfântu Gheorghe – Arcuș” s-au efectuat de-a lungul timpului mai multe cercetări arheologice, atât săpături preventive cât și studii de diagnostic intruziv.
Situl „Așezarea hallstattiană de la Sfântu Gheorghe – Arcuș”, prescurtat Hosszú, a fost descoperit în anul 1996 în urma unei periegheze efectuate de dr. Valerii Kavruk în anul 1996.
“Cercetări arheologice preventive de mare amploare au fost efectuate în situl respectiv în anii 2019-2020. În urma acestor săpături s-au cercetat 947 complexe arheologice și o suprafață de cca. 10 ha. Din numărul total al complexelor descoperite 938 erau gropi cu materiale atribuibile culturii Gáva-Holihrady (datată între 1200-850 î. Chr.) din epoca bronzului târziu, șase morminte (de incinerație și de inhumație) cu depuneri datând din perioada mijlocie a epocii bonzului, 4 morminte cu depuneri de cai (câte 2 cai în fiecare groapă), respectiv trei gropi din perioada medievală sau modernă.
În prezent, apreciem că situl acoperă o suprafață foarte mare de cca. 50 ha, cuprinsă între râul Olt, pârâul Arcuș și prima terasă de la marginea dealurilor Arcușului. Cele mai vechi descoperiri datează din neolitic (Cultura Criș, mil. VI a. Chr), epoca bronzului (mil II a. Chr) și din perioada culturii Gava (finalul epocii bronzului - începutul epocii fierului).” - dr. Dan-Lucian Buzea
În scopul implementării acestui proiect de cercetare arheologică preventivă s-a format o echipă coordonată de drd. Puskás József (responsabil științific proiect) și compusă din membrii: dr. Dan Ștefan, dr. Dan-Lucian Buzea, dr. Paula Nicoleta Mazăre și dr. Florentina Mărcuți.
“Scopul cercetării arheologice preventive este acela de a înregistra şi a interpreta stratigrafia dezvelită de săpătura arheologică, de a cerceta şi de a documenta științific toate complexele arheologice din perimetrul afectat de proiectul de construcție case de locuit.
Cercetările arheologice au urmărit identificarea și documentarea unei locuințe de suprafață (formă rectangulară de 8x4 m) în care a fost descoperită și o vatră de foc cu diametrul de 1 m, o groapă circulară de mari dimensiuni (4,5 m în diametru) săpată în mai multe trepte, precum și mai multe gropi de stâlpi.
În locuință au fost descoperite fragmente de vase întregibile, de diferite dimensiuni, obiecte din lut ars, os, piatră și oase de animale. Pe baza materialului arheologic, reprezentat mai ales din ceramică, aceasta aparține perioadei bronzului târziu, cultura Gáva, datată cronologic între 1200-850 î. Chr.
Dintre piesele deosebite descoperite cu ocazia acestei săpături arheologice, remarcăm o figurină avimorfă (reprezentare de pasăre) modelată din lut ars și un fragment dintr-un obiect monumental realizată tot din lut ars, de formă trunchipiramidală, decorat pe o suprafață cu mai multe cercuri concentrice (două așezate simetric în partea superioară și 3 în partea inferioară), păstrat aproape integral.
Până în anul 2023, în această zonă a municipiului Sfântu Gheorghe s-au construit foarte multe locuințe care au afectat parțial acest sit. Datorită faptului că suprafața în plan a sitului nu era reglementată juridic, proprietarii de terenuri au construit case fără să pună în practică proiecte de cercetare arheologică preventivă.
În prezent, asupra zonei este instituit un regim de protecție, situl fiind delimitat și inclus în Planul Urbanistic General (PUG) din anul 2023, orice fel de intervenție în sol și subsol necesită cercetări arheologice preventive.
Toate proiectele de investiții care vor avea loc în această parte a orașului vor fi precedate de proiecte de cercetare arheologică (diagnostic arheologic, supraveghere argheologică sau cercetare arheologică păreventivă), inclusiv viitorul proiect de construire a Patinoarului de la Sfântu Gheorghe se va face după ce suprafața de 15.000 mp va fi eliberată din punct de vedere arheologic”, transmite echipa MNCR.

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

7. Articol despre comerțul cu grâne și mercenarii din Marea Neagră din Antichitate, publicat de Liviu Iancu

Articolul „Grain and Mercenaries. A Reappraisal of the Relationship between Arkadia and Bosporos in the Time of Leukon I”, semnat de colegul nostru, Liviu Iancu, a văzut de curând lumina tiparului. Liviu studiază patru inscripții descoperite în coloniile grecești din nordul Mării Negre, interpretându-le în lumina ultimelor studii privind relațiile politice și diplomatice care stăteau la baza mercenariatului grec în antichitate.
Astfel, în opinia sa, grecii arcadieni atestați în Crimeea și Peninsula Taman în secolul al IV-lea î.e.n. nu erau nici doar simplii comercianți de grâne, nici doar mercenari, așa cum s-a susținut până în prezent. În fapt, este probabil ca între Leukon I, conducătorul Regatului Bosporan al grecilor din Crimeea și Taman, și Liga Arcadiană din Pelopones, să fi existat o înțelegere diplomatică amplă ce presupunea ca cel dintâi să livreze grâne, iar cea din urmă să asigure trupe de hopliți mercenari necesare politicii expansioniste a regelui.
Articolul a apărut în seria Pontica Supplementum, într-o volum dedicat memoriei profesorului Alexandru Alexandru Avram (1956-2021), personalitate marcantă a arheologiei clasice din România, coordonatorul tezei de doctorat a lui Liviu despre mercenarii greci din epoca arhaică, susținută la Universitatea din București în decembrie 2018. Seria Pontica Supplementum, ajunsă la al zecelea volum, este editată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța.

Articolul poate fi accesat pentru consultare la acest link: https://shorturl.at/59Z3J

Sursa informațiilor Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

8. S-a redeschis centrul de vizitare al Parcului Natural Vânători-Neamț, cu o expoziție foarte interesantă și atractivă.

Am putut sprijini un segment al acestei expoziții cu o serie de informații și ilustrații care vor ajuta vizitatorii să înțeleagă mai bine potențialul arheologic al zonei Neamțului.

#archaeology #turism #exhibition #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. Aspecte din documentarea fotogrammetrică aeriană și de proximitate a siturilor și complexelor arheologice de pe traseul Autostrăzii Sibiu - Pitești, tronsonul 3. Sfârșit de mai, printre ploi...